1,329 matches
-
picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu care ar fi putut rupe lanțuri, darămite pe cei care, din invidie, îl urau, jigneau, provocându-l ca niște nelegiuiți. Era blând, calm, cu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu care ar fi putut rupe lanțuri, darămite pe cei care, din invidie, îl urau, jigneau, provocându-l ca niște nelegiuiți. Era blând, calm, cu multă voință. Două pasiuni avea: pomicultura și sportul, atletismul. A fost descoperit în armată de către mai marii sportului din acele vremuri. L-au antrenat, canalizându-i talentul, până când, într-o zi, a devenit, țineți-vă bine, triplu campion balcanic la decatlon. Erau perioade când Nicu domnișanul
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
decatlon. Erau perioade când Nicu domnișanul era chemat la București pentru antrenamente, întâlniri sportive, concursuri, ca orice campion care își reprezintă țara la zece probe de atletism într-una singură - decatlonul. Dar revenea acasă la clarinetul lui, la munca în pomicultură. Avea cea mai iscusită pepinieră de pomi: pruni, meri, peri altoiți de mâna sa, de acele degete care apoi, cu mult talent, apăsau clapele clarinetului, la hanul lui Ardei, unde se încingeau jocurile, sau cu alte ocazii. Mereu povestea de unde
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
diferite soiuri, pomi altoiți de mâinile lui, cu care învârtea greutatea, discul, cu care ținea prăjina sau cu care arunca sulița, aceleași mâini care făceau să răsune clarinetul, instrumentul său preferat. În campaniile agricole, fie la căpșunărie, în legumicultură sau pomicultură, nu reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Cultură, spectacole, evenimente Consiliul Județean Argeș și Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești derulează în perioada 5 - 20 decembrie 2012 o suită de manifestări cultural - educative dedicate sărbătorilor de iarnă, sub genericul Te uită cum ninge Decembrie! Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu Postul Crăciunului (15 noiembrie) și durează până la Sfântul
Te uită cum ninge Decembrie! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4194/te-uita-cum-ninge-decembrie [Corola-blog/BlogPost/97520_a_98812]
-
a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia montană era atât de mare încât s-a dus, pe cheltuială proprie, să urmeze cursuri de perfecționare la Chișinău, specializându-se în creșterea oilor și a iepurilor de casă. Pentru a asigura legarea teoriei de practică, școala din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupațiile tradiționale: păstoritul, pomicultura, prelucratul lemnului și „industria cas �nică”. De remarcat că în această cameră orga �nizatorii s-au străduit să prezinte atât unelte spe �cifice, dar și produse ale muncii localnicilor. Iată, de pildă, “gluga”, obiect de port, dar și pentru transportul
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de îmbolnăvire; - producerea unor microcutremure de pământ care pot genera în timp cutremure regionale de intensități mari; - eliminarea oricărei posibilități de dezvoltare a zonei - majoritatea investitorilor vor evita județele Vaslui și Galați; - afectarea directă a principalelor activități rurale (apicultură, viticultură, pomicultură, piscicultură, zootehnie etc.); - scăderea nivelului de trai și a duratei medii de viață; - scumpirea produselor alimentare, a apei potabile, medicamentelor și serviciilor; - compromiterea totală a turismului în cele două județe. Vă rugăm să vă alăturați bârlădenilor și locuitorilor din comunele
SĂ NU NE VINDEM SĂNĂTATEA STRĂINILOR! de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_ne_vindem_sanatatea_strainilor_tatiana_scurtu_munteanu_1331463300.html [Corola-blog/BlogPost/366336_a_367665]
-
nu-i minciună”, ba după „Mă doare-n cot de ceilalți, mie să-mi fie bine”... George PETROVAI: Credeți că această clinică o să-i ajute pe localnici să-și oblojească rănile provocate de diminuarea până în vecinătatea dispariției a mineritului, silviculturii, pomiculturii și creșterii animalelor, activități tradiționale și dătătoare de împliniri materiale și de mulțumiri sufletești pentru întreaga zonă? Dr. Coriolan DRAGOMIR: O foarte subtilă întrebare, care sugerează atât profundele răni sociale provocate de furia revoluționaro-nimicitoare a anilor nouăzeci în cumintea ordine
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461577086.html [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > MANEANU MITE,EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 994 din 20 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > MANEANU MITE,EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 994 din 20 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) Mite Măneanu (Capitol din lucrarea Agricultura și Comerțul Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În evul mediu precum și în perioada primei jumătăți a
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
locuitorii refuzând să-și plătească datoriile proprietății. Împotriva lor proprietarii și arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța la linie 671. Înfruntarea dintre cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința creșterii ponderii veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
20 de parale de prun ori din rachiu din 6 vedre una700. În zona de sud se impuneau învoielile și mai grele 701, acestea și datorită faptului că aici productivitatea era mai mare. În pofida acestor învoieli, interesul pentru vicitultură și pomicultură se mențin. Așa se explică numărul mare de conflicte pe această temă dintre care unele ajung și în fața instanțelor judecătorești. Aceste date și informații, ca și altele, demonstrează convingător credem, că în secolul al XVIII-lea și în prima jumătate
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
VIII/18M XXVI/1; XXVII/3; LV/2; LXXIII/4; NSS 1233, f. 456; Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, XII/2; XVII/10; XXII/29, Achiziți noi I/5, 7; Vasile Novac, Câteva documente privind viticultura și pomicultura din Gorj și Mehedinți de la mijlocul veacului al XVII-lea până la 1870, în “Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1980, p. 307-311. 666 . Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Tribunalul județ Mehedinți, dosar 2111/1831, f. 4. 667
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
viticultura în județul Mehedinți în sec. al XVIII-lea, în “Museum”, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1978, p. 323-330 și “Mehedinți - istorie și cultură”, I, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338); Olimpia Bololoi, Pomicultura și viticultura - ocupații oglindite în documente din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, în “Drobeta”, VII, Tr. Severin, 1996, p. 179-185. Nicolae Chipurici, Despre viticultură în Mehedinți după
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338); Olimpia Bololoi, Pomicultura și viticultura - ocupații oglindite în documente din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, în “Drobeta”, VII, Tr. Severin, 1996, p. 179-185. Nicolae Chipurici, Despre viticultură în Mehedinți după anul 1864, în “Mehedinți - cultură și civilizație”, IV, Tr. Severin, 1982, p.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720 .Ibidem, f. 430. În Mehedinți existau în 1833 26261 familii (Ibidem, dosar 222 Referință Bibliografică: MANEANU MITE,EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 994, Anul III, 20 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
toată lumea în cancelarie și de obicei abordează subiecte filosofice, într-o manieră foarte inteligentă, dar pe un ton senin, sprințar. Știe o mulțime de anecdote (unele mai deocheate) despre artiști. Biologie. Profesorul bisturiu Este pasionat de: entomologie, dendrologie, floricultură, viticultură, pomicultură, genetică, ecologie, zoologie, anatomie. Știe o mulțime de cuvinte ciudate, terminologia lui profesională e o junglă și numai el are maceta să facă lumină. Când privește în juru-i, el nu vede, ca noi, stejari și frasini, ci quercus robur și
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor by https://republica.ro/tipul-profesorului-ideal-din-perspectiva-unui-profesor [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru anul 2005, în cadrul programului «Dezvoltarea durabilă a producției de cereale pentru boabe, leguminoase boabe, plante tehnice, cartof, legume de câmp și în spații protejate, pomicultură și viticultură» și prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru anul 2006, în cadrul programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic și piscicol, precum și alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173199_a_174528]
-
modificat de pct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009. (5) Contribuabilii care obțin venituri majoritar din cultura cerealelor și a plantelor tehnice, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. ... ------------ Alin. (5) al art. 34 a fost modificat de pct. 33 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221255_a_222584]
-
Articolul 1 Se aprobă Acordul de împrumut*) încheiat între Bancă Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară pentru proiectul "Pomicultura" și scrisorile suplimentare*) la acestă, semnate la Washington la 30 iunie 1980. Articolul 2 Se ratifica Acordul de garanție*) încheiat între Republică Socialistă România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu privire la acordul de împrumut pentru proiectul "Pomicultura", precum și scrisoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127031_a_128360]
-
pentru proiectul "Pomicultura" și scrisorile suplimentare*) la acestă, semnate la Washington la 30 iunie 1980. Articolul 2 Se ratifica Acordul de garanție*) încheiat între Republică Socialistă România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu privire la acordul de împrumut pentru proiectul "Pomicultura", precum și scrisoarea suplimentară*) la acordul de garanție, semnate la Washington la 30 iunie 1980. Articolul 3 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Industriei Construcțiilor Industriale, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127031_a_128360]
-
și Industriei Alimentare, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Industriei Construcțiilor Industriale, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, Ministerul Finanțelor, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară și celelalte organe centrale cărora le revin sarcini pentru realizarea proiectului "Pomicultura", precum și unitățile cu activitate de comerț exterior, vor lua măsuri în vederea pregătirii documentațiilor tehnico-economice și realizării în termene cât mai scurte a investițiilor ce fac obiectul acordului de împrumut, organizării și desfășurării operative a licitațiilor internaționale, participării furnizorilor din țară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127031_a_128360]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare", Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu", Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida", București Muzeul de Istorie Turda Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]