278 matches
-
voi” (Ieș. 23, 32-33). Mai mult decât atât, însuși Iahve se erijează în a-l păzi pe Israel de rătăcirea idolească. Prin actul eliberării din robia egipteană, Iahve operează cu Israel o ,,dezrădăcinare” de lumea idolatră, o separare de mediul politeist egiptean, care din nefericire își va lăsa amprenta asupra lui Israel în adoptarea cultului idolatru al boului Apis ce va fi practicat de popor atât în timpul peregrinării prin Sinai, cât și după intrarea în Canaan. Apoi, prin alungarea popoarelor idolatre
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_religia_iudaica_si_cadrul_monoteist_a_perioadei_profetului_moise.html [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
cuvine să facem următoarele precizări: cel care cere rege este poporul; nu Dumnezeu este Cel care li-l alege și li-l pune; cererea marchează într-un fel uzurparea Teocrației, uzurparea identității naționale și așezarea în rând cu celelalte popoare politeiste; dorința expresă a poporului se traduce ca o mare nerecunoștiință și totodată ca o revoltă de neimaginat împotriva lui Dumnezeu: „ca să nu mai domnesc Eu peste ei.” după ce a avertizat poporul prin gura înțeleptului, asupra drepturilor regelui care va domni
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
păcatele “decalogului” biblic, cel cu “chipul cioplit”- conform dogmaticii și uzanțelor canonice ale acestui cult creștin protestant. Și spun aceasta pentru că, prin excelență, neamul amerindienilor era prin tradiție iconoclast - și până la venirea spaniolilor și convertirea lor forțată - adorator al formelor politeiste păgâne, precreștine, de magie și manifestare animistă, totemică, fetișistă, pe alocuri panteiste, etc. “De fapt “patria” lor primitivă este localizată în regiunea de “graniță” dintre nordul statului New-Mexico și sudul statului Colorado, acolo unde viitoarea “rezervație” - confirmată cu acest statut
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
U.R.S.S dovedeau dorința arzătoare de “spațiu vital” în Rusia. · NEO-PĂGÂNISM: Dacă Al Doilea Război Mondial ar fi fost câștigat de Al Treilea Reich, atunci toate religiile ar fi fost interzise, doar una singura ridicându-se: neo-păgânismul. Aceasta religie politeistă ar fi fost bazata pe vechia mitologie nordică, folosind zei precum Thor pentru a crea imaginea rasei ariene. Totuși, această religie era foarte întunecată. Crucială îi este onoarea și violența, oamenii fiind încurajați să lupte pentru dorințele lor. Apocalipsa era
„O LECȚIE DE ISTORIE CE NU TREBUIA PREDATĂ!” de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1444545790.html [Corola-blog/BlogPost/344138_a_345467]
-
În anul 301 î.e.n., a fost cucerit de diadohul Ptolemeu, devenit rege al Egiptului, iar apoi a trecut, ca și întreaga zonă, sub dominația Siriei Seleucide. În timpul răscoalei Makabeilor populația Yaffei , constituită mai ales din eleni și semiți elenizați sau politeiști, au opus evreilor o rezistență înverșunată. Yonatan Makkabi a cucerit orașul doar temporar, în schimb în anul 147 î. e. n. fratele acestuia, Shimon Makkabi, a reușit să-l supună definitiv. Yaffa a făcut parte din regatul evreu al Iudeei (Yehuda), sub
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]
-
este mai ales vehiculată de mediul creștin-ortodox român, fiindcă ar arăta predispoziția românilor pentru creștinism. Această idee se află în opoziție cu opinia mai multor cercetători mai recenți cu metode mai științifice care afirmă că religia geților ar fi fost politeistă, precum erau și religiile celorlalte popoare indo-europene și că geții nu reprezintă excepția istorică. În afară de discuția despre monoteismul sau politeismul geților mai există o a două discuție care privește caracterul htonic, subpământesc, sau uranian, celest, al zeității. Toate discuțiile despre
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
fi legat de principiul dinastic, ca în Imperiul Romano-German sau în Polonia după stingerea dinastiei Iagiello. Afirmarea originii divine a puterii monarhului constă prin afirmarea legăturii speciale dintre monarh și divinitate. Marele Incaș se consideră "Fiul Soarelui", în multe state politeiste, suveranii declarându-se descendenții zeilor. În statele europene creștine s-a adoptat practica ungerii monarhului, ca formă de transmitere a unui har de origine divină. În Islam, califii erau considerați locțiitori ai profetului și șefi ai comunităților credincioșilor, exponenți ai
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
posibil, însă nu cu orice preț, i. e. prin constrângere. Furkânul afirmă: „Nu este silă în credință” (II, 257); (ii) Dar al-Harb (reședința Războiului), restul lumii, care se împarte în două: - Ahl al-Kitab - „Poporul Cărții”, format din Evrei și Creștini; - Mushrikun - politeiștii, idolatrii (sau kafirun - păgânii). Cei dintâi păstrează o revelație adevărată, chiar dacă incompletă sau nedesăvârșită, de aceea beneficiază de toleranță, cu condiția să accepte statutul de subordonați (dhimmi) și să plătească un tribut (jizya). Acesta este sensul în care este interpretat
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
edict împotriva creștinilor. A fost prima persecuție anticreștină care s-a derulat în întreg Imperiul. Acest lucru a fost motivat, deoarece Decius a fost un împărat "de modă veche". El lansat un program politic tradiționalist, acesta incluzând revenirea la religia politeistă, romană. Episcopilor și preoților creșini li s-a ordonat să se sacrifice pentru împărat de sau să treacă la religia romană. Majoritatea creștinilor au considerat o mare ofensă, și au hotărât să moară ca și martiri. În același timp, în
Decius () [Corola-website/Science/299877_a_301206]
-
nu a avut succes în profesia de negustor. În 610 Muḥammad a început să propovăduiască mesajul islamului. ‘Umăr, alături de alți oameni din Mecca, se opunea islamului și amenință că îl va ucide pe Muḥammad. Decisese să își apere religia tradițională politeista, era cel mai de neclintit în a-l ucide pe Muḥammad și foarte proeminent în persecutarea musulmanilor. ‘Umăr a fost primul care a decis ca Muḥammad trebuie să fie ucis pentru că islamul să ia sfârșit. El credea cu tărie în
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială, un concept foarte mult utilizat în mitologia greacă de mai târziu. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși, dar i-au eliberat atunci când a
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]
-
din Damasc. I s-a atribuit și participarea la o coaliție care a stăvilit temporar expansiunea asiriană spre vest. "Afacerile interne" au intrat pe mâna dominantă a soției sale, Izabela, care și-a impus cu o deosebită cruzime credința sa politeistă, în zeii canaaneni-fenicieni Baal și Iștar, prigonind sângeros pe liderii religioși monoteiști. Criza religioasă astfel declanșată a dus la o stare internă de tensiuni care s-au terminat cu eliminarea provizorie a politeismului din regat. Potrivit arheologului William F. Albright
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
pe cele de la Ierihon. La inaugurarea construcțiilor în acest din urmă oraș, i-a sacrificat, potrivit Bibliei, după obiceiurile canaanene-feniciene, pe primul său născut Aviram și pe fiul său Seguv. Aceasta deoarece, influențat de regina Izabela, a dat întâietate cultului politeist al zeilor cananeni-fenicieni Baal și Iștar (Aștoret sau Astarte) și a înălțat la Samaria un templu al lui Baal. Ahab i-a permis Izabelei să aducă în țară sute de preoți și profeți ai zeilor Baal, Iștar, Așera etc. Conform
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
s-a măritat cu Iehoram, fiul lui Iosafat. Însă în anii domniei lui Ahab au avut loc conflicte militare cu regatul sirian "Aram Damasc"(în ebraică "Aram Damesek") și, potrivit izvoarelor istorice asiriene, cu Asiria. Din cauza sprijinului său pentru cultul politeist, a ospitalității acordate preoților divinităților cananeene-feniciene și a prigonirii adepților monoteismului, regele Ahab este denunțat de textul biblic ca cel mai mare răufăcător dintre regii Israelului până la el, mai rău decât tatăl său Omri sau decât Ieroboam I ("Iaravam ben
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
Arabă în alte limbi subliniază semnificația de conducător, dregător puternic, redutabil, înlocuind termenul Ifrit cu semnificația exegetica a acestuia . În sinteză, termenul Djinn este de origine străveche și revelează trecerea de la o concepție religioasă animista (genius loci) spre o viziune politeista o categorie de entități subordinate unui zeu creator alături de alte Divinități specializate într-un anumit raport față de lume). În Coran Djinnii reprezintă o categorie de îngeri inferiori, sunt entități spirituale invizibile. Care se pot revelă printrun corp eteric, acționează în
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
aceasta o formă de politeism. Conceptul fundamental în islam este unicitatea lui Allah ("tawhid"). Acest monoteism este absolut, nu relativ sau pluralistic în orice sens al cuvântului. Originea termenului Allah precede apariția islamului, acesta fiind un zeu al panteonului arab politeist, alături de consoartele lui feminine, anume Al-Lat, Al-Uza și Manat. Istoriografia islamică amintește de un manuscris pe pergament, al cărui autor este bunicul profetului Mahomed (anume Abd-al-Mutalib), care privește reglarea unei datorii, încheiată conform tradiției locului cu invocarea divinităților adorate pe
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
kuraișiții, păgâni pe atunci, scriu ""In numele lui Alah"", cum ea nu găsește anormal nici faptul că tatăl lui Mahomed avea prenumele "Servitorul lui Alah" (sau dacă vrem "sclavul lui Alah" - asta înseamnă Abdalah). Explicația acestui fapt este că arabii politeiști recunoșteau mai mulți zei, printre care și Alah (divinitatea masculină), care era, ca orice bărbat arab "șeful casei", adică "șeful casei de piatră" care era templul orașului. În această construcție neterminată (fără acoperiș) erau reunite toate puterile supranaturale în care
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
dintre ei fiind adorați de populațiile vecine israeliților; reformele iahviste din secolul al VII-lea î.e.n. (sub Iosia) au suprimat pe cât posibil tendințele henoteiste, cel puțin din religia oficială (căci arheologii constată că religia populară a păstrat tradițiile cu iz politeist - vezi Biblia Dezgropată, Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman), curățind textele biblice de referințe la acești dumnezei mai mici, care au început să fie considerați a fi îngeri. Scrierile biblice au fost însă doar în bună parte, nu și complet
Înger () [Corola-website/Science/299691_a_301020]
-
wa Bûdâsf" a fost probabil așa-numita "versiune siriană" scrisă de o sectă de arabi ismailiți, în care prințul indian adoptă o religie monoteistă, însă nu explicit mahomedană, care este opusă cultelor idolatre reprezentate de anturajul tatălui lui Bûdâsf. Tradiția politeistă nu este însă dezavuată în măsura în care o vor face versiunile creștine. Eposul "Balavarani", transmis printr-un manuscris din secolul al X-lea dar apărut probabil cu un secol înainte, are o deosebită valoare literară. Narațiunea sa are multe similiarități cu cea
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
argilă; a fost folosit de unele popoare orientale antice. La început ei desenau imagini, dar apoi acestea s-au transformat în simboluri în formă de cuie sau ace, care sunt denumite scriere cuneiformă. Sumerienii erau caracterizați ca fiind un popor politeist folosind scrierea cuneiformă pe plăci de ceramică sau lut. Obiecte diferite erau reprezentate prin simboluri diferite, iar numărul acestora era prezentat prin repetiție. (În zona Mesopotamiei arheologii au găsit sute de mii de plăci cu astfel de scrieri.) Limba și
Scriere cuneiformă () [Corola-website/Science/304048_a_305377]
-
de la el ar mai fi rămas în picioare doar temelia. Dar Coranul spune că Avraam și fiul săi Ismail au pus temelia Kaabei (Sura Al-Baqara : 127). În perioada preislamica la Kaaba se găseau 360 de idoli în care credeau arabii politeiști. Cel mai mare și mai puternic dintre acești idoli era Hubal, un zeu de origine nabateană ce era considerat a fi protector al caravanelor. În timpul profetului Mohamed, Kaaba a intrat sub controlul musulmanilor și toate statuile de idoli distruse. Acum
Kaaba () [Corola-website/Science/325586_a_326915]
-
la această nouă religie și membrii aristocrației și familiei imperiale. În secolele III-IV, orașele au fost primele așezări care au fost creștinate, în timp ce în spațiul rural, creștinismul s-a extins lent și târziu. Monoteismul radical era incompatibil cu religiile majoritar politeiste acceptate în imperiu. Nu se concepea de astfel separarea statului de biserică. Ierarhia bisericească creștină includea episcopii, si apoi mitropoliții, fiecare având un consiliu propriu. Rangul suprem îl deținea patriarhia, cu centre la Ierusalim, Antiohia, Alexandria și Romă, unde Papă
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
313, Constantin și Licinius au adoptat Edicul de la Mediolanum, acordând creștinismului statutul de cult tolerat. Odată ce Constantin ajunsese unicul împărat, creștinismul depășea statutul de religie tolerată, fiind favorizată de împărat. Creștinismul a căpătat o pondere tot mai semnificativ în defavoarea cultelor politeiste. Însă religia creștină a întâmpinat probleme în privința definirii principilor sale, că natura lui Isus Christos. Astfel, și-au făcut apariția numeroase erezii, pe care reprezentanții bisericii și împăratul, reuniți în concilii, le-au combătut. În 392, împăratul Teodosiu I a
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
erau inventate: scrierea, roată, matematică, astronomia, calendarele, sistemele de irigații, armura, carul de luptă, săbiile, harnașamentul căilor, cuiele, morile, sandalele, roată olarului, harponul, dalta, inelele, șeile sau acul. Tot din Sumer ne-au parvenit și primele date despre o religie politeista. Astfel, până în momentul în care descoperirile arheologice vor arăta că au existat și alte civilizații mai vechi de șase milenii, trebuie să acordăm credit cercetătorilor și să îi considerăm pe sumerieni drept întemeietorii primei civilizații pe Terra. Ei locuiau în
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
bune guvernări și organizații. Economic vorbind, sumerienii au creat orașe mici (state), fiecare având propria să formă de guvernământ, conduse de câte un prinț sau rege care stătea în fruntea societății. Alături de rege stătea și marele-preot. Religia acestor triburi era politeista cu o mare influență animista. Arheologii au explicat că toată societatea era construită pe o cultură și religie animista. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Profesorul Jastrow spunea că zeii erau personificarea
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]