88 matches
-
Petry. Aceasta a fost perioada în care caricatura s-a diversificat și scindat stilistic în caricatura de gag, hazlie ca aspect și conținut și ilustrația de presă, mai apropiată de grafică, mai metaforică, mai puțin caricaturală în linie și mai polisemică în mesaj. Cele două genuri ale graficii de presă se întrepătrund adesea, fiecare stil împrumutându-și calitățile reciproc. Ilustrația de presă rămâne totuși un gen plastic distinct și cu o caracteristică aparte în istoria publicisticii.
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
acesta, această relație motivantă fiind încă percepută de vorbitori. Se consideră că în general sensul de bază este independent de contexte, pe când sensurile derivate sunt condiționate sintagmatic de anumite îmbinări intrate în uz. Mare parte din lexicul unei limbi este polisemică, polisemia fiind un mijloc economic de îmbogățire a lexicului. Unii lingviști, de exemplu Michel Bréal, cel care a introdus termenul „polisemie” în lingvistică, văd o relație între dezvoltarea culturii pe care o vehiculează o limbă și îmbogățirea polisemică a cuvintelor
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
limbi este polisemică, polisemia fiind un mijloc economic de îmbogățire a lexicului. Unii lingviști, de exemplu Michel Bréal, cel care a introdus termenul „polisemie” în lingvistică, văd o relație între dezvoltarea culturii pe care o vehiculează o limbă și îmbogățirea polisemică a cuvintelor. S-a observat de asemenea că polisemia depinde și de frecvența cuvintelor: cu cât un cuvânt este mai frecvent, cu atât are mai multe sensuri. Noțiunea de polisemie se opune altor două noțiuni. Una dintre acestea este monosemia
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
anumite caracteristici fizico-chimice, dar în lexicul general poate avea sensul de obiect din acel metal sau dintr-un aliaj al acestuia. Se poate observa că uneori unul și același cuvânt este tratat diferit în dicționare diferite: într-unul apare ca polisemic, în altul ca omonim al altui cuvânt, din cauza faptului că nu totdeauna se poate distinge net polisemia de omonimie. S-au încercat diferite criterii pentru a face distincția, dar fiecare are limite. Unul din criterii ar fi etimologia. Dacă două
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
dat cuvântului un sens nou. Unii lingviști includ în noțiunea de polisemie și sensurile diferite pe care le poate avea unul și același afix. Afixele de derivare țin și de lexic, și de morfologie. Un exemplu de astfel de afix, polisemic, este în limba maghiară sufixul "-ság/ség" care formează substantive din adjective sau din alte substantive. Acesta poate exprima: Există și afixe polisemice numai gramaticale, de exemplu, în maghiară, sufixele "-kod(ik)/-ked(ik)/-köd(ik)" și "-ód(ik)/-őd
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
afix. Afixele de derivare țin și de lexic, și de morfologie. Un exemplu de astfel de afix, polisemic, este în limba maghiară sufixul "-ság/ség" care formează substantive din adjective sau din alte substantive. Acesta poate exprima: Există și afixe polisemice numai gramaticale, de exemplu, în maghiară, sufixele "-kod(ik)/-ked(ik)/-köd(ik)" și "-ód(ik)/-őd(ik)". Sensul lor de bază este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex.
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex. "gúnyolódik „a ironiza”), și sens pasiv ("elintéződik „a se rezolva”), și să exprime și diateza medie ("bánkódik „a fi trist”). Alte afixe polisemice gramaticale sunt, tot în maghiară, majoritatea prefixelor verbale. Prefixul "ki-", bunăoară, provine de la adverbul "ki" „(spre) afară”, având uneori sensul acesta concret și ca prefix: kimegy" „a ieși” (literal „a merge afară”). În afară de acesta, același prefix are diferite sensuri abstracte
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
Și atunci, optezi: primo, nu te atingi de text și îl lași să treacă. N-ai risc, dar n-ai nici memorie. Sau te atingi de el și încerci să vezi ce mesaje poți infiltra în această colecție de termeni polisemici. Simona Sora: Un bun redactor întotdeauna spune că textul trebuie să fie limpede și univoc. Mihai-Răzvan Ungureanu: Să vă dau un exemplu. Între subiectele discutate cu Chișinăul, se găsește și un „Tratat asupra regimului frontierei”. „Tratatul asupra regimului frontierei” înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
ea asupra acestuia?”, sau, la rigoare, „Cum a construit-o autorul și care îi este poziția față de propria-i construcție?”. Din perspectiva unor asemenea interogații, nu este greu să ne dăm seama că însuși conceptul de urmă se înfățișează ca polisemic, complex și, în ultimă instanță, ambiguu. De altfel, Paul Ricoeur a sesizat și el anvergura acestei probleme, dovadă că, în studiul său consacrat memoriei, deosebește trei tipuri de indicii sau urme: „urma ca amprentă materială, urma ca amprentă afectivă și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
noțiunea de „elitism republican”, care conciliază În mod util excelența și preocuparea pentru egalitate. Recompensând meritul, avem, așa cum subliniază Alain Boyer (Boyer, 1995, p. 44), sentimentul că suntem aproape de ceea ce constituie valoarea reală a unui individ. Și totuși, termenul este polisemic. Vorbim despre competențe actualizate pe care le recompensăm (cazul examenelor), ceea ce ilustrează idealul meritocrației? Despre recunoașterea meritului de a depăși un handicap (situația „merituosului”)? Sau despre competențe de ordin moral (judecate În funcție de virtutea acțiunilor Întreprinse) (ibidem, pp. 38-51)? Nu știm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dar și un gest social, care pune sub semnul întrebării mediul în care trăiește subiectul. Act binar în aparență (este sau nu este), acesta reclamă adesea explicații în termenii unei cauzalități liniare deși determinanții sunt multipli, iar gestul este întotdeauna polisemic. Provocând adultului contrareacții negative (cum poate un tânăr care are toată viața înaintea lui s-o risipească astfel!), tentativa de suicid ridică problema chiar a rolului activității medicale, ceea ce explică poate și faptul că gestul sinucigaș a constituit întotdeauna, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bine unei contabilizări, unei cuantificări, ceea ce a dus la apariția unei multitudini de studii epidemiologice care și-au propus să analizeze aspectele concrete ale conduitei suicidare. În schimb, semnificația actului suicidar se dovedește a fi mult mai complexă, supradeterminată și polisemică. Punând în cauză dorința de viață a subiectului, putem ușor înțelege că o explicație în termenii cauzalității lineare, corelând acest act cu un eveniment punctual, ar fi în cel mai bun caz foarte incompletă, dacă nu chiar total înșelătoare. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au obiectele conceptului vostru. Atunci conceptul pe care-l aveți despre acele efecte este întregul concept pe care-l aveți despre obiect. (CP 5.438, trad. Marga 1990: 203) Turnură pictorială menționată de W.J.T. Mitchell trebuie înțeleasă prin natura polisemica și ambigua a conceptului de imagine (vezi I.3.). Folosind drept premisa faptul că recursul la o imagine simbolică presupune o decodare atât sub aspectul structurii, cât și al efectelor (Sfez [1988] 2000: 99), perspectiva pe care o vom folosi
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
you conceive the objects of your conception to have. Then, your conception of those effects is the whole of your conception of the object. (CP 5.438) The pictorial turn mentioned by W.J.T. Mitchell could be grasped through the polisemic and ambiguous nature of the concept image (see I.3). Having aș premises the fact that the use of a symbolic image presupposes a decoding both of the structure and of the effects (Sfez [1988] 2000: 99), the perspective that
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
A. Philippide. Valoarea de anticipare e descifrată și în caracterul estetic al prozei lui C. Negruzzi ori în aceea a lui B. P. Hasdeu. Alteori criticul abordează analiza comparată, susținută de bogate referințe teoretice moderne, ca atunci când efectuează o lectură polisemică a lui E. A. Poe și I. L. Caragiale. Revine adesea la cei trei mari romancieri interbelici: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, glosând asupra conceptelor „experiență”, „autenticitate”, „substanțialitate”, prezente la cel din urmă. Aceeași forță de atracție o exercită asupra interpretului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
mult, inferențele bazate pe astfel de răspunsuri funcționează, cel mai adesea, în interesul celor care "controlează atât cunoașterea, cât și puterea pe care aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai degrabă decât monosemice"799. Cu toate că, apreciază McKerrow, este aproape superfluu să explicitezi un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rezistență" pe care agentul cultural o dobândește față de impoziția unor înțelesuri culturale care nu se potrivesc, neapărat, identității sale. Chiar dacă această achiziție nu este lipsită de valoare, consemnează McKerrow, este vorba, mai degrabă, de o valoare negativă. O retorică critică polisemică, în schimb, "dezvăluie o lectură subordonată sau secundară, ce conține semințele subversiunii sau ale respingerii autorității, chiar în timp ce lectura principală pare să confirme puterea normelor culturale dominante"801. Ultimul și cel mai interesant principiu al retoricii critice sună, simplu: "Criticismul
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
organizaționale; de aceea, este necesară abordarea ei frontală și aprofundată. Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conduceretc " Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conducere" 1.1. Necesitatea delimitărilor conceptualetc "1. Necesitatea delimitărilor conceptuale" Noțiunea de conducere, la fel ca multe altele, este polisemică, și asta datorită, pe de o parte, complexității ei intrinsece, iar pe de altă parte, faptului că a constituit obiectul de cercetare și investigare pentru mai multe științe. În aceste condiții, este aproape firesc ca accepțiunile acordate unor termeni atât
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fizice; b) între universul exterior și cel interior. Modelul simbolist se definește aici ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează existentul, un análogon esențializat al realității sensibile și suprasensibile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dată) și substanța conținutului (punerea în raport a lumii exterioare cu facultatea de a vorbi). Conținutul este analizat în dicționare și în semantica tradițională ca posibilitate de descompunere a unei expresii în mai multe semnificații sau accepții, deci pentru potențialul polisemic. Conținutul se manifestă însă și la nivelul enunțurilor, unde nu mai interesează conținutul lexical, strict denotativ al cuvintelor, ci conținutul locutiv, ilocutiv, modal, afectiv, deci pragmatic. Mai tîrziu, în Franța, analiza discursului se constituie într-o critică a analizei de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
domina legea, a ajuns să se refere la un domeniu de viață separat instituțional de instituțiile teritoriale ale statului. În aceste cărți, se reliefau modurile în care, în perioada dintre 1750 și 1850, limbajul societății civile a devenit fragil și polisemic, obiect al unor discuții și controverse aprinse. Încă de pe vremea Revoluției Americane, se spune, mulți scriitori au folosit termenul de "societate civilă" într-o diversitate confuză de modalități pentru a se referi la o rețea dinamică de instituții neguvernamentale asociate
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
instituțiile de stat și cele civile și despre natura, eficiența și limitele instituțiilor societății civile. Presupunerea universală că o mai mare tolerare a diferențelor sociale capabile de reprezentare politică non-violentă este un obiectiv dezirabil are efecte ambigue asupra termenului din ce în ce mai polisemic "societate civilă". Marea popularitate a termenului accelerează acumularea de ambiguități moștenite, de noi confuzii și contradicții totale. Fie și doar pentru acest motiv, discuțiile extinse despre societatea civilă nu sînt imune la confuzii și incoerențe. Sînt chiar semne că sensurile
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
constituenților ei semantici. Diferența dintre constituenții preconizați și cei obținuți poate conduce la suprimarea, la adăugarea sau la înlocuirea unora dintre componente."88 Din această perspectivă, lingvistul american definește expresia idiomatică drept "o unitate frazeologică implicând cel puțin doi constituenți polisemici, între care există o selecție contextuală reciprocă a subsensurilor aferente"89. Cu toate acestea, profesorul de la Columbia se vede nevoit să recunoască faptul că "diferența semantică dintre expresiile idiomatice și corespondentele lor literale este [...] în principiu arbitrară"90, ceea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu se mai regăsesc în alte române ale ciclului zolist. Confruntarea textelor și imaginilor este impusă și de epocă cercetată, care favorizează dialogul între literatura și artele plastice. Reprezentările scrise, pictate sau de altă natură, formează un ansamblu complex și polisemic 36. Imaginile se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la sacru la profan. Anne Higonnet [2002, p.304] consideră că există o anumită dinamică a schimbării tematice și de forma a arhetipurilor, legată de perioadele de criză ale secolului, una către anul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]