33 matches
-
că accentul final, dar fiecare mai puternic decât în cazul acestuia. Există două situații în care poate exista un asemenea accent. Denumirea cea mai potrivită este cea de accent afectiv când accentul inițial exprimă un sentiment. În cazul unor cuvinte polisilabice, în care coexista cu cel final, cel afectiv este pe prima sau a doua silaba. Acest accent se manifestă nu numai la nivelul vocalei. Astfel: Uneori, accentul inițial se folosește pentru a sugera opoziția cu un alt cuvânt, adică este
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
al căror sens se deosebește prin aceasta, de exemplu „s-a bucurat” ↔ „nebun, -ă”. Scrierea și pronunțarea vocalelor: Precum celelalte limbi din familia limbilor fino-ugrice, dar și alte limbi (turcă, japoneză), și maghiara se caracterizează prin armonie vocalică. Majoritatea rădăcinilor polisilabice au vocale caracterizate printr-o trăsătură comună: sunt fie anterioare ("e", "é", "i", "í", "ö", "ő", "ü", "ű"), fie posterioare ("a", "á", "o", "ó", "u", "ú"). Vocala "á" est de fapt situată între cele două, mai aproape de cele anterioare, dar
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
număr mediu de foneme. Extremele se consideră a fi limba vorbită de populația "Pirahă" din Brazilia cu doar 10 foneme în total, și limba "! Xóõ" din Botswana și Namibia care dispune de 141 de foneme. În limba română fiecare cuvînt polisilabic are o anumită silabă pronunțată mai puternic decît celelalte. În cele mai multe cazuri poziția schimbată accentului nu poate modifica sensul unui cuvînt, putînd doar să dea acelui cuvînt un "accent" nenatural. Există totuși situații cînd poziția accentului determină sensul cuvîntului, iar
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
unei singure silabe , care este și un morfem. Totuși, există câteva excepții de la această regulă, cum ar fi morfeme bisilabice (scrise cu două caractere), silabe bimor-femice (scrise cu două caractere) și cazuri în care un singur caracter reprezintă un cuvânt polisilabic sau o frază. Chineza modernă are multe omofone; astfel aceeași silabă vorbită poate fi reprezentată de mai multe caractere, după înțeles. Un singur caracter poate avea mai multe înțelesuri, uneori destul de diferite; ocazional acestea corespund unor pronunții diferite. Cuvintele de
Caracter chinez () [Corola-website/Science/315952_a_317281]
-
doar pentru pronunție, pentru a crea efecte estetice în poeziile lor. Încetul cu încetul, s-au cristalizat astfel de semne standard pentru fiecare silabă japoneză. Acest mod de a scrie (Man’yōgana) era însă foarte ineficient, deoarece cuvintele japoneze, deseori polisilabice, necesitau multe semne chinezești complicate. Datorită acestui lucru, s-au dezvoltat silabarele kana din kanji, unde semnul kanji, simplificat atât de mult încât deseori nu mai este recognoscibil, nu mai are sensul inițial, ci doar redă sunete sau combinații de
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2. Consolidarea sunetului: - exercițiul - coarticulație între silabe (directe, indirecte, intermediare, logatomi, grupe consonantice), cuvinte (mono‑, bi‑ și polisilabice), propoziții simple și dezvoltate, fraze, analiza și sinteza fonetică orală și scrisă (silabe, cuvinte, propoziții, fraze); - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 3. Diferențierea sunetului: - exercițiul - analiza fonematică, diferențierea motric‑kinestezică, diferențierea sunetului nou și a unor sunete din grupe mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în favoarea banalului și tonului calm, micul ecran promovează cam peste tot în lume acest cald-rece insolit: cezarismul comod sau intimismul autoritar. Se cunosc metastazele comunicării audiovizuale asupra limbii publice sau obligațiile francezei videosferice: fraze de mai puțin de opt cuvinte, polisilabicele sacrificate monosilabicului, prioritatea termenilor afectivi (prieten, iubire, sentiment etc.) și dinamici (construcție, progres etc.). Teleevanghelistul folosește maxim cinci sute de cuvinte; la fel și liderul modern. O democrație vrea cetățeni activi, care se adună și dialoghează. Împreună cu sondajul permanent, televiziunea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este adesea element constitutiv și al altor figuri: substituția (de nume, de personaje etc.), eufemismul, dar și sinecdoca, metonimia și metafora; aceste figuri și-ar pierde, de fapt, caracterul dacă lexemele ori sintaxa lor ar fi dezvoltate". Wooldridge = "Abrevierea (cuvintelor polisilabice și a celor compuse n.n.) se realizează în mai multe feluri: fie nu se reține decât litera inițială a fiecărui cuvânt, ceea ce se cheamă siglare, fie se trunchiază un cuvânt polisilabic suprimându-i-se o parte (fie începutul, fie finala
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ori sintaxa lor ar fi dezvoltate". Wooldridge = "Abrevierea (cuvintelor polisilabice și a celor compuse n.n.) se realizează în mai multe feluri: fie nu se reține decât litera inițială a fiecărui cuvânt, ceea ce se cheamă siglare, fie se trunchiază un cuvânt polisilabic suprimându-i-se o parte (fie începutul, fie finala), ori se realizează o elipsă suprimând, într-o unitate compusă, toate cuvintele, cu excepția celui care este cel mai specific din punct de vedere semantic (adesea un adjectiv care devine astfel substantiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
I. 3. Accepții ale termenilor trunchiere și abreviere Există pericolul ca, din dorința sistematizării fenomenelor legate de scurtarea cuvintelor, să se ajungă la rezultate contrare celor dorite. Termenul trunchiere denumește în lingvistică procedeul de formare prin care dintr-un cuvânt polisilabic sau dintr-o sintagmă este suprimată aleatoriu una dintre secvențele sale fonetice; el "constă în eliminarea părții finale (apocopă) sau inițiale (afereză) a unui cuvânt și vizează două tipuri de formații: a) substantive comune (frecvent compuse), foarte puține adjective și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
părții finale (apocopă) sau inițiale (afereză) a unui cuvânt și vizează două tipuri de formații: a) substantive comune (frecvent compuse), foarte puține adjective și numerale; b) substantive proprii nume de persoane" (ELR, s.v.); fr. troncation "procedeu de scurtare a cuvintelor polisilabice care constă în suprimarea unei sau a mai multor silabe la inițială sau, mai ales, la finală; în limbajul popular, trunchierea este însoțită uneori de adăugarea vocalei -o: un prolo (prolétaire), un apéro (apéritif)" (CNRTL). Acest procedeu nu are nicio
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
concurente, cel puțin în registrul stilistic în care are loc condensarea: cu cât sunt mai puține combinațiile stabile în care intră un cuvânt, cu atât mai mare este șansa condensării durabile și generale a acestuia. Aprecierea generală potrivit căreia "cuvintele polisilabice și compusele au tendința să se scurteze cu atât mai mult cu cât sunt mai frecvente și cu cât registrul este mai familiar" (Wooldridge, p. 6) se potrivește doar unora dintre exemplele de condensare, aplicabilitatea ei trebuind apreciată de la caz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la baza ritmului lor. Engleza este vădit caracterizată de accent, cantitatea fiind subordonată acestuia; de asemenea, o importantă funcție ritmică are lungimea cuvintelor.. Diferența ritmică dintre un vers format din cuvinte monosilabice și un vers format în întregime din cuvinte polisilabice este izbitoare. În cehă, baza ritmului, care este întotdeauna însoțit de un accent obligatoriu, este lungimea cuvântului, în timp ce cantitatea nu este decât un element de variație facultativ, în chineză principala bază a ritmului este înălțimea, în timp ce în greaca veche principiul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
zgomote din mediul înconjurător; sunete produse de instrumente muzicale; vocea umană, foneme, nume de persoane;cuvinte cu diferite numere de silabe; cuvinte monosilabice; propoziții; întrebări simple. Prezentarea sintetică a testelor din cadrul bateriei EARS: LIP (Profilul Progresului Auditiv); MTP (Monosilabic- Trochee- Polisilabic); Cuvinte monosilabice închise;Testul de percepție verbală pentru copiii cu deficit auditiv (Tyler-Holstad); Testul de cuvinte monosilabice deschise; Procedura de Screening Auditiv Glendonald (GASP); Chestionar MAIS (Scala de înțelegere a stimulilor verbali); Chestionar MUSS (Utilizarea semnificativă a scalei verbale). Concluzie
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
fonoarticulator și analizși sintezfonetică. De altfel, principala metodfolosita fost cea foneticanaliticăsintetică. S-a urmărit și adaptarea de către copil a unei intonări, a unui ritm și accent adecvat al vorbirii orale reflectate. Dupautomatizarea sunetelor deficitare s-au pronunțat cuvinte mono și polisilabice, pe baza unui suport intuitiv care să-i stimuleze, antreneze și să-i îmbogățeasccopilului vocabularul activ. S-a trecut apoi la monitorizarea unor scurte poezii/strofe și la recitarea acestora cu intonația corespunzătoare educându-se și limbajul nonverbal mimică, gestică
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
vorbirii orale. Și în ceea ce privește activitatea de antrenament grafic și de scriere a grafismelor, evoluția copilului a fost foarte bună, întăritfiind și de automatizarea corectității de analizși sintezfonetică. Au mai persistat greșeli și confuzii, omisiuni și înlocuiri ale finalului unor cuvinte polisilabice și în special a termenilor/categoriilor semantice care nu au fost folosite în mod uzual. Evoluția acestui copil pe întreg parcursul terapiei logopedice a fost principalul motiv pentru care orientarea școlara fost spre școala obișnuită integrare individualfăr programșcolar adaptatdoar cu
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos", more beautiful, the most beautiful), în vreme ce neerlandeza realizează superlativul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos", more beautiful, the most beautiful), în vreme ce neerlandeza realizează superlativul relativ cu neest, numai atunci cînd adjectivul se termină în pronunție cu [st]: het meest verbaast "cel mai uimit". Pentru limba germană, principiul analitic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
consecventă în acest sens), în limbile germanice această categorie este redată sintetic: dan. lang, laengere, laengest, sued. lång, längre, längst, neer. lang, langer, langst etc. Engleza realizează însă un tip aparte, fiindcă are și o redare analitică în cazul adjectivelor polisilabice, cu ajutorul lui more și the most, pentru comparativ și superlativ relativ. Un fenomen interesant este acela al realizării gradelor de comparație la unele adjective prin supletivism, atît în limbile germanice, cît și în cele romanice (continuîndu-se situațiile din limbile-bază, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
R, grupurile consonantice CE, CI, GE, GI. La nivel oral se constată o dispraxie bucolinguo facială, însoțită de sialoree medie. Exprimarea este cvasi-neinteligibilă, cu frecvente poticniri, pauze, tatonări ale formei corecte a cuvântului, care este puternic distorsionat. Cuvintele bi și polisilabice, chiar dacă fac parte din vocabularul activ, sunt pronunțate cu numeroase erori. În afară de fonemele pe care le distorsionează sau nu le pronunță deloc, Ilinca are mari dificultăți în coarticulare. Nu există un tipar al greșelilor de exprimare, acestea fluctuează aleator. Un
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
care i se cere să indice unele detalii ale unei imagini; puzzle; scurte povești, cu indicarea personajelor sau a firului narativ (la început cu suport vizual); ascunderea unor jucării sonore și îndemnarea Ilincăi să le găsească; etc.; Evidențierea structurii cuvintelor polisilabice; indicarea prezenței unui anumit fonem într-un cuvânt anume; Încurajarea exprimării într-un ritm lent, cu folosirea de indici non-verbali și para-verbali; Semnalizarea numărului de cuvinte dintr-o propoziție și încurajarea Ilincăi de a mai găsi alte cuvinte ce ar
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
auzului fonematic. Pe parcursul terapiei copilul a început să pronunțe mai multe foneme (B, D, F, V, uneori S, L, vocalele E și I) pe care a început să le lege în combinații de tipul CV, CVCV. Pentru cuvintele bi sau polisilabice care necesită co-articulare, pronunția se face cu încordare și cu o pauză între silabe. Evoluția este lentă, greoaie, dar cu un evident progres față de starea inițială. În condițiile în care va frecventa o grădiniță, se așteaptă o diminuare a tulburărilor
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sunetelor afectate prin exerciții de repetiție. S-a încercat mai apoi emiterea sunetului prin onomatopee și prin pronunțarea unor serii de silabe opuse de tipul: „ra-re-ri-ro-ru-rî-ră”. S-a trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ra-ma, ra-na, ra di-e-ră, rază, rață, rapid”. Cu această ocazie s-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului. Acestuia i-
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
neurosenzoriale profunde bilaterale. Tipul de terapie: Terapia tulburarilor de limbaj Etapa terapeutică: Consolidarea sunetului ,,Ș” Subiectul activitații: Să ne jucam cu sunetul ,,Ș” Tipul activitații terapeutice: Individuala, corectiv terapeutică Scopul activitații: Pronunțarea corectî a sunetului ,,Ș” în cuvinte monosilabice/ bisilabice/ polisilabice. Dezvoltarea vocabularului activ. Obiective operationale: Obiective cognitive: O1. Să pronunțe sunetul ,,ș” izolat, având ca model reprezentarea foneticauditivă, fonetic-vizuală și dactilă; O2. Să pronunțe silabe directe și indirecte/cuvinte ce conțin sunetul ,,ș”; O3. Să citească cuvinte care conțin sunetul
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]