265 matches
-
juneții, din care se născuseră scrierile din volumul „Mi-a cântat cucu-nfață” (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre poporanism în faza lui inițială, prozatorul pivotează convins, cu un patetism nedisimulat, în interiorul tematicii sociale. Obsesive sunt pentru el oprimarea țăranului și ruina vieții de la sate; atitudine în care intră deopotrivă înduioșare, revoltă, protest. Tendința cată să devină demonstrație tezistă, limitând
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
de Mihai Ralea și George Călinescu. În acea perioadă „Viața românească” pune accentul pe autenticitate și specificul național înțeles ca dimensiune socială și europenizarea ca asimilare a spiritului național. În jurul acestei reviste se dezvoltă curentul literar cunoscut sub numele de poporanism. În cadrul redacției s-au dezvoltat mulți scriitori, printre care amintim pe Spiridon Popescu, Calistrat Hogaș, Jean Bart, Ionel Teodoreanu, Pătrășcanu, Mironescu, Sadoveanu, Topârceanu și alții. În perioada abordată disputele literare se duceau în jurul modernismului și al tradiționalismului. Modernismul denumește tendința
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Coșbuc, suferă și el la începuturi influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași „familie”, curentele care au urmat, semănătorismul și poporanismul și mai apoi simboliștii și postmoderniștii au ieșit și ei din mantaua poeziei eminesciene. Poetul Arghezi, după unii critici cel mai mare poet după Eminescu, s-a născut sub zodia genialității eminesciene. Deși a debutat sub auspiciile lui Macedonski, n-
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
formula sa monarhică, este întemeiat prin aducerea unui Rege dintr-o dinastie occidentală - Carol; marile personalități interbelice cultivă relații privilegiate cu literatura și cultura franceză). Toate curentele noastre literare și cu mixtul de rigoare ne vin pe filieră occidentală (cu excepția poporanismului lui Constantin Stere și a proletcultismului, care proveneau, firește, de la răsărit). Lovinescu susține că legea imitației a fost un proces necesar pentru depășirea „diferenței de nivel cultural dintre noi și civilizația Apusului”. Nu e vorba de detașarea de trecut și
DE SINCRONISM... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1432496420.html [Corola-blog/BlogPost/367582_a_368911]
-
gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil. Sunt valabile următoarele manuale: 1. Limba și literatura română, manual pentru clasa a IX-a, ediții 1993-2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lăzărescu, N.I.Nicolae, C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Mara" cu care încheie perioada inspirației din realitățile transilvănene. În "Vatra" mai publică schițe și povestiri inspirate din viața nouă începută o dată cu stabilirea la București, precum, "Ceas rău", "Hanul ciorilor", "Mitocanul", "Gogu și Gogușor" . Revista "Vatra" reprezintă începutul semănătorismului și poporanismului în literatura noastră, dar simpatiile socialiste ale revistei nu au fost pe placul "Junimii", astfel Duiliu Zamfirescu îi scria lui Iacob Negruzzi că "scriitorii populari ca Slavici și-au trăit traiul. La 15 iunie 1894 a fost numit de către Academia Română
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
parte și cumnata sa Izabela. Revistele "Sămănătorul" și "Viața Românească" au avut o mare influență în cadrul literaturii române. Ele susțineau o abordare tradițională și rurală a artei, deși mai târziu au adoptat o politică de stânga, cunoscută sub denumirea de "Poporanism". Liderul acestei ideologii, omul de cultură Garabet Ibrăileanu, redactor până în anul 1933 al Vieții Românești, devine un admirator și prieten apropiat al lui Sadoveanu, invitându-l la o excursie pe Râul Râșca. În această perioadă, o tânără scriitoare, Constanța Marino-Moscu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
fi "o epopee pastorală autohtonă". La cealaltă extremă se situează Duiliu Zamfirescu (1858-1922). În data de 16 mai 1909, în aula Academiei Române susține un celebru discurs, în care afirmă că „Miorița lui Alecsandri, ca născocire populară, este o imposibilitate” (Discursul "Poporanismul în literatură", apud A. Fochi, "Miorița", 1964, p. 141). Nicolae Iorga (1871-1940), în volumul "Balada populară română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere despre vechimea și modul în care a luat naștere Miorița
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
concepției scriitorului italian”". El cunoștea scrierile lui H.G. Wells și J.-H. Rosny și a scris recenzii ale unor opere literare SF precum "În cetatea idealului" (1920) a lui Dem. Theodorescu. Scriitorul român a criticat tendințele exclusiviste ale sămănătorismului și poporanismului de a promova doar operele cu specific național, ignorându-le sau respingându-le pe celelalte. Într-un eseu din 1923 inclus în "Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic" (1929), Aderca întreba retoric: "„Un scriitor de pură fantezie, dar
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
lui Vlahuță, scurta schiță „Măcar o lacrimă” a lui Paul Bujor; fragmentul „Furtună Veteranul” al lui I. I. Mironescu; nuvela „Judecata din urmă” a lui Timiraș"”. În opoziție a fost profesorul Ilie Bărbulescu care i-a imputat lui Băncilă „"... un poporanism sau un țărănism exagerat și tendențios politicește"”. Mai departe, profesorul a adus câteva comentarii laudative, după care a trecut din nou la critici: „"de îndată ce însă Dul Băncilă vrea să facă ceva ce nu a simțit și de care nu e
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
rurale, asupra suferinței maselor țărănești; e) cultivarea democratismului: poporul se confundă cu clasa lui cea mai numeroasă, țărănimea. Constantin Stere pune accentul pe ideea datoriei păturii culte față de popor, căreia trebuie să-i soluționeze problemele. Unele opere se integrează perfect poporanismului, cum ar fi: "Datorii uitate", de Jean Bart, "Moș Gheorghe la expoziție" și "Rătăcirea din Stoborăni", de Spiridon Popescu. Alți scriitori, cum ar fi Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, includ elemente poporaniste în operele lor
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
literare" prin reunirea în jurul revistei "Viața românească" a scriitorilor cei mai însemnați ai epocii și prin orientarea mișcării literare a vremii în direcția creației de caracter specific, legată de realitățile naționale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibrăileanu a ferit poporanismul, în cei 10 ani de existență, din prima serie a revistei "Viața românească", de excese ca și de exclusivism, permițând scriitorilor importanți ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. să-și dezvolte liber activitatea
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
în literatură, înțeleasă ca un instrument al ideologiei comuniste, promovând deschis lupta de clasă împotriva burgheziei. În "prezentarea succintă", el disocia tranșant între „forțele progresiste" și „pozițiile reacționare", considerând, de pildă, drept „curente diversioniste" și „retrograde" nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. În acest spirit sunt „reconsiderați", în antologii și prefațe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Insa, autorul căruia i-a consacrat cea mai mare parte a activității de editor este Costache Negri
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
profesor universitar și membru al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1940), apoi studii de specializare în Franța (1942). Obține în 1945 titlul academic de doctor în litere al Universității din București cu teza "Poporanismul. Geneză, evoluție, ideologie". După revenirea de la studiile postuniversitare din Franța a lucrat ca asistent la Catedra de istoria literaturii române a Universității din București (1942-1949), condusă de acad. Dumitru Caracostea și ulterior de prof. George Călinescu, devenind astfel coleg de
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
cuprinzător decât literatura), Z. Ornea, oricât de meticulos și de atent la detaliile unui text, nu este doar un filolog tradițional. A practicat o sagace critică a ideilor, cum ar spune Adrian Marino. Ideolog preocupat de curentele culturale (junimism, sămănătorism, poporanism), de Maiorescu, Gherea și Stere, istoric literar de prestigiu, dintr-o categorie de elită unde îi avem pe Paul Cornea, Al. Săndulescu, Ion Bălu, Mircea Zaciu, Dan Mănucă și alți câțiva, nu mulți, Z. Ornea a fost și altceva decât
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
Iuliu Cezar Săvescu, George Orleanu, Gabriel Donna, Al. Petroff ș.a. Mai curând pseudosimbolism, mișcarea pe care încerca să o provoace revista „Literatorul” aducea în poezie ceva nou în opoziție cu eminescianismul și cu mișcările neoromantice paseiste de orientare rurală (sămănătorismul, poporanismul). Se promova inspirația citadină și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale programului revistei „Vieața nouă”, dirijată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
caracteristica scriitorilor transilvăneni ar sta într-o dramatică dualitate spirituală: tensiunea dintre impulsul autohton tradiționalist („static”) și cel european („faustic”, „heraclitic”), ilustrată exemplar de creația lui Octavian Goga. Din inițiativa lui, în 1910 „Luceafărul” realizează o amplă anchetă privitoare la poporanism, în cadrul căreia se înscrie și răsunătorul său articol despre cele două culturi. Comentariile critice ale lui T., probe și conștiincioase, nu se disting în peisajul epocii prin judecăți de valoare care să se impună. Cronicarul preferă literatura inspirată din realitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
poziții, identificate prin susținători, publicații, scrieri și activități cultural- educative. În 1980, Z. Ornea nu numai că restrângea analiza relațiilor tradiționalismului cu modernismul românesc la deceniul al treilea din secolul al XX-lea, dar stabilea că pașoptismul, junimismul, sămănătorimul și poporanismul erau "potrivnice înnoirii organismului românesc prin industrializare", susținând "tradiția neclintită". (13b, pp. 306-307) Autorul desemna prin conceptul de tradiționaliști personalitățile și orientările din țara noastră, care aspirau spre menținerea sau continuitatea legatului transmis de înaintași. Cu acest termen se exprimau
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
monografii despre scriitori români contemporani (Mihail Sadoveanu, Maria Banuș) și continuă cu un masiv volum de abordări critice, Romanul românesc contemporan (1959). În anii următori, deși criticul continuă să arate interes actualității literare, își deplasează atenția și spre istoria literară. Poporanismul și „Viața românească” (1961) e un prim studiu vizând o perioadă - începutul secolului al XX-lea - care va face obiectul unui șir de lucrări convergente și complementare, cu ambiția epuizării domeniului. Literatura română la începutul secolului al XX-lea. 1900-1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
cu egală atenție a scrierilor ,,menite să rămână” alături de ,,producțiuni caduce, ba chiar maculatură curată”, decât bucurie a descoperirii. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Sensul etic al operei lui Sadoveanu, București, 1955; Poezia Mariei Banuș, București, 1956; Romanul românesc contemporan, București, 1959; Poporanismul și „Viața românească”, București, 1961; Istoria literaturii române (1900-1918), I-II, București, 1964-1965; Literatura română la începutul secolului al XX-lea. 1900-1916, București, 1964; Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare, București, 1965; Literatura română de azi. 1944-1964 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Traian Liviu Birăescu, Un studiu despre romanul românesc contemporan, O, 1959, 12; Paul Georgescu, „Romanul românesc contemporan”, GL, 1960, 6; Virgil Ardeleanu, „Romanul românesc contemporan”, ST, 1960, 4; Domițian Cesereanu, Un studiu de istorie literară, GL, 1961, 36; Eugen Simion, Poporanismul și criticii săi, CNT, 1961, 38; Virgil Ardeleanu, Un studiu valoros, TR, 1961, 39; Matei Călinescu, Un studiu despre poporanism, GL, 1961, 41; V. Fanache, „Poporanismul și «Viața românească»”, ST, 1961, 10; Al. Săndulescu, „Poporanismul și «Viața românească»”, VR, 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Virgil Ardeleanu, „Romanul românesc contemporan”, ST, 1960, 4; Domițian Cesereanu, Un studiu de istorie literară, GL, 1961, 36; Eugen Simion, Poporanismul și criticii săi, CNT, 1961, 38; Virgil Ardeleanu, Un studiu valoros, TR, 1961, 39; Matei Călinescu, Un studiu despre poporanism, GL, 1961, 41; V. Fanache, „Poporanismul și «Viața românească»”, ST, 1961, 10; Al. Săndulescu, „Poporanismul și «Viața românească»”, VR, 1961, 10; Z. Ornea, „Poporanismul și «Viața românească»”, „Cercetări filosofice”, 1962, 1; Z. Ornea, Două volume despre poporanism, IL, 1962, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
1960, 4; Domițian Cesereanu, Un studiu de istorie literară, GL, 1961, 36; Eugen Simion, Poporanismul și criticii săi, CNT, 1961, 38; Virgil Ardeleanu, Un studiu valoros, TR, 1961, 39; Matei Călinescu, Un studiu despre poporanism, GL, 1961, 41; V. Fanache, „Poporanismul și «Viața românească»”, ST, 1961, 10; Al. Săndulescu, „Poporanismul și «Viața românească»”, VR, 1961, 10; Z. Ornea, „Poporanismul și «Viața românească»”, „Cercetări filosofice”, 1962, 1; Z. Ornea, Două volume despre poporanism, IL, 1962, 1; Fănică N. Gheorghe, Trei studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
GL, 1961, 36; Eugen Simion, Poporanismul și criticii săi, CNT, 1961, 38; Virgil Ardeleanu, Un studiu valoros, TR, 1961, 39; Matei Călinescu, Un studiu despre poporanism, GL, 1961, 41; V. Fanache, „Poporanismul și «Viața românească»”, ST, 1961, 10; Al. Săndulescu, „Poporanismul și «Viața românească»”, VR, 1961, 10; Z. Ornea, „Poporanismul și «Viața românească»”, „Cercetări filosofice”, 1962, 1; Z. Ornea, Două volume despre poporanism, IL, 1962, 1; Fănică N. Gheorghe, Trei studii de istorie literară, LCF, 1962, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
CNT, 1961, 38; Virgil Ardeleanu, Un studiu valoros, TR, 1961, 39; Matei Călinescu, Un studiu despre poporanism, GL, 1961, 41; V. Fanache, „Poporanismul și «Viața românească»”, ST, 1961, 10; Al. Săndulescu, „Poporanismul și «Viața românească»”, VR, 1961, 10; Z. Ornea, „Poporanismul și «Viața românească»”, „Cercetări filosofice”, 1962, 1; Z. Ornea, Două volume despre poporanism, IL, 1962, 1; Fănică N. Gheorghe, Trei studii de istorie literară, LCF, 1962, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Literatura română la începutul secolului XX”, GL, 1964, 44; Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]