3 matches
-
cel mai bine de așa-numitul raționament analogic. Algoritmul acestui raționament este următorul: (1) Gaunilon este cucernic. (2) Gaunilon este călugăr. (3) Călugării sunt cucernici. (4) Alain este călugăr. (5) Alain este cucernic. Așadar, raționamentul se desfășoară sub forma unui polisilogism cu două etape, În care se produc două concluzii, propozițiile (3) și (5), prima rezultând În urma unui silogism de figura a treia (TM-P, TM-S) Între propozițiile (1) și (2), iar cea de-a doua conform unui silogism de figura
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
trecerea de la general (abstract) la particular (concret). Folosirea raționalului deductiv nu e posibilă decât în cadrul organizat al unui sistem axiomatic cu postulatele, regulile și teoremele sale (de exemplu geometria lui Euclid). Gândirea deductibilă axiomatică operează cu structuri riguroase logice (silogismul, polisilogismul progresiv, regresiv) și matematice (algebrice, de ordine și topologice) pe care nu este locul să le prezentam. Raționamentul deductiv a primit un suport deosebit prin dezvoltarea logicii formale, practic inaugurata de epocala The Mathematical Analyses of Logic publicată de George
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
reunite în trei propoziții, dintre care două premise și o concluzie. Bineînțeles, de multe ori silogismele nu apar în discurs sub forma standard, ci sub o formă entimematică, cu una din propoziții subînțeleasă. În plus, silogismele pot fi compuse, realizând polisilogisme. Raționamentele disjunctive conțin, minimal, două premise. O premisă realizează o disjuncție între două propoziții. A doua premisă afirmă sau neagă una din propoziții, rezultând o concluzie care neagă sau afirmă adevărul celeilalte propoziții. Alte forme de raționamente disjunctive sunt dilemele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]