95 matches
-
încă din sec. XIX. Asaki n-are nici o îndoială când îl republică în "Albina românească" însoțindu-l de o gravură a lui Műller intitulată "Descrierea cadrului al doilea din istoria Moldovei, înfățoșător pe Ștefan cel Mare cuvântând al său testament politicesc". Mai prudent, Kogălniceanu crede că-i vorba de-un necrolog, în vreme ce alții susțin că nu-i nici una, nici alta și-l categorisesc în rândul scrierilor în proză de tip romantic, care, spune M. Anghelescu în "Mistificațiuni", "chiar dacă utilizează modele retorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
12 părți și fiește care parte va fi de 7 coli de mare și cu o icoană. Toate 12 părți vor fi de 84 coli, împărțite în 12 materii. În Ia parte istoria pe scurt a romanilor, năravurile, religia, legile politicești, îmbrăcămintea, mâncările, țeremoniile și îngropăciunea lor; în a 2-a din Istoria Ardealului, Țeara Românească și Moldova; în a 3-a parte, Literatura Românească, arătând care au fost lucrat și care lucră și acum pentru literatura românească; în a 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cineva care... Maria, chinuită, strigă isteric aproape: Măreața Principesă a "Împărăției ce nu mai este" l-a luat de soț "pe umilul voievod al unei umile țărișoare"! I-a făcut "cinstea și onoarea"... Poate... poate așa au hotărât chibzuielile ei politicești! Ca și ale voievodului, altminteri. Și, de aceea, inima ei a rămas rece, departe de zbuciumul inimii lui. Ca și inima lui față de zbuciumul inimii ei, altminteri. Dacă așa crezi, tu, Ștefane, spune ea semeață, înăbușindu-și lacrimile. Pe semne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plec! Trebuie! Voichițo, încearcă el moale, cu blândețe. Da, am furat! strigă ea aprig. Am furat ceva... ceva ce aparține Doamnei!... Eu nu aparțin nimănui! rostește Ștefan sec. Domnul aparține țării! Cât despre "Doamnă"... Unirea noastră a fost o chestiune politicească. "Chestiune politicească?"... îl îngână Voichița. Din partea "Domnului" poate "Doamna", însă, te iubește! Eu știu! Prea bine știu! Cât înțelegeți, voi, bărbații, sufletul femeii... De-aș pleca, Doamna Maria și-ar afla pacea. Ștefan tace. Se duce la fereastră. Dangătul molcom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voichițo, încearcă el moale, cu blândețe. Da, am furat! strigă ea aprig. Am furat ceva... ceva ce aparține Doamnei!... Eu nu aparțin nimănui! rostește Ștefan sec. Domnul aparține țării! Cât despre "Doamnă"... Unirea noastră a fost o chestiune politicească. "Chestiune politicească?"... îl îngână Voichița. Din partea "Domnului" poate "Doamna", însă, te iubește! Eu știu! Prea bine știu! Cât înțelegeți, voi, bărbații, sufletul femeii... De-aș pleca, Doamna Maria și-ar afla pacea. Ștefan tace. Se duce la fereastră. Dangătul molcom al clopotului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ghica - frate al domnitorului - îl informează pe vodă asupra celor întâmplate, iar când mitropolitul vine să se plângă la curte, Grigore Ghica îi răspunde neted: „Prea-sfinția ta să te amesteci și să fii chiriarh numai în cele bisericești; în cele politicești și în ale oblăduirii nu voi să am tovaroși; șade și rău, părinte, să-ți pui mintea cu copiii.“ Faptele se petreceau în 1823; fără cunoașterea lor, nu am înțelege tonul polemic al prefeței din 1828 și nici structura ei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
căreia vechiul alfabet chirilic ar fi „urât“. Încă Petru Maior vorbea cu năduf de „calicele cirilicești petece“, iar Ion Budai Deleanu socotea oportun ca „unele slove tocma necioplite [românii] să le mai netezască, cum au netezit rosianii ale lor cele politicești, [...] și într acest chip vom avea o scrisoare cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm, și în articolul lui I. Rusu, apărut la 1838 în Foaia pentru minte. C. Negruzzi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel ce are un rang politicesc să poată dobândi un potrivit rang milităresc, după foaia de asămăluire aice alăturată, și aceasta va avea urmare numai acum cu prilejul formarisirii milițiii“ (s.m.). Așadar, etapă de tranziție, în cadrul căreia tabla asămăluitoare îndeplinește rolul unui alfabet de tranziție, al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prietinie subită La școala normală "Vasile Lupu" 30 F. 926. Cuvinte indiene (Kipling): serdar vechil han bacșiș, burcă. A alicni, astă noapte Dafina doamna, soția lui Istrate Vodă. Și sunt toate trecătoare Ca o iarbă sau o floare. (din Stihuri Politicești din Pomelnicul lui Iacob Putneanu) Un funcționar dela Prefectura de județ tată grec, mamă româncă, om cu înfățișare distinsă și nu prost, care de peste patruzeci de ani îi copist și n-a fost niciodată propus la înaintare, întăiu pentrucă scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vasluieni a mai specificat și soluția la care recursese: „Semnalînd acest aspect organului de Îndrumare, acesta a indicat revistelor citate să includă În sumar materiale cu această tematică”, lucru ce s-a și Întâmplat, firește, că altfel...! Cu maximă ipocrizie politicească, Andrei cerea revistelor școlare „...prezentarea fidelă a Întregii activități”, adică și a celor rele, față de care strâmbase rău nasul. d.y. Adormim cu capul pe ziar, tovarăși, și nu e bine pentru creierii noștri... Într-o notă nesecretă intitulată „CÎteva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui Dinicu Golescu, exprimate în adăugire la traducerea pe care a realizat-o, prin intermediar francez ,după The Present State of Turkey de Thomas Thornton (Londra, 1807) și intitulată de scriitorul român Starea de acum din oblăduirea gheograficească, orășănească, și politicească a prințipaturilor Valachiei și a Moldovei, de Thomas Thornton, Englezul.... (Buda, 1826). Totuși, imaginile pseudo-europenității sau ale europenității infestate cu elemente orientalo-balcanice apar de la sine și în reprezentările britanice despre români, chiar dacă mult mai critice. Bazându-mă pe observații empirice
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Radu Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8, asupra stemii a prea luminatului și blagocistivului domn Ioan Constantin B. B. voievod și Tuturor celor ce s-or întâmpla a ceti, pravoslavnicilor și ai noștri frați întru Domnul, bucurie, în Evanghelia greco-română, București, 1693, reed. în BRV, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Samuil Micu (1745-1806), apreciat drept primul istoric modern din Ardeal, s-a aplecat îndeajuns de aproape și de problemele educației. Admirator al concepției lui Baumeister, Micu îi va traduce două lucrări cu caracter pedagogic, Etica sau învățătura obiceiurilor și Învățătura politicească. Gheorghe Șincai (1754-1816) devenea în anul 1794 director al școlilor românești greco-catolice din Transilvania, poziție din care a militat pentru amplificarea învățământului primar, ridicând astfel numărul unităților școlare la aproape 300, promovând constant legarea educației de nevoile reale ale vieții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
gândească, împreună cu cei din jur, la soarta împăratului Justinian (527-565), dacă ar fi reușit răscoala numită “Nika” (Victorie!) a populației dintr-un Bizanț cosmopolit. Pe vremea aceea, se purta, pentru chestiuni minore, intrarea “benevolă” în mânăstire, iar pentru treburi însemnate politicești se aplica orbirea cu fierul încins, sau alte prea înfricoșătoare mutilări, ca să nu-ți mai treacă prin cap să aspiri la tronul basileilor; cei însemnați, mutilați, diformi, strâmbi, cocârjați, damblagii, chiar din ilustre familii, nu puteau ocupa tronul imperial. Nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și Leon Gheuca (1786) își pun, de asemenea, amprenta asupra culegerii de pilde, deschisă intervențiilor prin natura structurii sale. Într-un manuscris, varianta din epoca brâncovenească este legată de câteva capitole dintr-o lucrare a lui Samuil Micu despre „învățătura politicească”. Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
solicitau Înlăturarea domniilor fanariote, 20 urmăreau obținerea independenței. Proiectele de reformă urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să Întemeieze un stat constituțional. 1. Constituția Cărvunarilor - Întocmită În 1822 de Ionică Tăutu susținea monarhie mărginită și moștenitoare. 2. Așezământul politicesc - semnat de Simion Marcovici susținea organizarea statului pe baza separării puterilor Societățile politice secrete care au acționat Între 1821 și 1848 au diversificat proiectele pentru statul român modern. Revoluția din 1848-1849, a marcat afirmarea națiunii române și exprimarea opțiunii pentru
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
fanarioți; 10 memorii cereau obținerea independenței. o au fost concepute numeroase proiecte de reformă care urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să întemeieze un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică. -După moartea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
după 1840, mai multe opuscule normative în domeniu (Noul doxastar, Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică, Irmologhiu sau Catavasier). Mărturisește însă că a început să se gândească și la altceva, la „câte o carte din cele politicești”, ca să-și umple timpul și să-și câștige existența. Cântărindu-și atent talentul, dar și pentru că știa aproape tot despre „cetitorul” mediu, în grațiile căruia era interesat să intre, P. își asumă rolul de receptacul al gusturilor literare și muzicale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
numeroase și nu o dată tortuoase, viclene căi omului de litere. Fibra sa de incredul, de inadaptabil, de, uneori, răzvrătit, dacă nu bate în direcția transcendenței, se afirmă cu prisosință (poate cu un secret năduf compensator) în sfera relațiilor cu puterea politicească actuală, și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau mai elegant", o asemenea emoție mesianică mobilează psihologia oricărui membru al confreriei în cauză. Ex-premierul vădește, cu toate acestea, un avantaj explicitat prin aceeași referință similiteologică: "Măcar Radu Vasile
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
în goarnă stridentă și tobă vulgară, cîntărețul Oltului a preferat rarefierea și autosuprimarea discursului liric. După ce a slujit un ideal național legitim, a avut decența de-a nu-și implica poezia în aranjamentele de partid, în strategiile năzuind la privilegii politicești. Prețuitor al bardului transilvan, E. Lovinescu consemna cu generalizatoare amărăciune dezerțiunea sa literară în numele unei falacioase "ascensiuni" sociale: "Numirea unui scriitor ca ministru nu este, prin urmare, o ascensiune, ci o coborîre din domeniul eternului în domeniul vremelnicului și al
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
numeroase și nu o dată tortuoase, viclene căi omului de litere. Fibra sa de incredul, de inadaptabil, de, uneori, răzvrătit, dacă nu bate în direcția transcendenței, se afirmă cu prisosință (poate cu un secret năduf compensator) în sfera relațiilor cu puterea politicească actuală, și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau mai elegant", o asemenea emoție mesianică mobilează psihologia oricărui membru al confreriei în cauză. Ex-premierul vădește, cu toate acestea, un avantaj explicitat prin aceeași referință similiteologică: "Măcar Radu Vasile
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
pe sub gene? Vru să se-ntoarcă și să transpună în practică ceea ce simțea, când deodată papagalul cârâi scurt: — Stai liniștită, Ruxăndriță! „Fire-ai a dracului de cioară împuțită!” gândi cu ură tânăra doamnă, plecându-și cu sfiiciune ochii. Episodul 80 POLITICEȘTI Cele spuse de Metodiu părură a-l interesa pe Sima-Vodă. Fără să-și dea seama, căzu pe gânduri. Vârsta înaintată, oboseala, tracasările zilnice, incursiunile cazacilor peste Nistru, tinerețea nepotolită a Ruxăndriței, junghiurile din șale și masa copioasă îl făcură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care se aflau la începutul lui 1996. Ideea purificării etnice, de care vorbesc ziariștii, este o idee care a fost înainte de toate avansată în formula unei purificări confesionale. Ceea ce se spune mai rar. Și aici s-au întâlnit toate partidele politicești, pe de-o parte din Croația și Slovenia, pe de altă parte din Serbia". 45 Klitos Ioannidis, Părintele Porfirie. Mărturii și experiențe, Editura Bunavestire, Bacău, 1999, p. 116; 46 Klitos Ioannidis, op. cit., p. 117. 47 În alocuțiunea rostită de Prea-Fericitul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]