11 matches
-
Roman, acum A. Năstase. îl așteptăm și pe Băsescu sau oricare ar mai fi, măcar cu un cuvânt de bun venit ... Oaspeții noștri vor fi, oricum, respectați, de oriunde s-ar afla ! Radu Vasile se ținea de glume. Era un pontagiu fără pereche și cât a stat de vorbă cu câțiva ziari ști de la Vaslui s-a arătat amabil și glumeț. Mi-a acordat un scurt interviu după "Pacea de la Cozia", când i-a păcălit pe mineri, după care a urmat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu ample evocări, uneori de grand-guignol, ale Bucureștiului galant din acel timp. Traficanții și Întreținuții femeilor pomenite (toate sor tate și tarifate, nimeni nu știe după ce anume criteriu) erau mai toți În cârdășie, adică copărtași sau lucrând În conivență ca „pontagii“ ai panorămilor de pe maidanul vecin, cu tombole „cu toate numerile câștigătoare“, de la testeaua cu ace de păr, câș tigată de fraierii din public, și până la pendula câști gată (nu ș’cum se face!) numai de acești pontagii; aceiași care atrăgeau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În conivență ca „pontagii“ ai panorămilor de pe maidanul vecin, cu tombole „cu toate numerile câștigătoare“, de la testeaua cu ace de păr, câș tigată de fraierii din public, și până la pendula câști gată (nu ș’cum se face!) numai de acești pontagii; aceiași care atrăgeau, cu momeli de câștig „la sigur“, pe naivii căscând gura toată ziua pe la jocurile de noroc sau de adresă, la „de-a ciocul și norocul“, iarăși „cu toate numerile câștigătoare“ și cu obiecte de nimica pitite În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată ziua pe la jocurile de noroc sau de adresă, la „de-a ciocul și norocul“, iarăși „cu toate numerile câștigătoare“ și cu obiecte de nimica pitite În dosul celor arătoase, anume pentru prosteala lumii; la „belciugele“ nimerite totdeauna numai de pontagii anume dresați; sau la „uite bobul, care-i bobul?“ și la „unde-i cuiul și care-i cureaua?“ - truc cu care și eu vă pot lua astăzi gologanii. În panorămi cu ocheane măritoare și În panoptice cu figuri de ceară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de altă parte, e un proxenet (îndeletnicire neonorabilă dar venerabilă, așezată sub semnul lui Hermes) și ceea ce se chema odinioară un chevalier d’industrie. E un mic cinic, din aceia la care e mai mare gura decât fapta, și un „pontagiu” fără succes, cel puțin în perioada „crailor”. Izbânzile lui de după război nu mai fac parte din materia cărții și nu sunt decât un epilog polemic pus la urmă de autor, probabil, cum insinuam, după 6 iulie 1928. Ca soitariu, Pirgu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
soitariu al părintelui său, e just să observăm că el, Mateiu, neavând acest dar, i-a transferat tot lui Gorică și ceva din propriile sale calități, anume cea de a fi un mic cinic și cea de a fi un „pontagiu” fără noroc. Căci asta se arată a fi tânărul autor al scrisorilor către Boicescu : un mic cinic și un „pontagiu” fără noroc. Publicarea acestor scrisori a stârnit, cu destul de puține excepții, dezamăgire la mulți „mateini” și indignare morală la cei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și ceva din propriile sale calități, anume cea de a fi un mic cinic și cea de a fi un „pontagiu” fără noroc. Căci asta se arată a fi tânărul autor al scrisorilor către Boicescu : un mic cinic și un „pontagiu” fără noroc. Publicarea acestor scrisori a stârnit, cu destul de puține excepții, dezamăgire la mulți „mateini” și indignare morală la cei cu principii austere. Ce lipsă de idealuri înalte, ce lipsă de preocupări intelectuale ! Singura preocupare : „ponturile”, „filoanele”, îmbogățirea grabnică și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
securistului” ca, exclusiv, un ins malefic. Un sfert din colegii mei de facultate au fost racolați pentru această „meserie”. În amintirile mele, nici unul nu-i odios. Au făcut cariere, în țară și străinătate. Gheorghe Sprințeroiu, de pildă, în studenție un „pontagiu” simpatic, ce nu se prea omora cu cartea, e azi doctor în filologie (ceea ce eu încă nu sînt) și director al Agerpres (ceea ce eu nu voi fi nicicînd). Nu l invidiez și n-am ce-i reproșa, deși, prin comparație
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu a ieșit așa cum a crezut poporul că trebuie să iasă o revoluție în zilele noastre. Sunt explicit? Tinerii chicoteau. Nu reuși să prindă ce-și șopteau. Oftă nemulțumit. „Câte sacrificii s-au făcut pentru ei, și uite cum cresc. Pontagii, scormonitori și jemanfișiști...“ Doctorul aproape că își terminase intervenția. - O concluzie se impune, preciză Fârtat. Făcu o scurtă pauză, privind concentrat chenarul ferestrei din dreapta sa. Părea atent la balansul paingului spânzurat de firul sângeriu, acum, în înserare. - Ba chiar două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dar ébonté”, de snobismul exacerbat al idolului său. Răzbate din paginile epistolarului o fire mai apropiată de lumea de jos a lui Gorică Pirgu decât de cea a aerienilor plini de grație Pantazi sau Pașadia. Un rafinat cu porniri de „pontagiu”, În veșnică alergare după ocazii care să-l salte În carieră sau să-i aducă bani. Așadar, mai curând un Rastignac. Atunci, cum? Nimeni nu are căderea să judece. Dar pentru că Îl pomenim pe Mateiu Caragiale Într-o carte despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
premiul 2-lea de automobile la Geneva, vreo 150 franci și niște pantofi", Alexandru Bibescu e "prea nebun" și "maniac furios", Ion Brătianu e "cel mai mare și cel mai parșiv pezevenchi" iar H. Coandă nu e decît un "mare pontagiu" care "a inventat o mașină de zburat." Nu lipsesc elogiile aduse unor foști dascăli (Anghel Demetriescu "excelentul meu director și maestru de istorie") dar nici accentele de evident dispreț pentru cei care au accesat posturi care lui Mathieu J. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]