138 matches
-
că nu mi-am ținut cuvântul. în schimb, banca a rămas la loc. Atât că au dispărut leațurile vopsite în roșu. Prietenii mă întreabă, câteodată, de unde-mi iau informațiile despre viața politică și cum de "nimeresc" pronosticurile privind evoluția înaltei politichii naționale. Ce surse de informații am? Nici una! Cum nu prea citesc ziarele și nici nu mă prea uit la televizor, îmi petrec câteva minute pe zi discutând cu vecinii. Adevărul este că viața la bloc valorează cât studiul unei enciclopedii
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Husserl, Heidegger, Nae Ionescu, C. Noica, Ștefan Lupasco. Subscriu fără ezitare: "Un filosof nu trebuie să fie niciodată "partizan" (...) Filosofiile partizane nu sunt decât forme de teologii eretice deghizate, și ele constituie preistoria filosofiei". Și iată-ne ajunși și la politichie. Calul de bătaie, proletcultismul. Politica se compromite ca dogmă (o spune și Julien Green). Azi, la noi, e o "falsă libertate", elitiștii (nu elita!) detestă tot ce e românesc, politicienii au instituit ca lege "imoralitatea și corupția". Atenție, Lamparia, te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Societatea Carpații, au stârnit o reacție în lanț, a cărei violență a luat chipul unui cor pe mai multe voci suave (trebuia salvat poetul și înfundat rebelul și neînduplecatul ziarist), evoluând sub bagheta severă a unui maestru ancorat bine în politichia cetății. Concluzia lui Th. Codreanu? "Inflexibil" cu principiile și cu soarta națiunii, poetul n-a putut fi scos din cursă decât cu arma psihiatriei, cea mai parșivă, mânuită la acea vreme (și de atunci încoace de câte ori a fost cazul) cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
această bibliotecă. Informarea prin mass-media Ațintișteanul anilor 2000 îți aduce aminte de țăranul din „Poiana lui Iocan”, unde, în frunte cu Moromete se discutau treburile târgului și ale țării. Tot săteanul a auzit despre Uniunea Europeană, își dă cu părerea asupra „politichiei”, înjură guvernanții seara, pe scăunelul din fața porții, în fața televizorului sau la cârciuma din sat. Informația zboară repede fie că este preluată din mass-media, să fie transmise din gură în gură. Țăranii se informează, în ciuda faptului că există unele limitări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Iată cazul unui domn îndrăgostit de o pictură înfățișând ceva, nu contează ce. Vine o dată, vine de două ori, vine de zece ori, până ce negustorul, un meseriaș care-i simte pe cei mai ciudați dintre ciudații săi, îl ia cu politichie, de departe, fiindcă asta e problema cu ciudații, au un suflet întortocheat. „Frumoasă piesă“, zice negustorul, ca și cum tabloul n-ar fi de vânzare, ci doar de privit. „Mda - confirmă cu gândul în altă parte clientul -, dar ce-i spun nevesti-mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a dovedit, în mod practic, prin încercările sale, forța punctual evocatoare a vorbelor vechi. O ultimă "particulă" rotită și accelerată în aceste scrieri atât de gustate în epocă este aceea a limbajului politic. Primele elemente ale limbii de lemn a "politichiilor" vremilor de atunci și dintotdeauna, au fost extinse și întărite prin retorismul bombastic al frazelor patetic așezate cu emfază excesivă în vorbirea unor personalități semnificative din istoria României. De altfel, se poate vorbi despre relația izomorfă, profundă și insinuantă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a fost extrem de artificial și a rezultat din eroarea strategică a lui Emil Constantinescu, acesta alegând Între gloria personală și conștiința faptului că, pebază de sondaje, șansele sale de a câștiga alegerile erau extrem de mici. Era Emil Constantinescu sătul de politichia românească? Se pare că nu, deoarece după un foarte scurt interval de reculegere geologică a reintrat În politică de pe o platformă, după părerea mea, neopopulistă. Nici partid, nici mișcare politică, ci o alianță: „Forza Romania!”, și așa mai departe. Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
referințelor culturale sau profane de tot felul. Tinerii lui P. nu mai știu să se bucure, „săraci”, „neînțeleși”, ei devin din frumoși crai și din nebuni ai marilor orașe niște băiețași „șmecheri” de la colțul străzii. Romanul este o fabulă a „politichiei”, cu secvențe precum mineriada din 1991, relatarea meciului de fotbal România - Suedia, atmosfera din tractirul pestriț al lui Ciaplin etc. SCRIERI: Mesteci și respiri mai ușor, pref. Bogdan Ghiu, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Milca, Constantin Popescu și catastrofismul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
Tineretul Plugăresc căruia repede i-au schimbat numele în OTS. Controlul aproape total fusese înfăptuit. Nu degeaba o seamă de „tovarăși” se școliseră la Iași, Constanța, Galați sau București unde, pe lângă re învățarea alfabetului limbii române au prins și buchea politichiei ce avea să facă viața amară românului mai bine de 40 de ani. Dintr-un „Raport de activitate dela 15 noiembrie la 25 decembrie 1947” întocmit de tov. Dumitru Cotruță, ce deținea dublă funcție: membru al partidului comunist și responsabil
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
s-a transformat în preaplinul repudierii”. Mă încumet să cred că este o reacție colectivă. Dar ea pare mai individuală decât este, atunci când e îmbrăcată în cuvintele unui pamflet. Mecanismul pamfletului este excesul și, din nefericire, în multe situații, figurile politichiei românești par a nu merita mai mult decât un pamflet - eterna relație dintre cauză și efect. Dacă, așa cum s-a scris, sunt cumva un moralist dublat de un fizionomist, trebuie să adaug că e vorba de unul nefericit. Îmi pasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Lis (țărănist, „ma non fanatico”), dl Băsescu pare a fi în liga fostului primar al Parisului, Jacques Chirac, și a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totuși, comparaison n’est pas raison, n’est pas? Pe masa de biliard a politichiei românești, dl Băsescu este tacul negeluit care nu se sfiește să rupă de fiecare dată postavul verde al competiției. Privind cu un ochi la slănină și cu altul la făină, Domnia sa hăituiește bilele cu o violență de neaflat pe scările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
lucru până la a merita unul pentru întreaga activitate. Până la urmă, a cedat demersurilor de toate felurile și s-a prezentat să-și ia premiul. Mare tristețe! Așa cum jocurile politice nu pot fi ținute în frâu decât de oamenii politici, murdara politichie a Oscarurilor nu poate fi exorcizată decât dinăuntrul lumii filmului. Dar mințile de celuloid ale activiștilor politici de la Hollywood sunt programate pe lungă durată. Gândindu-mă că ei doresc să controleze și scena politicii adevărate, mă întreb dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Chile (NB: "Fănică" era un coleg de serviciu din MAE, din mulții "ochi albaștri" implantați. L-am întâlnit pe Fănică și după 1989, la o Ambasadă din America de Sud! "Vântul bate, apa trece, pietrele rămân", vorba unui "imn" la modă în politichie)... secretar III și... șeful agenției economice, precum și cu alți tovarăși care au fost temporar în Chile, a rezultat că în colectivul Ambasadei existau multe divergențe cauzate de modul de a fi al lui Alin Săvescu (îngâmfat, plin de el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Dumnezeu știe cum l-a tocat, că prin lupte cu turcii, nu s-a prea văzut... Să recunoaștem, "Rex" aista-i mare! Jos pălăria! L-a întrecut până și pe Vodă Ștefan, la trasul sforilor. Puțin murdară, dar bine jucată politichia... Se spală, iese la spălat, spune Țamblac. N-ai pus la socoteală că-ți plătește și o veche datorie: "săgeata buclucașă" și rușinea înfrângerii de la Baia, îi amintește Vlaicu. Sunt răni ce nu se vindecă, spune Stanciu. Am nădăjduit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Micael Aurelian Enghel, Peirăț Solomon și Herman Iosif”. Deci, 16 fete și 13 băieți, toți puși pe fapte mari dar care, mai târziu, au tulit-o și ei la bunăstarea oferită (prin muncă grea!) de Statul Israel. Hârșitul Într-ale politichiei tov. Froimovici, i-a dat prioritate la cuvânt emulului cu mult mai tânăr Aurel Schächter, care a vorbit despre una sau despre alta. După tradiționala Înfierare a mârșavului capitalism, s-a trecut la alegerea comitetului de conducere: „Secretariat - Aurel Schächter
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cu una, cu alta, Țanea o declarase pe biata tovarășă nebună de legat. c.i. Noi sîntem „multilaterali”, nu „desăvîrșiți”! „Nota de sesizări” cu caracter „confidențial”, conținea o perlă rară zămislită de cochilia cerebrală a vreunui ziarist zăpăcit de atâta politichie bolnavă. Tov. cenzor A. Iordăchescu a zăpsit-o, așternând pe hârtie următoarele: „În ziarul <<Vremea nouă>> nr.685/8 mai 1970, În articolul <<Partidul Comunist Român - exponent fidel al intereselor Întregului nostru popor>> publicat cu prilejul aniversării creerii (sic!, n.n.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să se simtă mîndri. Ca anvergură și complexitate logistică, e vîrful indiscutabil al epopeei naționale. îți dă toată povestea (din 1593, cînd Mihai își cumpără tronul de la turci, pînă în 1601, cînd moare pe Cîmpia Turzii), pe un fundal de politichie europeană la nivel înalt, care se străduiește să fie cît mai cuprinzător și mai detaliat (scenariul este de Titus Popovici). Regizorul, Sergiu Nicolaescu, nu mai are nervozitatea vînoasă a debutantului și n-o înlocuiește nici cu personalitate (adică stil), nici
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
avut acces la informații pe care nu le-am fi obținut altfel. Pînă la urmă, de la ultimul secretar de comună din județul meu și pînă la toți cei trei președinți post-ceaușiști ai României, am cunoscut toată floarea cea vestită a politichiei băștinașe. Nu e o bucurie, dar e ceva util! A.B.Ați schimba ceva din ce ați făcut pana acum? Nu, nu aș schimba nimic, m-aș strădui însă să fac unele lucruri ceva mai bune. Nu e sigur că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este cu atât mai mare cu cât salariile sunt mici și prețurile mari. Ca să nu rămână mai prejos, și Președintele se zbate ca să-i scoată la liman pe cei ce n-au, chemând la Cotroceni toată floarea cea vestită a politichiei românești. Evident, întâlnirea de la Palat nu va avea nici o urmare asupra prețurilor, care-și văd liniștite de urcușul lor. „Fără populisme!”, zice președintele, și toți, urmând mărețul exemplu, dau populismul deoparte, bagă mâna în haznaua țării și împart dezinteresați bani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Flacăra, pe care îl va părăsi în 1975, când revine la profesia de inginer. Continuă să scrie în special despre fenomenul rock în „România literară”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”. După 1989 este redactor-șef la „Independentul” (Deva, 1990), „Fair Play” (1990-1991), „Politichia și România” (1991), „Expres magazin” (1991-1992), „Telegraful de Prahova” (1997-1998), „Obiectiv” (Brașov, 2003). Înființează revista „Viața mondenă” și este director al publicației „VIP”, după care va fonda revista „Super-vip”. Este și director la „Vocea Valahiei” (din 2000) și la publicația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Despre al doilea film, Umanitatea lui Bruno Dumont, un policier filosofic, greu digerabil, jucat de neprofesioniști, am scris cînd am comentat palmaresul Cannes-ului, (palmares în care filmul a intrat din rațiuni ținînd mai de grabă de psihanaliza decît de politichie). Singurul film de debut din cele trei, Viețile noastre fericite, e povestea a șase tineri și a măruntelor lor supraviețuiri, într-un banal cotidian aglomerat cu fapte și gesturi irelevante, în ordinea artei. Totuși, dintre cei trei muschetari ai ediției
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
la masă pentru că cîntecul se termină cu "Dumneavoastră Domnule". În rest, luați un CD cu Nelu Ploieșteanu că pe Vintilă îl cunoașteți și veți vedea că repertoriul îl găsiți în film. Muzica face un contrapunct reușit cu treburile diplomaticești și politichia românească de centru comunal sau divizia D la fotbal, iar conclavul lui Ali Baba și cei patruzeci de ticăloși este delectat la maxim cu sugestivul "La Chilia-n port" al lui Nelu sau melodia "M-a făcut mama oltean". Și
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
contemplă propriul drum, notând, parcă înfricoșat, "am scris versuri îngrozitoare", în cea de-a doua, Ștrumfii afară din fabrică!, încearcă să facă și să desfacă, în continuare, ițele poeziei tinere. Se răresc concurenții, se înmulțesc epigonii. Autenticitatea dispare, lăsând în loc politichia literară... Ianuș nu mai este liderul fracturiștilor, e ștrumful-șef, care trimite email-uri și postează poeme elementare, exaltând-o pe Miruna Vlada (până la a-l declara... bacovian). Recapitularea trecutului liric e făcută cu stânjeneală, cu rușine de sine. Vechile texte
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
și cu umile detalii salvate numai de carisma evocatorului), ci și al vieții așa-zicînd istorice, care-o înrămează mai mult ori mai puțin (ne)convenabil pe cea dintîi. Desigur, firul anecdotic nu e urmat întocmai. Un amestec de erudiție, moralități, politichie, arhaisme, năzdrăvănii lexicale, "obscenități" ș.a.m.d. predomină sub chipul unor digresiuni care ne opresc (nu fără savoare) la tot pasul. Jouisseur al asociațiilor, autorul alunecă lesne de tot de la un subiect la altul, de la un termen de comparație la
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
material lingvistic marcat, aparținînd altor registre (arhaisme, regionalisme, neologisme de ultimă oră), ca și prin apelul intertextual continuu la citate, aluzii și parafraze. La nivel lexical, rezultatul acestei tendințe e specializarea ironică a unor cuvinte - plod, odraslă, june, amor, amic, politichie, muzichie etc. - , prin fixarea conotațiilor lor mai mult sau mai puțin depreciative. Preferința pentru termenul (ușor) învechit sau popular e foarte puternică în anumite zone semantico-pragmatice: în exprimarea indefinitului, a impreciziei (oarece, niscai, niscaiva) ori a temporalității (deunăzi, mai an
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]