213 matches
-
politic populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și pentru popor"; "cel mai iubit fiu al poporului"). Persistă, în fine, uzul sociologic și etnografic, oscilînd între afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime" - adesea oscilând imperceptibil între ele. Politic și global termenul popor e adesea marcat emfatic de determinări ("acest popor
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
popor să vorbești de refacerea României Mari?" (Viața liberă, arhivă 2001). Neutră în intenție, invocarea poporului pentru desemnarea limbajului popular-familiar, prin formula "cum se spune în popor", are un ciudat aer desuet: în ea pare a supraviețui ceva din frazeologia poporanistă. Expresia se poate referi la obiceiuri și tradiții, dar și strict la limbaj; însă fără o riguroasă apreciere a "popularului", cuprinzînd proverbe, locuțiuni tradiționale, dar și formule familiare mai moderne: "n-au ce pune pe masă, cum se spune în
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
ar fi (într-un viitor probabil) Uniunea Românească. Antologia lui Eugen Lungu mai înregistrează, pentru anii 1900-1940, foarte puține texte, pe lângă cel al lui N. Costenco, articole programatice sau de atitudine ale unor scriitori care nu sunt, în fond, critici. Poporanistul Constantin Stere, pus în postura de întemeietor absolut al conștiinței basarabene din secolul XX, glosează despre ,omul perfect" (adică despre țăranul din poezia lui Coșbuc și din proza lui Slavici; țăranul ar fi ,prototipul unui om perfect al viitorului", p.
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
Mondial). Ambele volume conțin mărturii de o importanță istorică și culturală imposibil de neglijat. Dacă despre răscoalele țărănești de la 1907 ne sunt furnizate mai puține amănunte (totuși, pentru cei interesați de C. Stere, este o însemnare privitoare la comportamentul fostului poporanist ajuns prefect liberal), despre cel de-al doilea război balcanic, din 1913, aflăm amănunte care confirmă intuițiile unor istorici privitoare la modul magistral în care a condus ostilitățile și, apoi, bătălia politică pentru semnarea păcii Titu Maiorescu, primul ministru al
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
cu istoria fenomenului românesc, din nervurile căreia avea să se nască, mai tîrziu, în 1927, mișcarea legionară. Căutînd precursorii acestei funeste mișcări politice, autorul relevă că Legiunea se revendica de la ideologia naționalistă a lui Eminescu, A.C. Cuza, A.C. Popovici, doctrina poporanistă a lui C. Stere neintrînd în constituentul acestui izvor primar. Dar, important de semnalat ca deosebire esențială, nici Iorga, nici Cuza (fondatorii Partidului Naționalist Democrat, grupare politică naționalist-antisemită), deși naționaliști, respingeau orice mistică, încît nici o relație de continuitate nu-i
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
economiștii și politicienii vremii au numit țărănizarea agriculturii. Și trecînd, o clipă, dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a avut nu Stere, ci Ibrăileanu care, la reapariția, în 1920, a revistei ieșene a recunoscut, loial, dispariția idealului social poporanist, din care reținea, pe plan estetic, numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran. Stere, dimpotrivă, a încercat să reanime poporanismul, după război, în doctrina țărănistă (Mihalache, dr. N. Lupu, chiar Madgearu i-au stat aproape), bine abandonată, în 1926
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
pe care o vor plăti foarte scump. Generația următoare, de la 1890-1900, e, cu siguranță, lipsită de spirit critic, chiar dacă lirismul lui Gherea, Iorga sau Ibrăileanu are prea puțin din acela spontan și copilăresc al pașoptiștilor. Lirici, promotorii naționalismului sămănătorist ori poporanist sînt totuși în măsura în care laborioasele și prea elocventele lor mărturii sînt mai degrabă emoționale decît lucide, mai degrabă pătimașe decît analitice. Trebuie să așteptăm sfîrșitul războiului dintîi mondial pentru a vedea, din sînul aceleiași generații, ivindu-se primele spirite critice. E.
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
o explicație detaliată. Zigu s-a apropiat de el poate și pentru că Stere a fost unul dintre construitorii stîngii autohtone preocupate de problemele reale din România vremii. Stînga lui Stere era a unui iubitor, nu a unui profitor al oropsiților. Poporanistul Stere știa, ca și Zigu mai tîrziu, că într-o țară ca a noastră ideile și aplicarea lor trebuie să vină de sus, pentru a diminua treptat decalajele dintre majoritatea și minoritatea din România, economic vorbind. Reprezentant el însuși al
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
diligență și cu o dexteritate de netăgăduit. Este epoca definită chiar de Pillat drept una a "devierii" de la matcă printr-un "aport străin". A doua, tradiționalistă, ar fi marcat autentica regăsire de sine, întoarcerea (în tipar sămănătorist, dar mai ales "poporanist") spre peisajul natal și oamenii lui, de unde și ipostaza eului rămas "în paza pridvorului străbun" - cum se spune în poezia inaugurală a volumului din 1923, Pe Argeș în sus și cum o ilustrează mai apoi, în formule strict obediente față de
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
noastre literare - sunt, însă, cele provenind din cercul Vieții românești, adică Paul Bujor, G. Ibrăileanu, Mihail Sevastos. Împreună cu cele aparținând altor scriitori exponențiali ai epocii de la 1900 (Al. Davila, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Octavian Goga, Cincinat Pavelescu, N. Petrașcu), mărturiile poporaniștilor ne vorbesc despre un Caragiale care face pasul dinspre junimism înspre literatura belle époque, în care prozatorul Momentelor joacă rolul pe care, la „Junimea”, l-a jucat comediograful Nopții furtunoase. Se cunoaște că ediția este gândită și alcătuită de către un
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
purtate în mai multe publicații pe tema artă pentru artă vs. artă cu tendință. Articolele ideologului politic și literar stârnesc, firesc, replici și polemici, pe care aparatul critic le înregistrează conștiincios. Statura publică a lui Stere crește, pe măsură ce „apele” ideologiei poporaniste se limpezesc. Intervalul dintre 1905- 1909 este cel în care se conturează și profilul de luptător național al scriitorului, căci, citind ediția de față, putem spune că lui i se datorează readucerea Basarabiei înstrăinate în atenția opiniei publice. Ediția Durnea
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
pe la începutul celuilalt veac; romanele lui Rebreanu, dar și cele ale proustienilor și gidienilor noștri nu cred că sunt înregistrate sub semnul noutății. .. .Dar nici nu sesizează diferența abisală dintre literatura noastră „sincronizată" și ce scriau alți „condeieri" sămănătoriști și poporaniști întârziați, uneori nu chiar nuli -cazul excepțional al lui Pavel Dan nu e înțeles nici azi cum trebuie de istoriografi. Literatura în socialism se prezintă ca o gravă soluție de continuitate și ea a fost provocată de o ocupație străină
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
scrie "cărți bune" pentru copii. Cultivarea laturei pitorești, "cam vulgare"20), crede Iorga, i-a dăunat mult țicăuanului, a cărui reputație adevărată avea să fie pusă la locul ei, reabilitată, abia după 1890, odată cu formarea la Iași a "grupului moldovenesc poporanist, din rămășițele vechiului socialism al fraților Nădejde". Observația aceasta, malițioasă, răfuială tardivă cu "Junimea", produce o sensibilă schimbare de ton în poziționarea lui Creangă în sânul societății ieșene, fiind chiar mustrat pentru faptul de a fi dat curs invitațiilor frivole
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
a numeroase texte publicistice ale tânărului C. Stere, needitate până acum (întrucât erau semnate cu pseudonime necunoscute editorilor anteriori). Cel de-al doilea este reconstituirea fidelă a epocii de formație intelectuală a scriitorului, în care se cristalizează ideile și programul poporanist ce va fi promovat la „Viața românească”. În sfârșit, cel de-al treilea - dar nu cel din urmă - este alcătuirea, prin intermediul notelor și comentariilor extrem de ample, a schiței unui prim capitol dintr-o nouă monografie, amănunțită și dezambiguizată, dedicată lui
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
lor V. Stupu și Doniroff (În chestia mișcărei cultural-naționale), apărut parțial nesemnat, parțial semnat C. Sorțescu, Artistul Gherea, Socialismul și naționalismul, sau întreaga secțiune de Polemice reprezintă un adaos considerabil la înțelegerea evoluției gândirii lui Stere și a nașterii doctrinei poporaniste. Transferurile ideologice ale scriitorului, din câmpul socialismului în cel al liberalismului și de aici la țărănism, de la filo-rusismul de tinerețe la filo-germanismul din anii premergători Primului Război Mondial, totul pe un fond de naționalism ne-șovin, nu ne mai apar, după ediția
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
de valorificat și spațiul de comunicare părăsit de poeticile tradiționale. În spațiul public, discursul publicitar a ocupat o zonă esențială pentru comunicarea socială." N-o să insist cu această sintagmă oarecum penibilă, corpuri românești (de ce corp și de ce neapărat românesc?; corporalitate poporanistă?), dar mă întreb cum de inteligența fină a lui Răzvan Țupa n-a receptat eșecul teoriei utilitariste a ,cuplului" Peniuc&Urmanov, pornită tot de la principii de advertising, și n-a observat că, dincolo de obsesia comunicării, între un vers și un
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
-lea. Dar acest poporanism se află confruntat cu mizeria și cu subdezvoltarea sau, mai curînd, cu îmbogățirea egoistă de pe urma pămîntului, în mod constant, în ciuda pasivității țărănimii sensibile la tot felul de propagande. Echilibrul între mistica națională țărănească și practica politică poporanistă este, prin urmare, precar; presupune ca elitele să se mobilizeze, să facă dintr-un popor de țărani ceea ce acesta ar trebui să fie. România trăiește de mai bine de o sută de ani o mobilizare permanentă în favoarea pedagogiei și propagandei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sacră a conservatorilor și a liberalilor în jurul ideii de apărare a statului, dar sistemul este zguduit, prefăcătoriile parlamentarismului și vanitatea luptelor politice sînt denunțate atît de dreapta cît și de extrema stîngă. Odată cu această criză din 1907, stînga socialistă și poporanistă se divizează: poporaniștii, la chemarea conducătorului lor, Constantin Stere, iau poziție în favoarea unei represiuni ferme a răscoalei pentru a salva statul. Cu toate acestea, socialiștii și poporaniștii contestau, încă de la sfîrșitul anului 1880, axele sociale și economice ale majorității guvernamentale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și a liberalilor în jurul ideii de apărare a statului, dar sistemul este zguduit, prefăcătoriile parlamentarismului și vanitatea luptelor politice sînt denunțate atît de dreapta cît și de extrema stîngă. Odată cu această criză din 1907, stînga socialistă și poporanistă se divizează: poporaniștii, la chemarea conducătorului lor, Constantin Stere, iau poziție în favoarea unei represiuni ferme a răscoalei pentru a salva statul. Cu toate acestea, socialiștii și poporaniștii contestau, încă de la sfîrșitul anului 1880, axele sociale și economice ale majorității guvernamentale. Forțele de stînga
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cît și de extrema stîngă. Odată cu această criză din 1907, stînga socialistă și poporanistă se divizează: poporaniștii, la chemarea conducătorului lor, Constantin Stere, iau poziție în favoarea unei represiuni ferme a răscoalei pentru a salva statul. Cu toate acestea, socialiștii și poporaniștii contestau, încă de la sfîrșitul anului 1880, axele sociale și economice ale majorității guvernamentale. Forțele de stînga sînt minoritare. Ele s-au născut din mișcările intelectuale inspirate de Rusia și Germania și au evoluat spre militantism în mediul rural, apoi și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
facțiuni au ales calea legală și s-au apropiat de aripa stîngă a Partidului Liberal. Răscoala din 1907 și dezbaterile pe care le provoacă, în 1912, primul război balcanic le vor preciza angajamentele respective. JUSTIȚIA SOCIALĂ Primii militanți socialiști și poporaniști au venit din Rusia. Formați în clandestinitatea luptelor anarho-poporaniste ale anilor 1880, acești intelectuali fug din patria lor și vin în România. Unii au cunoscut experiența concretă a represiunii rusești și a surghiunului în Siberia. Este cazul "părintelui" socialismului românesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
militante. El pune bazele unei societăți studențești, Datoria, al cărei principal scop este acela de a înființa școli pentru adulți, pentru populația săracă. Mersul în popor, grija pentru educație, sănătate, igienă la sate, crezul progresist militant rămîn în centrul acțiunii poporaniste. Aceste preocupări vor fi prezente în revista poporanistă Viața Românească, fondată în 1906. Stere este convins de caracterul tranzitoriu al subdezvoltării și crede că există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al cărei principal scop este acela de a înființa școli pentru adulți, pentru populația săracă. Mersul în popor, grija pentru educație, sănătate, igienă la sate, crezul progresist militant rămîn în centrul acțiunii poporaniste. Aceste preocupări vor fi prezente în revista poporanistă Viața Românească, fondată în 1906. Stere este convins de caracterul tranzitoriu al subdezvoltării și crede că există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta. Practica militantă îi unește pe intelectualii de stînga
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Puterea și iluziile națiunii PROMOTORII PATRIEI Alegerea industrialistă a liberalilor, fără a fi condamnată de conservatori, începea printr-o occidentaiizare culturală. Conservatorii și intelectualii "țărăniști" respingeau o imitație de suprafață care scade importanța tradițiilor populare locale, fără a aduce prosperitatea. Poporaniștii au dorit o a treia cale care să adapteze la situațiile locale modele de dezvoltare apte să creeze această dorită prosperitate: ei s-au alăturat liberalilor de stînga dar, cu tot succesul și audiența revistei lor, Viața Românească, ei nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
urmă nu proclama dreptul tuturor popoarelor din imperiu la autonomie națională? Speranțele pe care revoluția din 1905 le trezește în rîndul naționalităților Imperiului rus zdruncină o Basarabie rusificată și subdezvoltată. Această tulburare este urmărită de politicienii și intelectualii români; revista poporanistă Viața Românească deschide o rubrică "corespondență din Basarabia" și propune informații precise privind actualitatea mișcării naționale românești. Mediile politice păreau pînă acum mai puțin mobilizate de Basarabia, iar formula consacrată consista în deplîngerea subdezvoltării și rusificării. În 1901, raportînd pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]