894 matches
-
și remanent, o stavilă în calea modernizării discursului liric, reprezintă un țel suprem, semnătură de patrician al spiritului, în timp ce, pentru alții, exorcizarea gândirii eminesciene, în plan politic, considerată o paradigmă a luptei împotriva xenocrației, constituie un catehism specific unei autorități pontificale infailibile. În acest sistem referențial regăsim dimensiunile gnoseologice ale discursului pro sau antieminescian. Din nefericire, caracterul vernacular al conflictului dintre adepții și detractorii lui Eminescu, minimalizează și trimite în derizoriu orice dialog critic pe marginea subiectului Eminescu, sau, mai rău
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
din primele decenii ale secolului al XX-lea. Marea Schismă care a rupt biserica creștină (1054) între Biserica de Răsărit, ortodoxă, și Biserica de Apus, catolică, nu a fost înlăturată, cu toate eforturile depuse pe parcursul aproape a unui mileniu. Vizitele pontificale, ale unor înalți prelați, colocviile și seminariile inițiate vizează începutul unei apropieri între cele două mari biserici creștine. Oricum, procesul de reconciliere se derulează lent, greoi, plin de contradicții, orgolii și uneori tendințe hegemonice. Întinderile uriașe de pământ ale Rusiei
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
anii 1966-1967 își continuă studiile postuniversitare la Facultatea de Teologie Protestantă din Lausanne, Elveția. Tot între anii 1966-1967 studiază și la Institutul Ecumenic de la Bossey din Elveția. Între anii 1968-1970, cu sprijinul direct al Patriarhului Justinian Marina, studiază la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, Italia, o universitate romano-catolică. În anul 1972 primește titlul de Doctor în Teologie, având specializarea: Teologie Dogmatică și Simbolică, la Institutul Teologic Universitar din București, cu teza: Eclesiologia romano-catolică după documentele celui de al II-lea Conciliu
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_profes_stelian_gombos_1362466756.html [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
anii 1966-1967 își continuă studiile postuniversitare la Facultatea de Teologie Protestantă din Lausanne, Elveția. Tot între anii 1966-1967 studiază și la Institutul Ecumenic de la Bossey din Elveția. Între anii 1968-1970, cu sprijinul direct al Patriarhului Justinian Marina, studiază la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, Italia, o universitate romano-catolică. În anul 1972 primește titlul de Doctor în Teologie, având specializarea: Teologie Dogmatică și Simbolică, la Institutul Teologic Universitar din București, cu teza: Eclesiologia romano-catolică după documentele celui de al II-lea Conciliu
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1488867590.html [Corola-blog/BlogPost/377606_a_378935]
-
susținut că rezultatele ar fi fost falisficate și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din luna aprilie anul 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor. (Cf. Ministerul Culturii și Cultelor, Viața religioasă din România, ediția a III - a, București, 2008, p. 34 - 39). Revenind, vom aminti că la 14
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
că majoritatea lăcașurilor de cult nu au fost încă retrocedate. În pofida unor date de la recensămintele din anii 1992 și 2002 privind numărul credincioșilor greco-catolici, astăzi sunt 750.000 care figurează în baza de date a Bisericii noastre precum și în Anuarele pontificale din ultimii ani. În ultimii trei ani Biserica noastră a trăit momente cu adevărat istorice: ridicarea la rangul de Arhiepiscopie Majoră (echivalentă Patriarhiei), alegerea primilor Episcopi în Sinodul Bisericii primind asensul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea și reorganizarea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
director și prim dirijor al prestigioasei instituții. Puțin mai spre vest, pe aceeași parte a aleei, mă întâmpină bustul compozitorului și muzicologului Sigismund Toduță. Profesorul este primul român care a obținut titlul de doctor în muzicologie, în 1938, la „Institutul Pontifical pentru Muzică Sacră”. Datorită acestui fapt, în 1968, i-a fost încredințată conducerea științifică a doctoratului în cinci domenii ale muzicii. În 1970, a devenit membru al Academiei de științe sociale și politic, iar din martie 1991 și până la moartea
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444059873.html [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
sociologică (adică de numărul organelor consultative și al persoanelor care propuneau aceste observații), dar mai ales de valoarea lor doctrinală și pastorală, ca și de coerența lor cu învățătura și cu normele aplicative ale Conciliului Vatican II și cu magisteriul pontifical; de asemenea, în ce privește modalitățile specific tehnice și științifice, de concordanța lor cu sistemul juridic canonic. Mai mult, ori de câte ori era vorba de vreun dubiu sau erau dezbătute chestiuni de importanță majoră, se cerea din nou părerea cardinalilor membri ai Comisiei, reuniți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
textul integral al codului a fost în cele din urmă retipărit, iar la 22 aprilie 1982 a fost înmânat Suveranului Pontif ca să se poată proceda deja la promulgare. Însă Suveranul Pontif, ajutat de câțiva specialiști și ascultând părerea președintelui Comisiei pontificale pentru revizuirea Codului de Drept Canonic, a reexaminat personal această ultimă schemă și, evaluând totul cu chibzuință, a decis ca noul cod să fie promulgat la 25 ianuarie 1983, adică în ziua aniversării primului anunț făcut de papa Ioan al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
schemă și, evaluând totul cu chibzuință, a decis ca noul cod să fie promulgat la 25 ianuarie 1983, adică în ziua aniversării primului anunț făcut de papa Ioan al XXIII-lea cu privire la revizuirea codului. După aproape douăzeci de ani, Comisia pontificală, special înființată, și-a dus la îndeplinire cu rezultate fericite misiunea ce i-a fost încredințată. Iată, acum se află la dispoziția păstorilor și a credincioșilor dreptul cel mai nou al Bisericii, un drept care se remarcă prin simplitate, claritate, eleganță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Biserici particulare sau a unei comunități echivalate Bisericii particulare conform can. 368, precum și aceia care dețin în ele puterea executivă ordinară generală, adică Vicarii generali și episcopali; de asemenea, pentru membrii lor, Superiorii majori ai institutelor călugărești clericale de drept pontifical și ai societăților clericale de viață apostolică de drept pontifical, care au cel puțin puterea executivă ordinară. § 2. Au denumirea de Ordinariul locului toți cei menționați în § 1, cu excepția Superiorilor institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică. § 3. - Can.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
can. 368, precum și aceia care dețin în ele puterea executivă ordinară generală, adică Vicarii generali și episcopali; de asemenea, pentru membrii lor, Superiorii majori ai institutelor călugărești clericale de drept pontifical și ai societăților clericale de viață apostolică de drept pontifical, care au cel puțin puterea executivă ordinară. § 2. Au denumirea de Ordinariul locului toți cei menționați în § 1, cu excepția Superiorilor institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică. § 3. - Can. 135 - § 1. Puterea de conducere se diferențiază în legislativă, executivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Legaților Pontifului Roman le este încredințat oficiul de a-l reprezenta în mod stabil pe însuși Pontiful Roman pe lângă Bisericile particulare sau chiar pe lângă statele și autoritățile publice la care au fost trimiși. § 2. - Can. 364 - Principala sarcină a Legatului pontifical este de a face să devină mereu mai tari și mai eficiente legăturile de unitate dintre Scaunul Apostolic și Bisericile particulare. Prin urmare, în cadrul competenței sale, Legatului pontifical îi revine de drept: 1° să informeze Scaunul Apostolic cu privire la condițiile în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
la care au fost trimiși. § 2. - Can. 364 - Principala sarcină a Legatului pontifical este de a face să devină mereu mai tari și mai eficiente legăturile de unitate dintre Scaunul Apostolic și Bisericile particulare. Prin urmare, în cadrul competenței sale, Legatului pontifical îi revine de drept: 1° să informeze Scaunul Apostolic cu privire la condițiile în care se află Bisericile particulare și cu privire la tot ceea ce are legătură cu însăși viața Bisericii și binele sufletelor; 2° să-i sprijine pe Episcopi cu fapta și cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
acord cu Episcopii, în fața autorităților de stat, tot ceea ce ține de misiunea Bisericii și a Scaunului Apostolic; 8° de asemenea, să exercite facultățile și să îndeplinească toate celelalte mandate care îi sunt încredințate de Scaunul Apostolic. Can. 365 - § 1. Legații pontificali care sunt acreditați în același timp și pe lângă state în conformitate cu normele dreptului internațional au și misiunea specială: 1° de a promova și sprijini legăturile de prietenie dintre Scaunul Apostolic și autoritățile statului; 2° de a se ocupa în mod activ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
ocupa în mod activ de problemele privitoare la raporturile dintre Biserică și stat, în mod special interesându-se de stipularea și realizarea de concordate și alte convenții de acest fel. § 2. - Can. 366 - Dată fiind natura specială a funcției Legatului pontifical: 1° sediul Legației pontificale este scos de sub puterea de conducere a Ordinariului locului, cu excepția celebrării căsătoriilor; 2° Legatul pontifical, înștiințându-i în limita posibilităților pe Ordinarii locului, poate să săvârșească celebrări liturgice, inclusiv slujbe pontificale, în toate bisericile legației sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de problemele privitoare la raporturile dintre Biserică și stat, în mod special interesându-se de stipularea și realizarea de concordate și alte convenții de acest fel. § 2. - Can. 366 - Dată fiind natura specială a funcției Legatului pontifical: 1° sediul Legației pontificale este scos de sub puterea de conducere a Ordinariului locului, cu excepția celebrării căsătoriilor; 2° Legatul pontifical, înștiințându-i în limita posibilităților pe Ordinarii locului, poate să săvârșească celebrări liturgice, inclusiv slujbe pontificale, în toate bisericile legației sale. Can. 367 - Funcția Legatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
stipularea și realizarea de concordate și alte convenții de acest fel. § 2. - Can. 366 - Dată fiind natura specială a funcției Legatului pontifical: 1° sediul Legației pontificale este scos de sub puterea de conducere a Ordinariului locului, cu excepția celebrării căsătoriilor; 2° Legatul pontifical, înștiințându-i în limita posibilităților pe Ordinarii locului, poate să săvârșească celebrări liturgice, inclusiv slujbe pontificale, în toate bisericile legației sale. Can. 367 - Funcția Legatului pontifical nu încetează când Scaunul Apostolic devine vacant, în afară de cazul când este stabilit altfel în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
natura specială a funcției Legatului pontifical: 1° sediul Legației pontificale este scos de sub puterea de conducere a Ordinariului locului, cu excepția celebrării căsătoriilor; 2° Legatul pontifical, înștiințându-i în limita posibilităților pe Ordinarii locului, poate să săvârșească celebrări liturgice, inclusiv slujbe pontificale, în toate bisericile legației sale. Can. 367 - Funcția Legatului pontifical nu încetează când Scaunul Apostolic devine vacant, în afară de cazul când este stabilit altfel în scrisorile pontificale; în schimb, încetează prin expirarea mandatului, prin revocare intimată, prin renunțare acceptată de Pontiful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
este scos de sub puterea de conducere a Ordinariului locului, cu excepția celebrării căsătoriilor; 2° Legatul pontifical, înștiințându-i în limita posibilităților pe Ordinarii locului, poate să săvârșească celebrări liturgice, inclusiv slujbe pontificale, în toate bisericile legației sale. Can. 367 - Funcția Legatului pontifical nu încetează când Scaunul Apostolic devine vacant, în afară de cazul când este stabilit altfel în scrisorile pontificale; în schimb, încetează prin expirarea mandatului, prin revocare intimată, prin renunțare acceptată de Pontiful Roman. Secțiunea II Bisericile particulare și grupările lor Titlul I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
-i în limita posibilităților pe Ordinarii locului, poate să săvârșească celebrări liturgice, inclusiv slujbe pontificale, în toate bisericile legației sale. Can. 367 - Funcția Legatului pontifical nu încetează când Scaunul Apostolic devine vacant, în afară de cazul când este stabilit altfel în scrisorile pontificale; în schimb, încetează prin expirarea mandatului, prin revocare intimată, prin renunțare acceptată de Pontiful Roman. Secțiunea II Bisericile particulare și grupările lor Titlul I Bisericile particulare și autoritatea stabilită în ele Capitolul I Bisericile particulare Can. 368 - Bisericile particulare, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
demni și capabili pentru oficiul episcopal. § 3. Dacă nu a fost stabilit în mod legitim altfel, de fiecare dată când trebuie numit un Episcop diecezan sau un Episcop coadiutor, cât privește cei trei candidați care trebuie propuși Scaunului Apostolic, Legatul pontifical trebuie să se informeze despre fiecare dintre ei și să comunice Scaunului Apostolic, împreună cu propriul vot, sugestiile Mitropolitului și ale Sufraganilor provinciei la care aparține dieceza în cauză sau cu care este regrupată, precum și ale președintelui Conferinței Episcopilor; în plus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
să se informeze despre fiecare dintre ei și să comunice Scaunului Apostolic, împreună cu propriul vot, sugestiile Mitropolitului și ale Sufraganilor provinciei la care aparține dieceza în cauză sau cu care este regrupată, precum și ale președintelui Conferinței Episcopilor; în plus, Legatul pontifical să-i audieze și pe unii membri ai colegiului consultanților și ai capitalului catedralei și, dacă crede că e oportun, să ceară separat și în secret și părerea altora din ambele categorii de clerici, precum și a unor laici care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
este încredințat. § 4. - Can. 389 - Să prezideze des celebrarea Preasfintei Euharistii în biserica catedrală sau într-o altă biserică din dieceza sa, mai ales în sărbătorile de poruncă și în alte solemnități. Can. 390 - Episcopul diecezan poate să celebreze slujbe pontificale în toată dieceza sa, însă nu în afara diecezei fără consimțământul expres, sau cel puțin presupus în mod rezonabil, al Ordinariului locului. Can. 391 - § 1. Episcopului diecezan îi revine de drept datoria de a conduce Biserica particulară ce i-a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Episcopul diecezan să binevoiască a-i consulta mai întâi pe Episcopii auxiliari. § 3. - Can. 408 - § 1. Episcopul coadiutor și Episcopul auxiliar, când nu sunt reținuți de un impediment just, sunt obligați, ori de câte ori Episcopul diecezan le cere aceasta, să celebreze slujbele pontificale și celelalte funcțiuni la care este ținut Episcopul diecezan. § 2. - Can. 409 - § 1. Când scaunul episcopal devine vacant, Episcopul coadiutor devine imediat Episcop al diecezei pentru care a fost numit, cu condiția să o fi luat în primire în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]