113 matches
-
influenza degli stereotipi sull'edificazione della stessa identità 'internă' (în quel caso femminile): "donne non și nasce, lo și diventa"29. Mă îl caso și presterebbe, a fortiori, a illustrare le riflessioni di Frantz Fanon sull' interiorizzazione, da parte dei popoli colonizzati, dei pregiudizi e miti del dominatore, esemplificati, dallo psichiatra di origine martinicana, con la 'negrofobia' e îl conseguente conflitto interiore dei discendenti di schiavi antillani, în cui paradossalmente s'instillava "lo stesso inconscio collettivo dell'europeo"30. Una condizione
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
instaurato în Albania, aggiungerei che în questo caso, îl criterio fondamentale, naturalmente deve essere l'opera, mă un criterio principale non può non essere la moralità dello scrittore. Con questo non intendo le idiozie degli scrittori, parte delle idiozie dei popoli sotto dominazione, le filastrocche, i cânți per i festeggiamenti, îl governo o i contadini lodati, mă i crimini imperdonabili, come la delazione dei colleghi, îl loro invio în prigione oppure alla fucilazione, ecc. É per questa ragione che chiedo da
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
del XX secolo. Anzi, la sua radicale scomparsa non fă che lasciare îl marxismo-leninismo come unico padrone o unico beneficiario dell'investimento religioso nelle lotte politiche. La guerra lungi dall'aver ridotto îl teologico-politico, ne ha esteso la portata șui popoli europei. Lungi dal segnare una rottura con i precedenți messianesimi laicizzati, si conclude con îl dominio della filosofia marxista-leninista della storia, con gradualità molteplici e più o meno diverse. Certo, c'è stată una semplificazione del campo, mă la natură
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
non propriamente "antiche", come quella dell'occupazione militare. Îl confine è l'orizzonte ultimo șino al quale și spinge ciò che per noi è certo e conosciuto; sebbene oggi, con la comunicazione che viaggia sul Web în tempo reale, i popoli vicini non siano più realmente degli sconosciuti o degli "oggetti misterioși", di fatto essi incarnano ciò che è Altro e diverso e che - per quanto possiamo sforzarci di documentarci - per îl nostro immaginario resta un estraneo indecifrabile. "Îl Nemico è
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
confine confermasse e riproducesse all'infinito i noștri timori. Con la caduta del Muro di Berlino avevamo pensato di festeggiare la fine delle divisioni nazionali ed etniche, l'avvio di una stagione che avrebbe portato a un'integrazione progressiva dei popoli: quel fluire dei berlinesi attraverso quel varco finalmente aperto simboleggiava la libertà di circolare, la possibilità di conoscersi reciprocamente abbattendo i residui di ostilità fra le popolazioni. Mă se un Muro cadeva, i confini rimanevano quasi ovunque al loro posto
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ribaltare, anche solo come pură ipotesi, tale sequenza logică, facendo della democrazia un prius. Îl ricorso al concetto di sovranità, nel discorso pubblico, rivela spesso la sua ambivalenza - affonda le sue rădici nell'idea di libertà e di autonomia dei popoli, mă rinvia all' immagine di un potere enorme e solitario, come îl Leviatano di Hobbes - ed è sintomatico che "sovranità" o "potere sovrano" siano espressioni alle quali și ricorre talora per attenuare o contenere proprio le pratiche democratiche (băști pensare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
celebre passo în cui commenta "Un méridien décide de la vérité", secondo Schmitt ha în mente non tanto la varietà del diritto positivo alle diverse latitudini - considerazione che și prestă a banali digressioni sul relativismo - quanto îl fatto "che principi e popoli cristiani și fossero trovati d'accordo nel considerare come non esistente, per determinați spazi, la distinzione tra diritto e torțo. Îl meridiano di Pascal non è în realtà altro che îl meridiano delle linee d'amicizia della sua epoca, che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sale destul de diferite și de ambigue. Emfaza națională, clișeul politic și eticheta etnografică sau sociologică, în formele lor uneori incredibil de luate în serios, coexistă cu echivalentele parodice. în-tr-o bună parte a jurnalisticii de azi răsună încă ecoul discursului pașoptist ("Popolul român voiește o patrie tare..."); simultan, un registru distinct, mai rece și birocratic, pare să continue o fază anume a limbajului politic populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și pentru popor"; "cel mai iubit fiu al poporului
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
centrul,/ atotcunoștinței!" ( Fericirea mea). Poetul trăiește o "apoteoză" a propriei făpturi, în care se concentrează entitățile văzute și nevăzute, ca într-o apodictică reprezentanță: "Un centru-acum/ uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de foc vorbit - un Popol Vuh/ Mă rup de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt pînă-n/ ultimul mirelui sînge/ arterele mele/ se sparg peste cer/ vorbiți-mă duhuri/ pînă
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
fost auzite doar de ingeniosul lor comentator. Din cele 9 versuri ale Prologului, două ne aruncă în față o găleată de apă rece - adica de proza versificata și retorica: Când râii fac planuri cum au a reține/ în barbare lanțuri popolul gemând." Cinci alte versuri schițează un peisaj convențional gotic, abundent în Occidentul european cu câteva decenii înainte de Bolintineanu (1819 ori 1825-1872). Iar ultimele două stihuri sunt o simplă frază "de trecere" în povestire, introducând un personaj: Într-una din peșteri
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
poemului! Privit cu atenție, textul permite o "descoperire" (pun ghilimele, conștient de faptul că faptul a fost remarcat de altii înaintea mea): Mihnea și babă alternează ritmuri lungi și altele scurte; sistematic, versul de 11-12 silabe, narativ În barbare lanțuri popolul gemând"), din părțile I, III, Bătrână, Blestemul, îl trag pe Bolintineanu spre oratorie. În schimb, ritmul scurt ("În peștera Carpaților", "Toți morții din mormânturi", "Așa vorbi bătrână", "Mihnea încalecă...") pune în valoare capacitatea să de a trăi un fel de
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Într-un loc, el face un formidabil sofism, spulberând din condei importanța tuturor acelor mărturii imposibil de găsit: "De unde le știi acestea, ne va întreba cineva, pe ce documente istorice te întemeiezi? (...) intuiția, inducția, deducția, analogia, fiziologia individelor și a popolilor, studiul epocelor și al doctrinelor și credințelor din acele epoce ce au mișcat popolii, cunoștința legilor aglomerațiunii sunt niște științe mai presus de ducumente și de mărturii, căci ca să poată învedera dacă ducumentele și mărturiele sunt adevărate sau false, niște
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
mărturii imposibil de găsit: "De unde le știi acestea, ne va întreba cineva, pe ce documente istorice te întemeiezi? (...) intuiția, inducția, deducția, analogia, fiziologia individelor și a popolilor, studiul epocelor și al doctrinelor și credințelor din acele epoce ce au mișcat popolii, cunoștința legilor aglomerațiunii sunt niște științe mai presus de ducumente și de mărturii, căci ca să poată învedera dacă ducumentele și mărturiele sunt adevărate sau false, niște asemenea științe le judică" (pp. 37-38). Amuzamentul inițial și înduioșarea ulterioară lasă loc respectului
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
de ciuperci halucinogene, reușește să comunice cu lumea interioară a celor mai puternice temperamente vizionare și să le capteze undele psihice; iar alții îl socotesc reincarnarea lui Homer, a autorului celor O Mie și Una de Nopți, a autorului lui Popol Vuh, ba chiar a lui Alexandre Dumas sau James Joyce; dar există obiecția că Homer nu are nevoie de metempsihoză, dat fiind că nu a murit niciodată și a continuat să trăiască și să compună peste milenii. El este autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
acela popular, îi respinge în majoritatea lui pe noii veniți. Pariind pe majoritate, democrația burgheză apără totodată drepturile minorităților de orice fel. In democrațiile populare, minoritățile erau constituite exclusiv din dușmani ai poporului, care trebuiau eliminați din societate în numele poporului. Popolul suveran al liberalilor noștri de la 1848 îi vine pe limbă și antiliberalului francez Zemmour: „Eu nu pun nimic mai presus de putera poporului". Pașoptiștii aveau totuși în vedere voința poporului. Politic, alegația e naivă. Logic, absurdă. Moral, demagogică. Doar demagogia
„În numele poporului” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6366_a_7691]
-
îl conflitto mondiale a cui ci și riferiva. 21 Ibidem, p. 5. 22 Ibidem, p. 6. 23 "La guerra ha dimostrato, invece, che le lotte internazionali primeggiano pur sempre sulle sociali, e che attori della storia del mondo sono i popoli e gli Stați, e non le classi", ivi, p.111; nel settembre del 1917 (la citazione precedente è del maggio del 1916), nella Prefazione alla terza edizione de Materialismo storico ed economia marxistica, pubblicato presso l'editore Laterza di Bari
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gaulle, în un articolo, sottolinea la particolare importanza della collaborazione tra Francia e Germania nella prospettiva di un rilancio del processo d'integrazione europea: "Una settimana ricca di profondo significato stă per terminare. Una rivalità che ha visto due grandi popoli contrapposti per di più di duecento anni stă per finire, come ha ricordato îl presidente de Gaulle ad Amburgo [...]. Un asse Parigi-Bonn non può che significare una cosa, vale a dire che îl resto d'Europa finirebbe per integrarsi nel
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
testo, l'invito che îl Risorto rivolge ai propri discepoli nei pressi di Emmaus, è chiaro e inequivoco e, sebbene apparentemente inserito nel solco della tradizione delle Scritture, radicalmente innovativo: "Nel suo nome [di Cristo] saranno predicați a tutti i popoli la conversione e îl perdono dei peccati, cominciando da Gerusalemme" (Luca 24, 47). La citazione letterale è tratta da ĂĂ. VV., La sacra Bibbia, cît., p. 1693. 40 F. M. Dostoevskij, I fratelli Karamazov, Volume I, Garzanti, Milano, 1993, p. 351
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Iată ce cărți au fost publicate la Editura „Libertatea” pe parcursul celor 12 luni ale anului 2013, care tocmai apune: 1. ALMANAHUL „LIBERTATEA” 2014 - Încă din anul 1947, la fiecare sfârșit de an calendaristic apare tradiționala publicație a „Libertății” - cândva „Calendarul Popolului”, respectiv „Calendarul Popular”, iar din 1988 și până în prezent „Almanahul Libertatea”. „Almanahul Libertatea 2014” abordează cele mai importante evenimente petrecute în sânul minorității noastre române în decursul anului 2013, precum și unele lucruri interesante legate de trecutul nostru, totodată oferind și
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
mayaș avea 13 luni și 20 de zile și existau 13 zei ai lumii de deasupra, fiecare reprezentat de un craniu. Triburile care au transmis legenda craniilor ce vor salva lumea sunt mayașii din Mexic, care au consemnat-o în Popol Vuh, aztecii din Mexic, indienii navajos din sud-estul SUA, cherokee și seneca (Liga irocheză) din nord-vestul SUA.” Nu știu ce părere au guganii/gugulanii noștri despre povestea asta. Poate ar merita să-i întrebăm! „Kogaionul, din timpul statului dac, este tot o
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
un abur pe pământ și le-au lăsat ochii încețoșați pe vecie, fiindcă nu voiau că oamenii să vadă, la orizontul misterului, cum fac ei lumea divină. Foto: „ Mister în Unu; Mister în Doi; Mister în Trei.” ( text prelucrat din Popol Vuh. Mexico ) Referință Bibliografica: Oamenii din porumb și păpușile de lemn / Constantin Milea Sandu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
OAMENII DIN PORUMB SI PAPUSILE DE LEMN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341841_a_343170]
-
realitate: "carismaticul" își pregătește acum, meticulos, o efigie în eternitate, renunțînd (nu de tot) la stropșelile umorale ale începutului și colorîndu-și masca tătucului națiunii cu tonurile, ușor degradate, ale unui roșu oricum congenital. Cu sacii în căruță cum zice plastic popolul suveran personajul tine să confiște mai tot ce infiltratele forțe democratice postdecembriste își propuseseră ca deziderate salvatoare. Ce nu fuseseră în stare acestea să pună în faptă (timorate încă de perpetuarea totalitară dar și ușor turmentate de răsunătoarea victorie de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
devenit membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
pe-a lui frunte, Acest bătrân cu fața lui zbârcită, Acest bătrân pe jumătate mort... Acesta-a eu?... Nu cred... nu cred... Nu cred... De ce nu cred?... Nu poate fi. N-aud departe bucium și talange, N-aud departe un popol mergând Ce fără patrie rămas [î]n lume e?... Mergeți! mergeți! pământ străin primească Oaselor voastre pace să li dea, Lăsați părinții și copiii voștri Să doarmă duși n-al Daciei pământ, Și, pustiiți și-mprăstiați prin lume, Purtați cu greu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
patrie nu ai... A fost odat-un împărat, va zice, Un împărat ce-acum de mult e mort. Acela ridică în bătălie Poporul tău și țara - și-o pierdu... Mult a trecut de-atunci, mulți ani de lacrimi, Pin secoli trecem, popol esilat, Fără de zei, fără de țară, fără Ca loc s-avem unde să plecăm capul. Oriunde sîntem, sîntem venetici, Ș-astfel vom merge noi din țară-n țară Până s-a șterge ș-urma neamului. Este un vechi blăstem ce ne-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]