45 matches
-
Statul nu-și îndeplinește obligațiile. De altfel, Statul nici nu este definit undeva. La Art. 1(1), scrie numai că: România este stat. Răspunde România pentru toate obligațiile asumate și neîndeplinite? Adică toți cetățenii ei? Din nou fuga de răspundere, poltroneria incontinentă și impenitența, cu un singur rezultat vizibil: pe de o parte, o pătură dezgustătoare prin dezmățul în fărădelege și în supraabundență, doritoare de înălțime socială, fără să aibă, însă, și adâncimea educațională corespunzătoare și, pe de altă parte, o
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
a evenimentelor, Cazul Iuliu Maniu - Cazul României, Iuliu Maniu și Comunismul, Certitudinea lui Iuliu Maniu, texte selectate de Victor Frunză pentru primul volum al ediției Scrieri, consemnează drama fără eroi a unei societăți care vegetează în mediocritate și experimentează tragic "poltroneria democrației". Ele includ și drama morală a lui Iuliu Maniu, om cu prestigiu personal, însingurat și lipsit de "cunoașterea naturii bolșevismului" - distructiv - cu multiplele sale mreje de iluzii, fatal întinse bunei credințe, secondate de totala "alterare a prudenței", prea sigur
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Nicolae Manolescu un nostalgic al Epocii de Aur", scrie dl Luca Pițu în FAMILIA din martie. Ce putem spune decît, cu titlul articolului dlui Pițu, Vorbe de șpriț? Așa se îmbată unii, cu vorbe, deși Cotnarul le era mai aproape. Poltronerii peremiste Explozie de bucurie în presa de la București că Jacques Chirac l-a zdrobit în turul doi al prezidențialelor din Franța pe extremistul Le Pen. Chiar dacă nu se îndoia nimeni de victoria lui Chirac, prin proporțiile scorului de la urne "Franța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
de familie", "amic personal" și alte asemenea gogorițe, bătînd șaua ca să priceapă iapa. * Furați de comparația dintre alegerile din Franța de zilele trecute și de cele din România din anul 2000, editorialiștii autohtoni n-au acordat, din păcate, atenția cuvenită poltroneriei politice a lui CVT. Remarcăm un editorial din JURNALUL NAȚIONAL semnat de Florin Diaconu, cuprinzînd un lucid avertisment asupra faptului că înfrîngerea lui Le Pen în Franța nu e o garanție că și CVT va avea aceeași soartă la alegerile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
la bază avem o populație debusolată, care va vota orice i se va cere prin gurile de foc ale televiziunilor, de la mijloc în sus s-ar putea să ne pomenim cu o întreagă generație, plus cea tânără sătule de minciună, poltronerie și lipsa oricărui orizont. Nu de prosperitate e vorba aici, ci de supraviețuire. Nu toți tinerii vor dori să plece din țară, după cum nu toți sunt nefericiți în paradisul deșertic al pesedeilor. Dar unii, mulți, dintre cei rămași, ar putea
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
Titulescu și ambasador al țării noastre la Moscova, semnatarul acestui substanțial serial relevă, cu fapte inedite, strădania pozitivă de a încheia o înțelegere cu URSS în legătură cu legitimitatea istorică a revenirii Basarabiei la patria mama. Sigur că Titulescu era conștient de poltroneria sovietică. Dar însăși semnătură lor pe un astfel de tratat, fie și parțial, ar fi oferit României argumente valabile în viitor, ca acte de stare de fapt. Fie și acordul balcanic semnat în februarie 1934 și de către URSS, care ne
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
doar note de patru, acum pretinde să fie așezat în rândul premianților clasei. în cumpănita lume occidentală hotărârile se iau după ce-au fost analizate toate paginile dosarului, nu doar ultima filă strategic așezată la vedere, deasupra teancului de fițuici, poltronerii și chiar crime. La București se uită elementul esențial: N.A.T.O. este cea mai importantă structură de securitate a spațiului occidental. O structură bazată pe sisteme de informații comune, pe o ideologie comună, pe o viziune asupra lumii comună. Se
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
Mircea Mihăieș Nu cred să fi scăpat nimănui una din stratagemele prin care politicienii români de la putere se delimitează de indivizii ajunși pentru diverse poltronerii fie pe paginile întâi ale ziarelor, fie în boxa acuzaților. "L-am întâlnit în viața mea doar de șase ori", l-am auzit explicând din vârful buzelor pe unul din apropiații lui Iliescu, somat să dea amănunte despre relațiile cu
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
din jurul său. A acorda Justiției, Poliției, Serviciilor secrete și celorlalte structuri mai mult sau mai puțin determinante ale vieții politice șase luni pentru a-și dovedi eficacitatea înseamnă o inutilă tragere de timp, tocmai bună pentru a șterge urmele vechilor poltronerii. Bun, vor trece șase luni, va veni vara, va fi soare, va fi bine. Și? Parcă văd cum va începe dl Băsescu s-o scalde, c-o fi, c-o păți, că Europa, că împrejurările, că oportunitățile, că prioritățile nu
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
facem, pe care le-am evitat din lașitate, din neputință, și nicidecum pentru că am fi fost grijulii cu ceilalți. Culpabilitățile noastre nu mai poartă contragreutatea iertării sau a milei, pretind însă agresivitatea, cer să fie justificate, o adevărată fenomenologie a poltroneriei. Cum să nu te gândești la omul din vechime, care nu avea mentalitatea noastră de câine smiorcăit și își scuipa necazurile direct în afara lumii? * Mica eternitate a unei cărți, confirmând principiul nedreptății universale, ține, oricât ne-am împotrivi faptului acesta
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Ei bine, la Carbondale am întâlnit destui tineri entuziaști, prizonieri ai unei gratuități pline de candoare și farmec. Michael Southard, Greg Myers, William Shotton, Andrew Smith, Christopher Mitchell mi-au vorbit elogios despre muzica nouă. Or, ar fi de domeniul poltroneriei, al ipocriziei să susții un fenomen fără a pune umărul la sporirea și proliferarea lui. De aici apetența lor creatoare, verva cu care își adâncesc proiectele componistice. Cu toții sunt încă studenți la School of Music. Fie ai lui Frank Stemper
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
scrisă. Nu mai există politici editoriale unitare, ci coruri pe mai multe voci, în care curajul, probitatea, obiectivitatea se amestecă cu oportunismul, lașitatea și minciuna. Am văzut în ultimii ani și luni, la un loc, atât demnitate admirabilă, cât și poltronerie leșioasă; atât profesionalism stimabil, cât și adaptabilitate condamnabilă; etică, dar și multă ”pragmatică”. Toate acestea spun lucruri jenante despre exercitarea profesiei de jurnalism în România de azi, dar și adevăruri incriminante despre un anumit mod de a face politică, bazat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ticăloșia a izbîndit, că oamenii lasă de la ei și așa ajung să se cufunde încetișor, pe nesimțite, dar definitiv, într-o bălăcăreală în care toată lumea este de acord că adevărul trebuie să triumfe, însă toată lumea e mînjită cu minciună și poltronerie. Iar dacă s-a ajuns acolo înseamnă că adevărul, cît o fi el de adevăr, nu face nici un bine, nu aduce nici un folos. Și, atunci, de ce să ții cu tot dinadinsul de ceva care nu-ți este folositor, ba, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ei demn a rămîne în fotoliul său nu numai în tot timpul vieții, dar și după moarte. Individul politic e doar victima, incontestabil inocentă, a strategiilor oculte, a neînțelegerilor, a cabalei și, nu în ultimul rînd, a amicilor trădători: "Aceste poltronerii trebuie date în vileag. E o datorie: historia magistra vitae. Măcar urmașii să învețe să se păzească". Spectrul memoriilor politice s-ar vrea de natură tragică, la o adică tangent la tragedia antică, unde eroul providențial e pedepsit pentru că i
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
ei demn a rămîne în fotoliul său nu numai în tot timpul vieții, dar și după moarte. Individul politic e doar victima, incontestabil inocentă, a strategiilor oculte, a neînțelegerilor, a cabalei și, nu în ultimul rînd, a amicilor trădători: "Aceste poltronerii trebuie date în vileag. E o datorie: historia magistra vitae. Măcar urmașii să învețe să se păzească". Spectrul memoriilor politice s-ar vrea de natură tragică, la o adică tangent la tragedia antică, unde eroul providențial e pedepsit pentru că i
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
românească s-ar putea schimba în scurt timp și atunci pedeapsa aplicată tânărului ar deveni caducă. În mod clar, regizorul ne desparte de o tipologie utilizată până la saturație și a cărei încununare o reprezintă Garcea, polițistul care unește imbecilitatea cu poltroneria într-o formulă memorabilă, amuzant de tristă. În acest caz, nu este vorba de "polițist, imbecil", ci de un tânăr profesionist cu un orizont cultural limitat, dar cu o inteligență nativă, vie, posedând un cod moral. Nu toți colegii îi
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]
-
pot trece peste notațiile din 1969 - 1971, ale Constanței Buzea. Vă asigur că dincolo de episoadele "cu Păunescu" veți găsi în Creștetul ghețarului o adevărată mină de aur pentru înțelegerea lumii scriitoricești a deceniilor șapte și opt, cu intrigile, rivalitățile și poltroneriile ei. Dar, mai presus de toate, obsesiva prezență a poeziei, a țărmului salvator într-o lume aflată la cheremul demonilor comunismului. Trec peste lecturile din englezi și americani (Pynchon, Roth, Auster, DeLillo, McCarthy și toți ceilalți pe care sunt obligat
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
o altă informație aproximativă din cartea lui Lucian Boia, referitoare, aceea, la G.Ivașcu. Ceea ce atrage atenția în ambele nu sunt doar lipsa de temei științific sau aportul zvonurilor denigratoare, ci și accentul aproape exclusiv pus pe oportunismul și pe poltroneria (c’est le moins que l’on puisse dire!), reale sau nu, ale intelectualilor români dintre 1930 și 1950. Gala Premiilor ARIEL Marți, 17 aprilie, în Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, a avut loc cea de-a treia ediție a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
riscul de a-și periclita familia, soț model, logodit cast timp de opt ani și decis asupra gândului de a nu părăsi o localitate modestă (după standardele Imperiului), care îl cultivă, din interes, bârfindu-l, în același timp, din invidie, poltronerie specifică zonei sau din motive erotice. Figura lui nu promite neapărat centralitatea unui demers epic, dar mișcările conturează o identitate, una în dispersie, e adevărat, din cauza presiunilor adaptării, dar, în același timp, și o identitate configurabilă sub specie aeternitatis. Edificiul
Case, constructuri și, în special, subterane by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4382_a_5707]
-
dinafară, și „filmul personal”, care ar reprezenta perspectiva angajată a „internilor”, a personajelor implicate, există o permanentă discrepanță, pe care Shakespeare o exploatează, tranșând-o exclusiv în favoarea celui din urmă. În propriii, ochi, Richard nu e un monstru. Pentru toate poltroneriile sale, el are cu siguranță justificări. (E un fapt pe deplin firesc. Fiecare dintre noi procedează așa, respectând la urma urmei o legitate psihologică. A nu ne găsi scuze în permanență pentru mai micile sau mai marile noastre defecte ar
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
le esalazioni più pestifere e în un'aria umida, vischiosa, corrotta dai gas acidi sviluppati dal cibo mal digerito e rigettato, e dagli odori insopportabili degli escrementi depositati în tutti i cânți, o per assenza assoluta di pulizia o per poltroneria, o infine perché îl mare mosso toglieva alle donne e ai bambini îl coraggio e le forze per salire sopra coperta".12 La storia dell'emigrazione italiană, come ci ricorda l'Ambasciatore Incisa di Camerana 13 durerà più di un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
scrie B. Elvin (vezi Modernitatea Clasicismului -I.L. Caragiale, 1967, Editura pentru literatură), un prilej de a reflecta că dincolo de lașitate se află o incurabilă impostură, o dezolantă nepăsare. Marile cuvinte vehiculate de această societate erau capcane, singura realitate era poltroneria, de oriunde s-ar fi plecat, tot aici se ajungea.” Pedant, conștiincios, cu o indignare mimată, pretinsul carbonar matzzinian (mai degrabă demistificatorul ce se trăgea dintr-o familie care la 1848 fuge din București din cauza holerei), copleșit chipurile de mărețele
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
pe evrei! Să trăiești mereu la marginea statului! Drama lor este și a mea. La drept vorbind, ieșit dintr-un popor al cărui blestem e mediocru (dar totuși blestemat) - eram făcut pentru a intui blestemul prin excelență. Cît îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de unitate! Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
escroc, saltimbac, impostor, cum vom vedea îndată, cabotinaj, în fine, un om care înșală. Cioran trăiește cu spaima că nu poate fi altceva și spaima aceasta este, la rându-i, întemeietoare. Și asta nu e totul. Iată: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate!”. Și continuă: „Ură de sine vecină cu urletul și lacrimile” (II, 57). În alt loc, aceeași poltronerie: „În anxietate intră timorare și chiar poltronerie” (I, 168). Doar că prezentul acesta, al explorării de sine, este și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi altceva și spaima aceasta este, la rându-i, întemeietoare. Și asta nu e totul. Iată: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate!”. Și continuă: „Ură de sine vecină cu urletul și lacrimile” (II, 57). În alt loc, aceeași poltronerie: „În anxietate intră timorare și chiar poltronerie” (I, 168). Doar că prezentul acesta, al explorării de sine, este și unul al denunțării falsului. Adevărata impostură aparținuse tinereții. La doar câteva rânduri după ce susține că înșelăciune este cuvântul care îi exprimă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]