20 matches
-
Orașele principale sînt Vladivostok (659,000 locuitori), Nahodka (192,000 locuitori), Usurisk (162,000 locuitori). Primii locuitori au apărut acum 50-60,000 de ani, în paleolitic. Erau popoare paleoasiatice și tunguse. Descendenții acestor băștinași încă locuiesc în această regiune, anume poporațiile de nanai, evenci și udegi. Între 698 și 936, regiunea a aparținut regatului feudat Balhea, care includea și nordul Coreii și părți din Manciuria. Între 1115 și 1234 zona a fost stăpînită de Imperiul Jurchen, condus de un popor tungus
Ținutul Primorie () [Corola-website/Science/304768_a_306097]
-
și „Arhiva”. Broșura Generația de la 48 și era nouă (1889) prefigurează o nouă orientare a lui C., care în 1895 înființează la București, cu N. Iorga și J. de Biez, Alianța Antisemită Universală. Preocuparea se vădește atât în tratatul Despre poporație (1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în 1908, în volum. La Vălenii de Munte, în 1909
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
înnăscut. Epigramele sale, îndeosebi cele 67 închinate lui... Damaschin, sunt savuroase, pe măsura celor care, mai târziu, vor fi iscălite de G. Topîrceanu și Al. O. Teodoreanu. SCRIERI: Versuri, Iași, 1887; Generația de la 48 și era nouă, Iași, 1889; Despre poporație, Iași, 1899; Naționalitatea în artă, București, 1908; ed. 2, București, 1915; Poezii, epigrame și cugetări în proză, Vălenii de Munte, 1909; ed. 3, București, 1939. Ediții: Mihai Eminescu, Opere complecte, introd. edit., Iași, 1914. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Portrete literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
referitoare la structura etnică a diferitelor categorii socio-profesionale și evoluția procentajului de români din această provincie: Românii și clasa intelectuală din Bucovina (1911), Românii și clasa dirigentă din Bucovina (1911), Românii și clasa de mijloc din Bucovina (I-II, 1912), Poporația și clasele sociale din Bucovina (1916). În 1913 se stabilește la București ca profesor la Liceul „Cantemir Vodă”, iar mai târziu înființează Tipografia și Editura Bucovina, axându-se pe cercetare și editare, punând în practică inițiative de promovare și consolidare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
O mistuie și o mănâncă din nou. O ia de o mie de ori la răscitire, o învață pe de rost și chiar o scrie din nou". Preteriția încununează finalul acestei secvențe: "Iarăș [sic!] nu poate fi o aluzie la Poporație, această operă uriașă fiind revărsarea mai multora", insistând, de fapt, chiar asupra singurei cărți scrise de adversar și prezentând-o ca dovadă irefutabilă a penuriei spirituale și a obtuzității ideologice. Miza retorică fundamentală a acestui tip de discurs e activarea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trei ape curgătoare mari, care mărginesc între ele o formă triunghiulară. Aceste ape sunt fluviul Dunărea la sud, fluviul Nistru ca lătură răsăriteană și marele afluent al Dunării Tisa, ca latură apuseană. În această regiune românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă, trecând unele insule din ei și peste hotarele arătate. În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți, alcătuit din puternicele lanțuri ale Carpaților răsăriteni. Acest al doilea triunghi întinde laturile sale aproape paralel cu cursul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
oarde ale Sciției locuiau pe marginile lor. După mai bine de două mii de ani, Românii păstrează încă denumirile vechi ale acestor patru cursuri de apă, o continuitate în tradiția locală, care nu se poate explica decât printr-o continuitate a poporației ce au locuit împrejurul acestor râuri, pe când la alte ape mult mai mari, precum Tirasul, Tanaisul, Boristenele, numele s-a schimbat cu totul, împreună cu elementele etnice ce se oglindeau în valurile lor. 2. MORAVURILE SCIȚILOR Șl RASA LOR. Lăsând la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai noi. Slaviștii în dorința lor de a scormoni rădăcinile rasei lor în timpurile cele mai vechi, pentru a adăuga astfel și dreptul istoric la predomnirea numerică a neamului lor în părțile Europei răsăritene, se silesc a dovedi că vechea poporație a peninsulei balcanice, Tracii și împreună cu ei Geții și Dacii, ar fi fost de obârșie slavă. Ei invocă mai ales în sprijinul părerilor lor elasticul tărâm al etimologiilor numelor proprii. Nu se poate tăgădui că unele din ele au la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o lecție de morală. Și la Geto-Daci ca și astăzi va fi fost mobilierul deosebit după condițiunea de avere a claselor societății: simplu și sărac în casa țărănească; bogat și scump în cele avute. Că luxul nu era străin întregii poporații geto-dace, se vede din bogatele prăzi de război făcute de Traian la cucerirea Daciei. El putu ridica mărețul setf for numai cât din prada de mână făcută de la Daci. Pe basoreliefurile columnei lui Traian se văd soldați romani ducând mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
adăuga, însă că această întindere a stăpânirii Dacilor fusese datorată unor izbânzi războinice, lucru ce el dimpotrivă înseamnă anumit despre Boi sub regele lor Critasir, pe care Dacii i-ar fi «sfârâmat precum și pe aliații lor, Tauriscii.» Boii erau o poporație celtică care locuise mai înainte în Galia cisalpină și, fiind bătută de Romani după al 2-lea război punic, în care ei luaseră parte alături cu Cartaginezii contra Romanilor, ieșise din țara lor și veniseră pe cursul Dunării în jos
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de apărare, deveneau pe fiece zi mai îndrăzneți în loviturile lor. Romanii îi atacă într-un rând chiar peste Dunăre, prin Aelius Catus, și strămută pe râpa dreaptă a fluviului vreo 50,000 de oameni, care dispar curând în sânul poporației de aceeași rasă ce locuia aici.Strămutarea o făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
într-un rând chiar peste Dunăre, prin Aelius Catus, și strămută pe râpa dreaptă a fluviului vreo 50,000 de oameni, care dispar curând în sânul poporației de aceeași rasă ce locuia aici.Strămutarea o făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus era ocupat cu combaterea lor, Dacii, Geții și Sarmații năvăliseră în Moesia. Ovidiu, care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a Roxolanilor precum și pe fratele celui al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru toate acestea au fost onorat cu ornamentele triumfului de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem mai multe știri importante: Întâi că Romanii voiau să îndesească poporația Moesiei, deșărtată necontenit prin emigrațiunea Geților către partea liberă a poporului lor, la nordul Dunării, din care cauză inscripția mărturisește că transferarea poporației gete la sudul Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem mai multe știri importante: Întâi că Romanii voiau să îndesească poporația Moesiei, deșărtată necontenit prin emigrațiunea Geților către partea liberă a poporului lor, la nordul Dunării, din care cauză inscripția mărturisește că transferarea poporației gete la sudul Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că și la nordul Dunării, ca și la sudul ei, Geții erau împărțiti într-o mulțime de triburi, cu regii lor deosebiți, și numărul acestora
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai mult că se simțise atins prin necuviința Dacului de a-i trimite în ambasadă niște oameni de rând. Solia fiind respinsă, Traian înaintează mai departe și dă peste un sat în care rămăsese însă numai bătrânii, femeile și copiii, poporația validă fiind luată în oastea care apăra țara. Aceasta ne arată într-un chip învederat că Dacii nu-și părăsiseră satele lor nici chiar la apropierea armatelor romane și deci învederează cât de neîntemeiată este părerea acelora ce susțin că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
țara. Aceasta ne arată într-un chip învederat că Dacii nu-și părăsiseră satele lor nici chiar la apropierea armatelor romane și deci învederează cât de neîntemeiată este părerea acelora ce susțin că Dacia a fost cu totul deșertată de poporația ei, după cucerirea romană. Se vede că Romanii înaintaseră foarte încet până aici, pe la jumătatea văii Bistrei, deoarece îi apucă iarna, și cavaleria dacă, voind să treacă peste un râu înghețat pentru a ataca pe Romani, gheața se rupe și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
înainte de a se ocupa mai întăi cu armata râpa nordică a fluviului, căci altfel Dacii s-ar fi opus la alipirea lui de malul țării lor. El se coboară din Panonia cu vase pe Dunăre până la Egeta, unde ajungând, toată poporația acestui oraș roman îi iese înainte și-1 primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de activitate”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr. 46-47, 15-22 noiembrie 1925, pp. 813-814. 9. Crăciun, „Les classes sociales”. 10. Livezeanu, Cultural Politics, capitolul 4. 11. Vezi capitolul 6. 12. Bucur, „Private Philanthropy”. 13. George Strat, T.R. Malthus și principiul poporației, București, 1934; I.Făcăoaru, „Pagina eugenică: Selecțiunea socială negativă prin denatalitatea elementelor superioare”, Transilvania, vol 68, nr. 3, mai-iunie 1937, pp. 193-196. 14. P. Râmneanțu, „Soluțiuni În legătură cu problema declinului etnic al populației românești din Banat” Revista Institutului Social Banat-Crișana 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 299-318. Cupcea, Salvator, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944. Cuza, A.C., Meseriașul român, București, 1893. Cuza, A.C.. Despre poporație. Statistica, teoria, politica ei. Studiu economic-politic, ediția a II-a revăzută, București, 1929. Cuza, A.C., Doctrina Naționalistă Creștină. Programul Ligii Apărării Naționale Creștine, Cluj, 1934. Daniel, Dinu C., Les Élitespsychobiologiques et leurs rapports avec l’ethnographie, București ș1940ț; publicată prima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Biopolitic, vol. 15, nr. 3-4, martie-aprilie 1944, pp. 65-78. Stoichiția, Iosif, „Referat asupra călătoriei pentru studiul organizației sanitare din Germania”, Analele Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, vol. 46, nr. 7, iulie 1941, pp. 334-344. Strat, George, T.R. Malthus și principiul poporației, București, 1934. Suțu, Al., „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor, vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186. Ștefănescu-Goangă, Florin, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929. Teodorescu C., și Topliceanu, Traian, „Darea de seamă asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]