527 matches
-
curtea seleucidă din Efes, unde decide măsurile împotriva dușmanului său de moarte, Roma. Datorită influenței romane continue în Grecia, Liga Etoliană este nemulțumită. Aceasta dorea reintegrarea cetăților Pharsalus și Echinus, dar erau împiedicați de garnizoanele roamne din Chalcis și Demetrias, polisurile ce au asigurat și dominația Macedoniei în Grecia. De asemenea, refuză a sprijini campania romanilor și Ligii Aheene împotriva Spartei din 195 î.Hr. După înfrângerea Spartei în 195 î.Hr., legiunile romane părăsesc Grecia. În 192 î.Hr., Sparta slăbită cere sprijinul
Războiul Sirian () [Corola-website/Science/320442_a_321771]
-
ce e mai bine posibil și să nu pornească în căutarea unui absolut iluzoriu. Fericirea rezidă, în ultimă instanță, în activitate. Politica, prima dintre științe în concepția lui Aristotel, studiază omul ca zoon politikon (animal social - "politikon" provine de la cuv. "polis", "cetate" în limba greacă). Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire. Fericirea presupune o independență maximă față de constrângerile materiale pe care individul este incapabil să o
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
ani înainte. Regele persan Cyrus ""cel Mare"" (558-528 î.Hr.), cucerise în 546 î.Hr., printre alte provincii din Asia Mică, și regatul Lidiei, de care depindeau, cel puțin nominal, toate coloniile grecești din Ionia, unde se înfiripase o confederație de douăsprezece "polisuri" deosebit de înfloritoare din punct de vedere economic și cultural. Darius I a înăsprit însă modul de stăpânire a orașelor grecești din Ionia, impunând condiții mai dure. Astfel, Ionia a fost integrată cu Lidia într-o singură provincie ("satrapie") cu sediul
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
mai dure. Astfel, Ionia a fost integrată cu Lidia într-o singură provincie ("satrapie") cu sediul la Sardes, iar în locul unor contribuții neregulate s-au instituit tributuri anuale fixe, ceea ce a stârnit mari nemulțumiri. Între anii 499 și 493 î.Hr., polisurile ioniene s-au răsculat împotriva Imperiului Persan. Revolta lor a fost însă zdrobită de către imensele armate ale lui Darius. Ionienii s-au adresat atunci celorlalte polisuri grecești pentru ajutor armat, dar singurele cetăți care au răspuns pozitiv au fost doar
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
tributuri anuale fixe, ceea ce a stârnit mari nemulțumiri. Între anii 499 și 493 î.Hr., polisurile ioniene s-au răsculat împotriva Imperiului Persan. Revolta lor a fost însă zdrobită de către imensele armate ale lui Darius. Ionienii s-au adresat atunci celorlalte polisuri grecești pentru ajutor armat, dar singurele cetăți care au răspuns pozitiv au fost doar Atena și Eretria. Expediția navală organizată de acestea în anul 498 î.Hr. a debarcat trupe în Asia Mică, dar după ce au înaintat până la Sardes (unde au
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
luat cu asalt și distrus din temelii. Astfel, perșii au pus din nou stăpânire pe Ionia, asupra căreia au instituit o stăpânire bazată pe un regim de teroare. Acesta a fost pretextul războaielor medice, terminate în final cu păstrarea independenței polisurilor din Grecia continentală, dar cu supunerea completă a ionienilor față de Imperiul Persan. Darius a început războaiele medice cu o campanie de pedepsire împotriva grecilor. În 492 î.Hr. Darius l-a numit pe fiul său Mardonius la comanda unei expediții împotriva
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
Sparte și pentru că redă evenimentul Termopile ca pe o „ciocnire a civilizațiilor”. El remarcă faptul că Simonides, Eschil și Herodot au văzut Termopile ca bătălie împotriva „centralismului estic și al sclaviei colective” cărora li se opune „ideea cetățeanului liber al polisului autonom”. El afirmă în continuare că filmul portretizează bătălia într-o manieră „suprarealistă” și că intenția a fost să „delecteze și să șocheze în primul rând și abia apoi să instruiască”. Spartanilor le era interzis să poarte barbă sau mustață
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
a avut loc în anul 490 î.Hr., între armata persană care invadase Grecia continentală și o alianță a orașelor-stat ("polisuri") grecești. A fost un episod hotărâtor din cadrul Războaielor medice, fiind prima dată când perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie deschisă. a marcat sfârșitul primei invazii a perșilor în Grecia, aceștia fiind siliți să se retragă în Asia. Deși
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
Dunăre. Predecesorul lui Darius, Cyrus „"cel Mare"” (558-528 î.Hr.), cucerise în 546 î.Hr., printre alte provincii din Asia Mică, și regatul Lydiei, de care depindeau, cel puțin nominal, toate coloniile grecești din Ionia, unde se înfiripase o confederație de douăsprezece "polisuri" deosebit de înfloritoare din punct de vedere economic și cultural. Darius a înăsprit însă modul de stăpânire a acestor orașe grecești, impunând condiții mai dure. Astfel, Ionia a fost integrată cu Lydia într-o singură provincie ("satrapie") cu sediul la Sardes
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
ci, mai ales, profundul atașament pentru ideea de libertate, este adevărata cauză a revoltei care cuprinde întreaga Ionie, începând cu anul 499 î.Hr.. Darius își trimise atunci imensele armate să înăbușe rapid această revoltă. Zadarnic s-au adresat ionienii celorlalte polisuri grecești pentru ajutor armat; singurele cetăți care au răspuns pozitiv au fost doar Atena și . Expediția navală organizată de acestea în 498 î.Hr. a debarcat trupe în Asia Mică, dar după ce au înaintat până la Sardes (unde au incendiat palatul satrapului
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
de la Lade (494 î.Hr.). Miletul, cel mai dezvoltat și bogat oraș al confederației ioniene a fost luat cu asalt și distrus din temelii. Astfel, perșii au pus din nou stăpânire pe Ionia, asupra căreia au instituit un regim de teroare. "Polisurile" (orașele-stat) Atena și Eretria, care sprijiniseră revolta ioniană eșuată împotriva Imperiului Persan între 499 și 493 î.Hr., deveniseră acum ținta prioritară a lui Darius I. Darius era mânat atât de dorința de răzbunare, cât și de planul strategic, mai ambițios
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
ceruse ajutor Spartei. Spartanii însă, reținuți de scrupule de natură religioasă, nu s-au pus în mișcare înainte de a fi lună nouă, adică șase zile mai târziu: când ei au ajuns la locul bătăliei, aceasta se terminase deja. Dintre celelalte polisuri grecești, numai fidela aliată a Atenei, Plateea, a avut curajul să trimită un efectiv de circa 1000 de oameni. Herodot nu dă informații concrete referitoare la efectivul armatei ateniene, dar istoricii de mai târziu consideră că Atena trimisese la Maraton
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
s-a numărat și polemarhul Callimachus. Ei au fost îngropați într-un tumul comun care mai domină și astăzi câmpia litorală de la Maraton. Herodot datează evenimentele despre care a scris în „"Istoriile"” sale conform unui calendar lunisolar; dar fiecare oraș-stat ("polis") din vremea sa utiliza o altă variantă. Prin calcule astronomice se poate obține o dată corelată cu calendarul iulian - astfel, Philipp August Böckh (în 1855) a concluzionat că bătălia de la Maraton a avut loc pe 12 septembrie 490 î.Hr., conform calendarului
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
de cetățean liber pentru toți cei care , hectemori sau sclavi, și-l pierduseră. Continuă restructurarea sistmului socio-politic atenian, corelând drepturile și obligațiile cetățenești cu statutul de proprietar funciar, printr-o evaluare cantitativă riguroasă a veniturilor agricole și a locului în polis. Pentru a submina puterea familiilor aristocratice , Solon a schimbat calificările pentru puterea politică de la neam la bogăție . Acum nu mai trebuia să fii dintr-o familie nobilă pentru a participa la viață politică , atâta timp cât erai bogat . Acest lucru nu a
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
doilea consiliu de 400 de membri că la Chios, din toți cetățenii, devine semnificativă dublarea instituțiilor tradiționale prin noi organisme, menite să contrabalanseze autoritatea vechii nobilimi și să echilibreze raporturile publice în cetate. Se formează o imagine ideală a unui polis tradițional, în care cetățenii-proprietari și soldați, solidari prin origine comună și similitudine, se supun bunei rânduieli a treburilor obștei-Eunomia. Atenienii alegeau un magistrat cu puteri excepționale sau chemau arbitri din afară. Solon a impus legea care putea anula calitatea de
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
infanterie și cavalerie și i-a gonit pe turci din câteva locuri din vestul Focidei. Cel mai mare trofeu al său a fost orașul Loidoriki, ai cărui locuitori au fost atât de impresionați, încât i-au schimbat numele în Cantacuzino polis. Când papa Eugeniu a auzit de faptele de vitejie ale lui Cantacuzino, le-a socotit drept o manifestare de zel față de unirea Bisericilor și l-a făcut conte palatin de Lateran. Dar creștinii Bisericii reunite erau departe de a fi
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
I-a condus prin Grecia Centrală către Morea. Cu el mergea și nedreptățitul duce al Atenei și Tebei, Nerio Acciaiuoli. Unul dintre comandanții sultanului s-a îndreptat, cu un detașament, spre Loidoriki și Galaxidi și a nimicit gloria efemeră a Cantacuzino polisului, reducând Focida la o provincie vasală turcilor. Constantin s-a întors degrabă în despotatul său. El și fratele lui Toma au luat poziție la zidul Hexamilion, pe care îl reconstruiseră cu atâta optimism. Oastea turcească a ajuns în fața zidului la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
a evoluat în decursul secolului al V-lea î.Hr. în unele orașe grecești (polisuri), printre care Atena și teritoriile învecinate din regiunea Attica. Atena este una dintre primele democrații cunoscute. Și alte orașe grecești au stabilit regimuri democrate, urmând modelul atenian. Era un sistem de democrație directă, în care cetățenii participanți votau direct legile
Democrația ateniană () [Corola-website/Science/333009_a_334338]
-
(, "Thermopylae", „Porțile fierbinți”) a fost o luptă care s-a dat între o alianță a unor polisuri (orașe-state) din Grecia Antică și Imperiul Persan al lui Xerxes I. Bătălia a durat trei zile în timpul celei de-a doua invazii persane în Grecia, în același timp cu Bătălia de la Artemisium, în august sau septembrie 480 î.Hr., și a
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
în varianta franțuzească, peste 168 400 în varianta germană, peste 193 070 în varianta poloneză și peste 240 300 în varianta englezească . Aduce a Triburile. În acest joc online bazat pe browser, sarcina dumneavoastră este de a construi propriul dumneavoastră Polis (cuvânt grecesc pentru oraș) de mic, la o metropolă uriașă, de a stabili o armată și o flotă puternică, iar în final de a cuceri insule îndepărtate. În drumul spre glorie și onoare, trebuie să luați de asemenea în grijă
InnoGames GmbH () [Corola-website/Science/317442_a_318771]
-
luptau pentru onoare, răzbunare, câștig personal, eroism și victorie. Mosternirea Iliadei a fost o moștenire a Greciei arhaice ce reprezenta o cale de rezolvare a disputelor pe cale violență. Mici orașe individuale s-au constituit în secolele VIII-V i.e.n. numite polisuri, formate din triburi ce au renunțat la propria autonomie și au recunoscut o autoritate centrală politică. După intensificarea comerțului, multe comunități s-au supus sub comandă unui singur polis. Polisurile își acordau importantă poziției geografice și plasării strategice ce le
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
orașe individuale s-au constituit în secolele VIII-V i.e.n. numite polisuri, formate din triburi ce au renunțat la propria autonomie și au recunoscut o autoritate centrală politică. După intensificarea comerțului, multe comunități s-au supus sub comandă unui singur polis. Polisurile își acordau importantă poziției geografice și plasării strategice ce le ofereau o bună apărare datorită dealurilor și munților. Cea mai importantă zona a polisului era Agora, o piață publică și un loc de adunare a cetățenilor greci ce interacționau
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
individuale s-au constituit în secolele VIII-V i.e.n. numite polisuri, formate din triburi ce au renunțat la propria autonomie și au recunoscut o autoritate centrală politică. După intensificarea comerțului, multe comunități s-au supus sub comandă unui singur polis. Polisurile își acordau importantă poziției geografice și plasării strategice ce le ofereau o bună apărare datorită dealurilor și munților. Cea mai importantă zona a polisului era Agora, o piață publică și un loc de adunare a cetățenilor greci ce interacționau și
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
autoritate centrală politică. După intensificarea comerțului, multe comunități s-au supus sub comandă unui singur polis. Polisurile își acordau importantă poziției geografice și plasării strategice ce le ofereau o bună apărare datorită dealurilor și munților. Cea mai importantă zona a polisului era Agora, o piață publică și un loc de adunare a cetățenilor greci ce interacționau și se angajau în viață politică. Orașul-stat a devenit adaptiv și a prosperat. Au luat ființă 1500 de orașe-state în Grecia, precum și în coloniile din
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
interacționau și se angajau în viață politică. Orașul-stat a devenit adaptiv și a prosperat. Au luat ființă 1500 de orașe-state în Grecia, precum și în coloniile din Spania, Italia, Africa, sudul Franței, Asia Mică și chiar și în Afghanistan. Iubirea față de polis a devenit chiar o dorința sexuală de a trăi în oraș-himeros. Cetățenii unui oraș se considerau cu adevărat civilizați de restul indivizilor din afară considerați "barbari"-hoi barbaroi. Orașele au devenit centre ale dezvoltării științei și filosofiei. Dar au devenit
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]