75 matches
-
sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se bucure de priveliștea unei nunți țărănești. Aurel State, după școala primară, își continuă studiile
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
despre meșteșugul ei. Înainte să se aștearnă lucrului, scotea din straiță o săpăligă miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai zice pește, dintr-o mână de frunze uscate și câteva surcele de pe sub pometul curții, încropea un foc cât să-și încălzească vasul și bucățica de cositor. După ce isca izvor de căldură, își petrecea poalele pe sub picioarele îndoite și lua poziția nomazilor de mereu, rânduiți în jurul focului. Își mai scotea te-miri-ce scule cu care
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
găsi propriu pentru a fi dat cu folos în cultură, inclusiv pamantul inundabil care a fost cultivat sau pășunat. Exproprierea se calculează numai asupra pămîntului cultivabil, adică asupra întinderii rămase din fiecare moșie după ce s-au scăzut viile, grădinile îngrădite, pometurile și hemeistele plantate înainte de 1 Decemvrie 1918, pamantul care a fost și este irigat artificial, pădurile, rîurile, lacurile, bălțile, locurile mocirloase, suprafețele ocupate de curți și clădiri. Clasificarea făcută de cadastru în această privință va fi revizuită cu această ocazie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
Popa Nan 156. 3101. Ing. Goldemberg, 7 apartamente, București, str. Stelea Spătaru 17. 3102. Georgescu Vasilica, 3 apartamente, București, str. Mihail Cornea 92. 3103. Grigorescu Valeria, 2 apartamente, București, str. Sft. Constantin 10. 3104. Gagionea Vasile, 3 apartamente, București, str. Pometului 5, B-dul Dacia 39. 3105. Giuglea I. Alex., 5 apartamente, București, str. Justiției 72, str. 14 �� Martie 7. 3106. Gross Matilda Olga, 4 apartamente, București, str. Gheorghe Panu 9, str. I. C. Frimu 10. 3107. Gheorghiu Ana, 4 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Perlei Str. Pescarilor Str. Petrache Poenaru Str. Piatra Craiului Str. Pictor Octav Băncilă Str. Piersicului Str. Pietro Mascagni Str. Pintea Viteazul Str. Pintenului Str. Piotr Ilici Ceaikovski Str. Planoarelor Str. Plevnei Str. Poenarilor Str. Poet Vasile Cârlova Str. Poeților Str. Pomet Str. Popa Stănescu Str. Porțelanului Str. Porumbului Str. Postăvarul Str. Povârnișului Str. Prieteniei Str. Pripor Str. Privighetorii Str. prof. Emil Petrovici Str. prof. Eufrosin Poteca Str. Puieților Str. Radu Tudoran Str. Rahovei Str. Rândunicilor Str. Râului Str. Rădăuți Str. Răsăritului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Olteniței - nr. 2 - 28 Șos. Olteniței - nr. 30 - 44; Șos. Olteniței - nr. 46 - 58 Int. Orăștie Str. Orăștie Str. Padeșu Str. Păișului Str. Păltinișului Str. Peroni Str. Perșani Str. Petre Țuțea (fosta Lăcustei) Str. Petrolului Str. Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 1 - 21; 2 - 14 Str. Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 23 - 85; 16 - 82 Int. Plaiului Str. Podul Înalt Int. Pogănești Str. Pogoanele Int. Poiana Mărului Str. Pometului Str. Poștalionului Str. Prașilei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Int. Orăștie Str. Orăștie Str. Padeșu Str. Păișului Str. Păltinișului Str. Peroni Str. Perșani Str. Petre Țuțea (fosta Lăcustei) Str. Petrolului Str. Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 1 - 21; 2 - 14 Str. Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 23 - 85; 16 - 82 Int. Plaiului Str. Podul Înalt Int. Pogănești Str. Pogoanele Int. Poiana Mărului Str. Pometului Str. Poștalionului Str. Prașilei Str. Priboiului Str. Puțul cu Tei Int. Radu Tempea Str. Radu Tempea Str. Radului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 1 - 21; 2 - 14 Str. Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 23 - 85; 16 - 82 Int. Plaiului Str. Podul Înalt Int. Pogănești Str. Pogoanele Int. Poiana Mărului Str. Pometului Str. Poștalionului Str. Prașilei Str. Priboiului Str. Puțul cu Tei Int. Radu Tempea Str. Radu Tempea Str. Radului Str. Râul Șoimului - nr. 1 - 9; 2 - 6 Str. Răbojului Str. Rămășagului Str. Razachiei*(D) Str. Redutei Str. Reșița - nr. 17 - 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Castrul roman se găsește pe teritoriul localității Jac, județul Sălaj, Transilvania, în locul numit "Citera". La aproximativ 500 m distanță de colțul vestic al dealului Pomet, și a castrului Porolissum, se găsește o înălțime izolată, cu trei părți, care se termină cu pante foarte abrupte. Pe această înalțime imperiul roman, în cadrul sistemului defensiv conceput la Porolissum, a construit un castru pentru trupele auxiliare care au staționat
Castrul roman de la Jac () [Corola-website/Science/314431_a_315760]
-
după învățăturile Sf. Vasile cel Mare, Nil de la Sorska, Dimitrie al Rostovului -, punând accent pe ascultare, smerenie și rugăciune. În perioada stăreției sale, Schitul Poiana Mărului a avut influență directă asupra următoarelor așezări monahale din munții Buzăului: Dălhăuți, Bonțești, Trăisteni, Pometul Borșatanului, Rogozu, Cotești și Valea Neagră (toate aflate astăzi în județul Vrancea), precum și Rătești, Ciolanu, Cârnu și Găvanu (în județul Buzău). Reînnoirea vieții monahale de la Poiana Mărului a atras numeroși călugări și credincioși din ținuturile Buzăului și Vrancei și chiar
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
atunci primește de la mai mulți boieri un "Triod" tipărit la 1725. În anul 1774, în mănăstire nu mai viețuia niciun călugăr. Într-un protocol de inspecție canonica a episcopului unit de la Blaj, Grigore Maior, se afirma că o parte din pometul mănăstirii a fost ocupat de doi iobagi ai contelui Gheorghe Banfi.
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
palatinul de partea opusă. Osul zigomatic ("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
de lumină pentru întreaga compoziție. Transpare o grijă a pictorului pentru sugerarea densității materialelor precum și al aspectului tactil. Imaginea eroului are o picturalitate desăvârșită, argumente în acest sens stând accentele puse cu mare știință în dreapta aretei nazale, pe nară, pe pometul drept sau pe buze. Fondul tabloului are o cromatică convențională, negru-verzuie, ea neavând vreo indicație figurală, excelează prin dozarea luminii în chip savant de la umbra umărului drept spre o nuanță apropiată de intesitatea hainei. Aceast artificiu plastic a obligat pictorul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
locuit din vremuri imemoriale. Documentele istorice atestă pentru prima dată localitatea sub denumirea de "Sakfalva", apoi din anul 1850 satul apărând sub numele de "Saku", care până la urmă s-a transformat în numele actual "Jac". Satul este așezat la poalele dealului Pomet, deal pe care se găsește marele castru roman Porolissum. Pe linia de nord-vest a Daciei romane, se găsește una dintre cele mai importante așezări civile si militare din această regiune, orașul roman Porolissum. Înființată încă din timpul domniei impăratului Traian
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
titlul de municipium și se numeste “res publica municipii Septimii Porolissensium”. În anul 213, orașul primește vizita împăratului Caracalla, ocazie cu care a fost reparat și drumul de legatură între Porolissum și Napoca. Castrul roman este așezat pe platoul dealului Pomet (cota 502 m), la granița satelor Jac și Moigrad, ceea mai mare parte a complexului arheologic găsindu-se pe teritoriul actual al satului Jac. După cum se menționează și în “Cronica cercetărilor arheologice din România”, în raportul săpăturilor arheologice făcut de către
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
pe prima terasă la sud-est de castru. Aici au fost descoperite mai multe locuințe civile, un zid de sprijin, o fântână și mai multe ateliere de olărit și ars cărămizi. Aceste ateliere situate dinspre “Ciorgăul zmăului” spre izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o activitate ceramică foarte intensă, iar materialul arheologic de aici, foarte bogat și interesant, indică puterea economică a centrului de olari de aici. Amfiteatrul roman de la Porolissum este situat pe panta de sud-vest a dealului Pomet, la 100 de
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o activitate ceramică foarte intensă, iar materialul arheologic de aici, foarte bogat și interesant, indică puterea economică a centrului de olari de aici. Amfiteatrul roman de la Porolissum este situat pe panta de sud-vest a dealului Pomet, la 100 de metri de latura din această parte a castrului. Acesta este cel mai mare amfiteatru din provinciile dacice, arena măsurând 66,5x52 metri. A fost construit în două faze pe perioada stapanirii romane: o fază a construcției de
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
creștine datate pe la mijlocul secolului al IV-lea d.Chr., fapt ce confirmă prezența pe teritoriul fostei așezări romane Porolissum a unei puternice comunități creștine care vorbea limba latină. Situat cam la 1500-2000 de metri spre Est-Sud-Est de incinta castrului de pe Pomet, cimitirul se găsește pe locul numit Ursoieș, de-o parte și de alta a drumului roman care, coborând de pe Pomet, o lua spre castrul Certiae de la Romita. Cercetările arheologice asupra necropolei a început încă de prin anul 1943, continuate mai
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
unei puternice comunități creștine care vorbea limba latină. Situat cam la 1500-2000 de metri spre Est-Sud-Est de incinta castrului de pe Pomet, cimitirul se găsește pe locul numit Ursoieș, de-o parte și de alta a drumului roman care, coborând de pe Pomet, o lua spre castrul Certiae de la Romita. Cercetările arheologice asupra necropolei a început încă de prin anul 1943, continuate mai apoi în 1949 de către cunoscutul cercetător C. Daicoviciu, iar cele mai recente săpături au fost efectuate în anul 2007. Mormintele
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
efectuate în anul 2007. Mormintele descoperite pe dealul Ursoieș sunt în totalitate de incinerație. Materialele descoperite aici sunt toate de factură romană, majoritatea fiind vase ceramice, monede și inscripții funerare. La aproximativ 500 m distanță de colțul vestic al dealului Pomet, și a castrului Porolissum, se găsește o înălțime izolată, cu trei părți, care se termină cu pante foarte abrupte. Pe această înalțime imperiul roman, în cadrul sistemului defensiv conceput la Porolissum, a construit un castru pentru trupele auxiliare care au staționat
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
cu trei părți, care se termină cu pante foarte abrupte. Pe această înalțime imperiul roman, în cadrul sistemului defensiv conceput la Porolissum, a construit un castru pentru trupele auxiliare care au staționat aici. Pe partea stângă a drumului ce coboară de pe Pomet, pe dealul numit Cămin, deal ce vine în continuarea culmii de pe Citera, s-a descoperit și o carieră de gresie din aceeași perioadă a locuirii romanilor la Porolissum. De asemenea pe același deal au fost identificate urmele unei cetăți de
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
prezent satul Jac și după ce armatele romane au părăsit zona castrului de la Porolissum prin retragerea aureliana. De asemenea este atestată continuitatea credinței creștine pe aceste meleaguri pe care a prins rădăcini odată cu pătrunderea ei în rândul populației romane de pe dealul Pomet. -- Daniel Talos - “Vestigii arheologice pe teritoriul satului Jac”, 2008--
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Slatina, județul Olt. Ctitor al schitului Strehareț este episcopul Serafim mai întâi episcop al Buzăului și din anul 1668, episcop al Râmnicului. Acesta cumpără la 24 aprilie 7172 (1664), de la feciorii popii Hariton, în hotarul Streharețului, vii lucrate, țelina și pomet „și cu braniște și cu fântână drept bani, 90 unghi (bani ungurești)”. Aceasta va constitui zestrea cea mai însemnată a schitului. În anul următor, 1665, 1 aprilie, Radu Vodă Leon (1664-1669) dăruiește act episcopului Serafim, care era tot la Buzău
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm viile, care însumează acum 3432 de vedre. Descriind satul, conscripția îl găsește în loc muntos, deluros, puțin potrivit pentru câștig (comercium), locuitorii trăind din agricultură, vii și pometuri. Produsele lor le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]