67 matches
-
parazitară) a creației brâncușiene. Chiar așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat parcă spre a justifica nota de plată piperată a salonului de cosmetică prin care a fost nevoit a trece. Despre ce este vorba? Mai întîi, "Amenajarea Peisagistică" a însemnat modificarea drastică a peisajului în care Brâncuși a înțeles a-și
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
și moale ca un galoș. Tenul sănătos dispăruse, Împreună cu constituția naturală zdravănă. Anton părea stresat, și din prezența sclipitoare a perioadei vieneze nu mai rămăseseră decât urme șterse: batista din buzunarul de la piept, cizmele lustruite cu meticulozitate militară, eternul păr pomădat. Începuse să semene c-o nevăstuică. S-a mutat la mine, desigur; ziua dormea În patul meu și noaptea pleca. Însă, după câteva săptămâni, doamna Andersen descoperi aranjamentul nostru. Gazda mea observase sticlele pe care chiriașul clandestin le lăsa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
totuși... Ajunseseră să aibă o relație apropiindu-se prin dezgustul amîndurora pentru actorul principal. Cel puțin Mabel Warren spusese tare, În engleză, ca să se elibereze de Încordare, În tensiunea șușotelilor din Întunericul sălii, „Nu-i pot suporta pe bărbații ăștia pomădați!“ și se auzi murmurul În surdină al unui acord general. Dar chiar și atunci Janet Pardoe voise să rămână până la sfârșit, până la ultima Îmbrățișare, ultima libidozitate cu voal. Mabel Warren o Îmboldise să iasă și să meargă să bea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
prea multe... Pentru ce se „retușa” atâta?! Manevre nenumărate erau aplicate dimineața ore întregi. Cremele de noapte erau spălate și Camelia aplica alte creme, de zi, fonduri de ten, anticearcăne, pudre, gene false... Bart nu o putea înțelege și pace! Pomădată și machiată savant, Camelia nu mai avea alură de femeie. Semăna, e drept, cu o păpușă Barbie, vopsită savant... Altceva dorea el de la o femeie, prospețime, naturalețe... Cum de nu-și dăduse seama că femeia aceasta nu era așa?! Unde
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din el ca o lacrimă mare, Țâșnirea de ape spre vale
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383624_a_384953]
-
vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru cobzarul, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete ce scoteau flăcări la comandă pe toate găurile, bărbierul Luigi cu doctorul Lemberg, pripășiți la Curte, și, în sfârșit, umflat de nesomn, pomădat și subțire ca un țipar, sosi și șarlatanul Roger, cu care adesea Sima-Vodă juca interminabile partide de șah. în urma tuturor, lăsându-se în mod firesc așteptat, apăru Husain Ramza-pașa, însărcinatul cu afaceri ad-hoc al Porții în Moldova. Episodul 85 UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pragul pensionării. Și flăcăul acela cu ciuful lui vesel de rusnac, numit Romanciuc, călătoriile lui cu degetul pe hărțile continentelor, acum Înecate Într-o mare de praf. Și Gherase, iată-l și pe Gherase, fantele din Obor, ochi alunecoși, păr pomădat, totdeauna la costum gri cu cravată, campionul anecdotelor, aducătorul de ploaie În marile pustietăți diurne, el șeful sectorului suflete, șeful BOB-ului, milostivul Mecena al celor lipsiți de har pe care Îi lansa pe piață În schimbul unor ofrande convenabile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Puțini băgară de seamă. Fiul era la Paris pentru studiile sale de Drept. Când se întoarse pentru înmormântare, era un tinerel care cunoscuse viața capitalei, priceput în arta conversației, cu baston din lemn lustruit, guler impecabil și o mustăcioară subțire, pomădată à la Jaubert, ultima modă! Bătrânul îi comandă tâmplarului cel mai frumos sicriu, iar acesta lucră pentru singura dată în viața lui unul din palisandru și mahon înainte de a înșuruba pe coșciug mânere din aur. Din aur adevărat. Puse apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
același lucru? Am păstrat articolul ca pe o dovadă. O dovadă pentru nu știu ce. Și am ieșit din casă. Nu m-am mai întors acolo niciodată. Viața nu suportă întoarcerile. M-am gândit din nou la Matziev, la mustața lui subțire, pomădată, la trabucurile lui răsucite, la fonograful care cânta întruna aceeași șansonetă. Și el se pierduse prin vreme până la urmă, cu tot echipamentul lui, odată ce Cazul fusese rezolvat, rezolvat din punctul lor de vedere. Continuase, fără îndoială, să o trambaleze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit, la fel ca prima dată, Prin pajiștea de nea a veșniciei Pe-un gând alunecând. Iar bucuriei Formă i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
La fel cum ne ia soarta din viață Galopul nebunilor cai Să nu te surprindă o urbe Cu aerul ei sobru, vetust Plimbarea pe străzile curbe, Muzeul cu patul lui Procust Dughene deschise din zori Obloanele trase la șapte Trepăduși pomădați cu unsori, Jupânesele care vând lapte Referință Bibliografică: In urbea cu plopii ca varga / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IN URBEA CU PLOPII CA VARGA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356285_a_357614]
-
pă nevastă, tot oful flămânzelii de muiere, din stână !... În hârjoană cu bucățica mea de-acasă mi-e haznă, mai ceva decât în țipăt de curvuștină sulemenită, pe care o spării cu moaca mea nedreasă... - Și-apăi, domnule dragă, fâța aia pomădată, pațachina cu simbrie, nu-i pă măsura mea și-o fac dă-și spune și laptele pe care l-a supt de la măsa. Și-și blastă-mă soarta, cu mârla de cioban și putoarea mea de urdă-mpuțită !... (fragment din cartea
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
desface. Mă sfâșie pe dinlăuntru o hiena. Au murit câțiva oameni. Erau în vârstă toți. Uscați, slabi, iar unul avea o mustață roșie, neobișnuit de mare... Mi se părea că plânge. Un procuror militar, ca scos din cutie, pudrat și pomădat, a citit sentința. Era beat, sughița după fiecare nume. Jandarmii au manevrat închizătorile zebeurilor... Unii au strigat Mama! Mama! ; alții, parcă, au spus: Copiii mei! Copiii mei! ; unul singur a strigat tare: Proletari din toate țările uniți-vă!...”. Am vrut
ULTIMUL TELEFON de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356514_a_357843]
-
harta de operațiuni militare, îmi explică el și o întinse pe iarbă. Aici e Cotul Donului, puse el mâna pe un firișor de apă desenat pe acea hartă, iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: Moșneagul începu să plângă. Își scoase
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din el ca o lacrimă mare, Țâșnirea de ape spre vale
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]
-
harta de operațiuni militare, îmi explică el și o întinse pe iarbă. Aici e Cotul Donului, puse el mâna pe un firișor de apă desenat pe acea hartă, iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: <Dragii meipărinți,- asta e scrisoarea lui
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
sub raportul analizei interrelaționărilor dintre diverșii subiecți umani ai prezentului. Portretul lor, așa cum l-am văzut zilnic în fața ochilor vreme de câțiva ani la rând, are câteva coordonate intrinseci, ce țin de structura sa intimă, și anume: niște inși veșnic pomădați la chip, dar extrem de urâți la suflet, posesori ai unor rațiuni diabolice capabile de a distruge pe oricine cu ușurință în orice moment printr-un simplu telefon sau printr-o simplă formă de comunicare descendentă, actanți cu intelect precar și
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
desface. Mă sfâșie pe dinlăuntru o hiena. Au murit câțiva oameni. Erau în vârstă toți. Uscați, slabi, iar unul avea o mustață roșie, neobișnuit de mare... Mi se părea că plânge. Un procuror militar, ca scos din cutie, pudrat și pomădat, a citit sentința. Era beat, sughița după fiecare nume. Jandarmii au manevrat închizătorile zebeurilor... Unii au strigat ≪Mama! Mama! ; alții, parcă, au spus: ≪Copiii mei! Copiii mei! ; unul singur a strigat tare: ≪Proletari din toate țările uniți-vă!...� . Am vrut
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit, la fel ca prima dată, Prin pajiștea de nea a veșniciei Pe-un gând alunecând. Iar bucuriei Formă i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]
-
ori gest, portretul Însuși al poetului (imortalizat mai ales după 1900 În fotografii, tablouri sau desene) este portretul unui dandy. Chiar dacă lui Eminescu Îi va părea o „fizionomie de frizor”, chipul ciudat, sfidător, de „mască teatrală”, cu părul vopsit negru, pomădat și mustața răsucită „În chibrit”, dată cu ceară cosmetică, trădează „o profundă combustie interioară, cu umbra damnării spiritualizată În trăsături pline de noblețe”; figura sa „atemporală și abstractă” e reflexul cel mai expresiv al unui suflet „neaderent la realitate”2
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sare În cafea sau turnându-și În cizme Înghețata de fragi și vanilie care i se servea la Tortoni. Nici ducele de Brunswick nu face o figură mai bună atunci când năvălește ca un nebun la Horace Viel-Castel Îmbrăcat În husar, pomădat, fardat, Împopoțonat ca o marionetă. Și nici lordul Egerton, când pune zi de zi o masă cu 12 tacâmuri pentru cei 12 câini ai săi. Sau marchizul d’Anglesey, care organizează funeraliile propriului picior pierdut la Waterloo. Dar nici unul dintre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
drept niște „păpuși sulemenite”, iar figurile lor - jalnice măști de clovni, așa cum apar pudrați În alb sau roz, cu obrajii ușor pârguiți, cu ochii puternic conturați, cu buzele rujate, cu părul de cele mai multe ori vopsit, cu câte o aluniță pictată, pomădați, parfumați, cu unghiile delicat tăiate și uneori date cu lac incolor sau cu ojă. Pentru Baudelaire Însă, arta machiajului, fără a fi destinată exclusiv femeii, e o formă superioară de modelare și corectare a naturii, un triumf al idealului estetic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Ludovic al XV-lea, deosebirea dintre un curtean și un nobil nu era trădată decât de vesta mai scumpă sau mai ieftină, de botinele mai mult sau mai puțin evazate, un guler plisat, o coafură mai mult sau mai puțin pomădată, ca și de cuvinte mai mult sau mai puțin noi. Acest lux, Întru totul personal, nu era niciodată completat de alte manifestări ale vieții lor. O sută de mii de ludovici, bani din belșug aruncați pe o costumație, pe un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
deformate, unde Își ține de multe ori mâinile; pe prăvăliaș, după tăietura uriașă a buzunarelor, mereu larg deschise, ca pentru a se plânge că nu mai poartă obișnuitele pachete. În fine, un guler mai mult sau mai puțin curat, pudrat, pomădat, uzat; niște butoniere mai mult sau mai puțin Întregi; pulpana unei haine atârnând, asprimea unei stofe noi, iată diagnosticele sigure ale profesiunilor, moravurilor și obiceiurilor. Și iată costumul nou-nouț al unui dandy, haina de postav a rentierului, redingota scurtă a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de o coafura foarte ciudată. Poartă o perucă bărbăteasca, foarte grea, adusă pe frunte, căzând pe lateralele capului iar în partea din spate ar putea fi o formă ce ar aduce cu o coafura cât de cât feminină[...] Este întotdeauna pomădata cu un strat gros de pudra. Poartă pantofi bărbătești și vocea și comportamentul său sunt foarte masculine[...] Vorbește opt limbi, mai ales Franceză pe care o stăpânește de parcă ar fi fost născută în Franța. Știe mai multe decât toată Sorbona
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]