377 matches
-
muzicale. Apar în facsimil partirurile unor valoroase compoziții: „Liturghia Sântului Ioan Crisostom” culeasă, aleasă și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de Nicolae Ștefu. Ca muzician, Nicolae Ștefu era
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
lipovenilor, prin D. Constantin Berceanu, în Dîuariul din 18 februarie 1858, Atanasie Marian Marienescu scria următoarele: “D-Ta, și voi lipoveni, veți ști că eu m'am apucat de o întreprindere frumoasă, pentru poporul român. Adică de a culege cântecele poporale..., și a le representa iubitului meu popor român.” După o muncă de aproape 20 de ani pe tărâm literar, la 13 septembrie 1877 este ales membru corespondent al Societății Academice Române, din 24 martie 1881 devenind membru titular al Academiei Române
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Gazeta de Transilvania, Familia, Telegraful român, Aurora română și Albina. În Telegraful român publică lucrarea Învățătorul și poporul, lucrare recomandată de Șaguna carte de citire în școală în anul 1858. Primele sale culegeri de folclor apar în anul 1859, Poesie poporală. Balade culese și corese, (Broșura I) și Colinde, Pesta, 1859 și Balade, (Broșura a II-a),Viena, 1867, apărute pe cheltuiala unui alt mecena, nimeni altul decât “magnificul domn”Andrei Mocioni de Foeni. Apariția “acestui odor național” este evidențiată de către
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Foii pentru minte, inimă și literatură din 25 februarie 1859: “ merită a fi îmbrățișat cu multă căldură, căci el cuprinde un suvenir scump din poeyiile conservate în sânul lui”. “Era anul 1857 și în Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese și corectate de Atanasie Marian Marienescu. După o pauză de șapte ani
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese și corectate de Atanasie Marian Marienescu. După o pauză de șapte ani, în anul 1867, anul în care românii aveau 38
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la Editura Minerva, sub îngrijirea lui Ion Blăjan, îi apar pentru întâia oară baladele Novăceștii : fragment de epopee națională adunat si organizat din poezii poporale române, iar un an mai târziu, vede lumina tiparului ediția critică, îngrijită de Eugen Blăjan, Poezii populare din Transilvania de Atanasie Marian Marienescu. După un secol de la apariție, la Editura Saeculum din București, în anul 2007, I.Oprișan scoate cartea
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de când sunt ei, au stat tot pe aceste locuri; ei sunt aici de la începutul lumii; că sămânța noastră este de la urieși și, în fine, că românii de astăzi s-au numit mai înainte râmni și râmleni”... „Acești râmleni, din tradițiunile poporale române, nu au de a face nimic cu vechii locuitori ai Romei, nici cu vechii cetățeni ai Imperiului Roman; ei reprezintă, după ideile poporului român, o naționalitate străveche și autohtonă a acestor țări (Moldova, Țara Românească, Transilvania). Limba vorbită de
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și în timpul administrației romane. Ei bine, Nicolae Densușianu susține că „divinitatea feminină” („Rhea”, „Mama mare”, „Baba”), adorată în zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice de George Antofi. Prefață de Ovidiu Papadima, București-1982) Profitând de faptul că Creștinismul era interzis oficial și pentru a-i
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
dintre animatorii revistei „Tribuna” din Sibiu, condusă de Ioan Slavici. Aici publică, în 1891 (anul VIII, nr. 120 - 125), Savitri, tradusă în versuri prin intermediar german. în același an, traducerea (Prefață de Ioan Slavici) apare și că broșură, în Biblioteca poporala” a „Tribunei”, cu titlul: Savitri. Povestire indică din Mahabharata. De altfel, asemenea preocupări ale lui Bogdan-Duica erau simultane cu cele ale lui George Coșbuc. Acesta traducând, tot prin intermediar german, celebra dramă Sakuntala a lui Kalidasa, din care a început
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-savitri-povestire-din-mahabharata/ [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
Transilvania după care s-a condus Biserica transilvăneană până în anul 1925 și care a stat totodată la baza principiilor de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Ca rezultat al trudei sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de școli “poporale", un liceu cu 8 clase la Brașov cu școală reală-comercială, un gimnaziu cu 4 clase la Brad. Au fost editate peste 25 de manuale școlare iar la Sibiu în anul 1853 a înființat un Institut teologic-pedagogic, cu două secții teologice
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mitropolitul_andrei_saguna_.html [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
Dacia preistorică:” Acțiunea civilizatoare ce a exercitat-o populațiunea preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce le avem din această epocă extreme de depărtată. În această privință noi ne aflăm numai în aurora științei preistorice. “ Și tot în această lumină, Pantheonul trac cu cele două cariatide, Dionysos și Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, ședea un ostaș de-al lui pe movila lui Burcel, cale de o poștă și jumătate de la Vaslui, și că glasul lui era atât de puternic, încât ajungea până-n auzul Domnului. footnote> (V. Alecsandri, Poezii poporale ale românilor, f.168) Într-o zi de sărbătoare Într-o zi cu mândru soare, Care lumea-nveselea Și cu aur o-nvelea, Iată mări se ivea Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
-n cosmos hăt până-n superstring, Oniricii mesteceni cum că au fost fecioare, Că prea se înfioară când bluza le-o ating. Pîdure-pîdure! - pentru Daos și pentru nepotul meu Tudorică - " Codrule, frunză rotată, Tu-mi ești mamă, tu-mi ești tată!" (poporală) Semeață-verde-strajă-legendară, Străbunul meu altar ocrotitor; Cu sufletul festiv ca o fanfară, De când ieream dănac mi te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ, Sub vigilența șoimilor-dejurnă, Cu aripi ghintuite-n Cerul Sfânt. Tixit de
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și în timpul administrației romane. Ei bine, Nicolae Densușianu susține că „divinitatea feminină” („Rhea”, „Mama mare”, „Baba”), adorată în zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
să scrie,} iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1 octombrie 1875) și „Capra cu trei iezi” (1 decembrie 1875). Ion Creangă a fost bine primit la "Junimea", fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (ce era în acea perioadă ministru al cultelor și instrucțiunii publice în guvernul condus de Lascăr Catargiu) afirmă că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. Povestea „Dănilă Prepeleac” a fost publicată în numărul
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
au dat acordul de cedare a bisericii către Fondului religionar, cu condiția ca acesta din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
șanse de a interpreta evenimentele politice ca o dovadă a luptei de clasă decât ca o emancipare națională, el a reacționat în special împotriva grupurilor conservatoare regionale (care încercau să încetinească restituirea puterii în Bucovina) și a nou-înfințatului Partid Național Poporal Român (PNPR) al lui Iancu Flondor (a cărui platformă era legată de renașterea națională românească). Divergența dintre "Freisinnigen Verband" și Flondor a fost escaladată când acesta din urmă și-a folosit poziția din Dieta Bucovinei pentru a respinge propunerea lui
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale "poporale" și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
informator al baladelor "Dolca" și "Miorița" pe un „anume Udrea”, un baci de la o stână de pe Ceahlău). Subiectul a fost tratat pe larg în mai multe studii. Balada a fost publicată pentru prima dată de către Vasile Alecsandri, în secțiunea "Cântece poporale românești" din gazeta "Bucovina" din Cernăuți (an III, nr. 11, sâmbătă, 18 februarie 1850) cu titlul "Mieoara". Textul este republicat, în 28 august 1850, de Vasile Alecsandri, în bisăptămânalul "Zimbrul" (Iași). În 1852, Vasile Alecsandri include balada Miorița și în
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
gazeta "Bucovina" din Cernăuți (an III, nr. 11, sâmbătă, 18 februarie 1850) cu titlul "Mieoara". Textul este republicat, în 28 august 1850, de Vasile Alecsandri, în bisăptămânalul "Zimbrul" (Iași). În 1852, Vasile Alecsandri include balada Miorița și în volumul "Poesii poporale. Balade (Cântece păstorești)". În anul 1854, Jules Michelet publică prima traducere a baladei într-o limbă străină, la Paris, în "Légendes démocratique du Nord". În 1859, la Pesta, apare culegerea "Poezia populară. Colinde," culese și corese de A. M. Marienescu. Una
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
1898, a fost nominalizat candidat guvernamental în alegeri, dar a pierdut în districtul Câmpulung Moldovenesc în fața dr. George Popovici (32 voturi contra a 37 de voturi obținute de contracandidatul său). A fost nominalizat la 4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei. La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
a fost un folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor, preot român, membru titular al Academiei Române. a fost pe rând preot în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (în apropiere de Cernăuți) (1877) și Siret (1877-1883), profesor de religie și limba română la "școala poporală" și la "școala reală inferioară" din Siret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava (1893-1907), protopresbiter (1903). A fost de asemenea un membru activ al Academiei Române (1881), membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]