57 matches
-
Lari, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu, Gheorghe Ghimpu, Andrei Vartic, Gh. Buzatu ș. a. (p. 36 sqq.); Lege pentru instituirea Zilei Naționale de Cinstire [la 1 Aprilie] a Memoriei Românilor, victime ale masacrelor de la Fântâna Albă (p. 46 sq., desigur, în afara „superstițiosului polisemantism pâcâlitor al zilei de-ntâi april“) etc. - ne aduc în „prezentul“ Basarabiei ca (stalinistă) Republică Socialistă Sovietică Moldovenească, „eliberându-se“ din chingile Imperiului Sovietic-Rus (U. R. S. S.) în 27 august 1991 (cf. Declarația de independență a Republicii Moldova, pp. 14 - 16
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
anterioară -e- urmată de sonanta oclusiv-nazală -m-, -em / -e-m, ori prin repetiția vocalei închise mediale / centrale -î- / -â- urmată de sonanta nazal- oclusivă -n-, din când, întreaga, plânsem, ci și prin „chiasmarea fonetică“, -mi- / -în-, din păru-mi-se-m și plânsem). În ciuda polisemantismului termenului seamă, se poate constata că poetul a avut în obiectiv: a) o samă / seamă de cuvinte (O samă de cuvinte este „epica magna“ a lui Ion Neculce); b) a da seama / raportul (în fața eternității). Așadar, Poezia, ca și Făt-Frumos
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
koila? Unde mai pui că în Siberia există provincia Angara unde se extrage...cărbune. Concluzia incursiunii noastre în istoria lingvisticii țiganilor, este că la origine, în India, toate grupurile de romi foloseau aceleași cuvinte care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea Gheorghiță Ciobotariu, marele meu prieten și învățător în limba romani. Referință Bibliografică: Primii țigani emigranți și limba română - o mică incursiune
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
care am crescut, mă leagă o mulțime de amintiri, cu atat mai mult cu cât am descoperit cu timpul câtă înțelepciune se ascundea în sfaturile ei simple de femeie de la țară. Dincolo de coloratura pe care o dă savoarea regionalismelor prin polisemantismul limbii noastre dulci, am gasit principii de viață atât de creștine, de parcă erau vorbe dintr-o Biblie pe înțelesul tuturor. Ce poate fi mai înțelept decât îndemnul la cumpătare și la curățenia conștiinței: “Să nu te culci niciodată cu capul
ENIGMATICI SI CUMINTI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1426196797.html [Corola-blog/BlogPost/365550_a_366879]
-
În lingvistică, polisemia sau polisemantismul este însușirea unui cuvânt de a evoca mai multe sensuri, capacitatea acestuia de a indica fie mai multe caracteristici semantice ale aceluiași obiect, fie caracteristica semantică comună a mai multor obiecte. Unii lingviști tratează și polisemia afixelor. Un cuvânt polisemantic
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
să precizăm - nu ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, ci ca strategii de adaptare la o realitate iremediabil scindată. În consonanță cu o asemenea viziune asupra realului, vom încerca să valorificăm, pe cât posibil, polisemantismul termenilor de mimetic, respectiv ficțional (aceștia constituind, în fond, criteriile de delimitare a teritoriului poeziei metatranzitive). Astfel, cel dintâi (mimetic) va fi folosit atât pentru a desemna acel tip de poezie care - scrisă într-un un limbaj literal, „tranzitiv” - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
gata-gata să devină victima unui "accident" planificat. Conexiunile comparatiste, susținute explicit ori doar sugerate, sunt plauzibile și incită spiritul critic: Vieru-Goga, Vieru-Bacovia, Vieru-Voiculescu, Vieru-Blaga, Vieru-Eminescu, Vieru-Cezar Ivănescu, Vieru-Nichita Stănescu, Vieru-Marin Sorescu, Vieru-Ioan Alexandru, Vieru-D.R. Popescu, Vieru-Sabin Bălașa (sic!). Remarc polisemantismul unui concept drag lui Theodor Codreanu ontologic: cutare critic nu avea "conștiința rădăcinilor ontologice vierene" (p. 40); "critica estetico-ontologică" (a lui Mihai Cimpoi, n.n., T.P., p. 55); "mama devine principiu ontologic, reazem al naturii și al cosmosului" (p. 65); "procesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o propulsează în a se exprima.398 Alison dobândește ceva caricatural, este hiperbolizată, așa cum apărea imaginea femeii vicioase în literatura misogină, deși ea nu încearcă decât să atace aceste clișee, „limbajul ei este prea fertil, promiscuu, fără control. Târgoveața valorifică polisemantismul”.399 A folosi sensul figurat al cuvintelor înseamnă a distruge sensul comun și a-l transfera, a conferi noi semnificații unor realități cunoscute ce devin astfel mult mai accesibile publicului.400 Uneori este nostalgică după vremea tinereții și își amintește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
XV-lea, apoi În cadrul psihologiei și pedagogiei s-au constituit ramuri distincte În scopul cunoașterii și educării copiilor cu deficiențe auditive. Studiind caracteristicile limbajului interior la persoanele cu deficiență de auz, C. Pufan a găsit 3 particularități esențiale: reductibilitatea situativă, polisemantism, predominarea specificului vizual al imaginii. Atât timp cât cuvântul nu va participa În procesul gândirii, persoana cu deficiență de auz nu va putea să utilize limbajul verbal În formarea limbajului său interior. Atât rezultatele cercetării științifice, cât și instrumentele acustice au condus
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ale curentelor de orientare în contabilitate, Marea Britanie (sistemul anglo-saxon), respectiv Franța (sistemul continental) vom avea. Un lucru este extrem de clar: limbajul specializat folosit în contabilitatea națională „este sublim dar lipsește cu desăvârșire.” Partea de sublim, ca să glumim, o regăsim în polisemantismul termenului, iar faptul că măsurăm sau evaluăm este apropiat sau depărtat, depinzând cum Și de unde privești lucrurile. Semnalăm astfel necesitatea specializării celor doi termeni, propunând ca evaluarea să fie văzută ca proces, iar măsurarea ca operație. Astfel, în contabilitate, măsurarea
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna Mater și cu Maica Domnului prin lamentațiile prilejuite de pierderea fiului, ucis ca Om, ca ostaș, ca pelerin ori ca „plantă”. Datorită polisemantismului mitologic, trăsăturile personajului își incifrează înțelesurile locale (mitul vegetației, povestea ciobanului, a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceste modalități, dar și - mai ales - la trunchiere (pentru formarea hipocoristicelor, așa cum s-a văzut mai sus în cazul „familiei“ onomastice a prenumelui Constantin), care la apelative și la numele de locuri este foarte rar folosită. Relațiile semantice (sinonime, antonime, polisemantism) sunt greu de aplicat la masa numelor de persoane, dar pot fi regăsite, în forme specifice, în ansamblurile teritoriale ale numelor de locuri. Aceste ansambluri teritoriale de toponime sunt comparabile cu cîmpurile lexicosemantice ale vocabularului comun (mai ales în ceea ce privește gruparea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
99% din limbile australiene lipsesc forme separate de pasiv. Există forme de reciproc și reflexiv, verbe auxiliare, forme verbale compuse; de regulă nu apar forme participiale. În sintaxa, limba australiană se caracterizează fie prin incorporarea obiectului la verb, fie prin polisemantism (de ex. tiwi307). Topica destul de liberă, cu diferențe stilistice; predomina ordinea subiect-obiect-verb"308. 6.9.5. O limbă izolată: kusunda Kusunda este o limbă pe cale de extincție (în 2005 mai avea 7 vorbitori), vorbită în regiunea Gandaki din Nepal, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
livrești. Trei cărți publicate în 1999 corespund unor etape de creație diferite: Ninsori în Bărăgan se întoarce la tematica spațiului și a timpului originar (câmpia, copilăria), într-o lirică epurată complet de experimentele optzeciste, Sonete cultivă destul de cuminte obscuritatea și polisemantismul tipice sonetelor shakespeariene, iar în Cerbul lovit între coarne, rupturile, agresivitatea amintesc de forța versurilor de început, contrabalansată acum de o luciditate amară, poemul cu implicație existențială, socială și religioasă substituind poezia elanului cosmic din adolescență. SCRIERI: Nașterea mea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
devenit nominativ), cât și modificarea formelor de gen, număr și caz, în funcție de condițiile și nevoile de adaptare specifice unei limbi sau alteia, demonstrează o dată în plus calitatea și capacitatea condensării de a forma noi cuvinte, și nu de a genera polisemantism. 1.3.4. În situația condensării la determinant a sintagmelor de tipul adjectiv sau numeral + substantiv, noua formație păstrează sistematic genul și numărul elementului determinat omis și, implicit, al determinantului adjectival acordat cu determinatul și menținut prin substantivare. Rezultatul condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
radicală se constată în semantismul noului cuvânt doar dacă îl comparăm cu înțelesul secvenței fonetice desprinse din termenul complex; ea provine însă nu dintr-o schimbare semantică propriu-zisă, care ar consta în alunecarea unui sens la altul și ar produce polisemantism, ci din preluarea semnificației unității lexicale complexe de bază; noua formație este deci în raport de omonimie cu elementul lexical care făcea parte din structura termenului complex și de sinonimie cu acesta din urmă. Schimbări semantice pot avea loc accidental
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
timpului, adică un raport de tipul concret/abstract; pronumele de cuantificare este expresia concretă a numărului obiectelor (substituite) pentru ceea ce categoria gramaticală a numărului este expresia abstractă, redusă la minim, la opoziția binară singularitate-pluralitate. Și tot așa cum adverbele pot anula polisemantismul unui timp gramatical prin opoziția lexicală concretă dintre ele: plec azi/plec mâine, tot așa, pronumele de cuantificare poate anula omonimia singular-plural: un pui/doi pui. Modul specific de concretizare a numărului obiectelor substituite determină constituirea a patru subsclase de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vedere semantic (cu modul specific de constituire și manifestare a sensului), interjecțiile reprezintă trei clase diferite: a. termeni afectivi; expresia unor stări sufletești, atitudini, senzații; „sensul” este prin excelență un sens contextual și, de aceea, acești termeni se caracterizează prin „polisemantism” sau variabilitate „semantică”: ah!, au!, of!, nț!, ptiu! etc. Prin schimbarea categoriei proprii, se adaugă interjecțiilor afective originare alți termeni lexico-gramaticali, substantive mai ales: Doamne!, Dumnezeule!, drace!, mamă! „Doamne, Doamne! învățat mai trebuie să fie și acel care face gramatici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
avuseseră în viață o demnitate" (edilitate, pretură, consulat). Se păstrau în atriu [...] etc.". (Gh. Guțu 2003: 625). Termenii en. image, fr. image, ro. imagine etc. sunt derivați ai formei latine, însă la nivelul registrului semantic pare să fi supraviețuit și polisemantismul dat de imago: secvență de "realitate" vizibilă, conținut imaginarb etc. Accepțiunile de corp, formă, figură se dezvoltă în subsidiar, pe ideea de asemănare, de "imagine în oglindă" etc. După alți cercetători (Wunenburger, 2004: 18), în definirea conceptului de "imagine" se
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Nu este surprinzător, prin urmare, că acest act a fost văzut în toate timpurile ca fondator al limbii și că a beneficiat de o atenție deosebită în concepțiile mitice, teologice și filozofice care urmăreau o explicație asupra originii limbii. Deși polisemantismul cuvîntului nume nu permite distincția între nominație și denominație, trebuie făcută deosebirea între producerea lexicală a sensului care interesează ansamblul cuvintelor lexicului (a da un nume la ceva) și producerea nominală a sensului (a indica prin nume; a-i spune
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intermitenta suflului uitat ce se cufunda în tăcere care, astfel, stabilește o legătură între motivul literar al amintirii (cu vârtejul sau de chipuri și cuvinte) și cel al vântului (suflul): fir ce conduce gândul înspre imaginile apuse. Quasimodo mizează pe polisemantismul termenului voce, care are deopotrivă sensul de cuvânt și glas. Tăcerea amintirii instaurează așadar domnia uitării ce deschide în fața eului perspectiva golului, a nimicului. Este un izvor nesecat de teama: temeri de umbre și tăceri (Vânt la Tìndari) dat fiind
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
știut cum și când se spune „da”; cum și când se amână un răspuns; cum și când se spune „nu”. Oricare situație cere conștientizarea, de către cel Întrebat, a efectelor. Întrebările Întrețin și amplifică dialogul cu sine și cu altul. Prin polisemantismul nonverbalului, Însăși prezența profesorului Între elevi este una semnificativă. „Medium-ul este mesaj” este o veche descoperire a pedagogiei din vremurile ei embrionare. Ceea ce Marshal McLuhan a spus În „Galaxia Guntenberg” primii educatori știau: că oamenii de la oameni Învață. Aceștia
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și naturalețea cu care o creatură reală sau fantastică este transformată într-un element important al ideologiei politice practici, de altfel, obișnuite în discursul medieval și renascentist trădează o cunoaștere serioasă din partea autorului, nu numai a surselor scrise, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea, apoi în cadrul psihologiei și pedagogiei s-au constituit ramuri distincte în scopul cunoașterii și educării copiilor cu deficiențe auditive. Studiind caracteristicile limbajului interior la persoanele cu deficiență de auz, C. Pufan a găsit 3 particularități esențiale: reductibilitatea situativă, polisemantism, predominarea specificului vizual al imaginii. Atât timp cât cuvântul nu va participa în procesul gândirii, persoana cu deficiență de auz nu va putea să utilize limbajul verbal în formarea limbajului său interior. Atât rezultatele cercetării științifice, cât și instrumentele acustice au condus
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
l-au cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare fierbinte), prin forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]