564 matches
-
care tocmai se edifica "micul Paris". Intrați în România pe unde doriți, îi invită poetul pe corifeii "imensului progres", spre a vă convinge "unde veți mai găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră" 13). Invitația la responsabilitate față de soarta țărănimii - "singura care n-a desperat de soarta noastră în Orient" - nu este nici populism, nici țărănism, nici opacitate față cu sensul progresului, ci pur și simplu expresia spiritului său tragic
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de cabinet, pentru că alte motive (constituționale ori tradiționale) de a se da în stambă n-a prea avut. Am impresia că dl. Năstase a dorit mai degrabă să palpeze mușchiul mereu imprevizibil al oamenilor din propriul partid, decât să înfățișeze populațiunii ocupate cu ochirea șteviei și ocrotirea urzicii marile sale isprăvi. Isprăvi pe care nu le dorim nici dușmanilor cei mai înfocați ai țării! Indiferent de ce-a vrut să demonstreze dl. Năstase, important e ce s-a văzut. La capitolul
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
mai mulți candidați, printre care și primul rabin al Clujului, domnul Weinberger. Marele meu "defect" era că eram prea tânăr, n-aveam decât douăzeci și nouă de ani, pentru a fi pus în acest loc de mare răspundere, în fruntea populațiunei evreiești din țară, care număra atunci aproape un milion de suflete, în timp ce împrejurările istorice erau foarte grele, deosebit de aspre. Se mai punea și o întrebare, o întrebare din cele mai serioase, pentru congresul comunităților evreiești care urma să aleagă pe
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
el la București ca să mă vadă. În situațiuni normale, domnule profesor, n-aș fi îndrăznit să fac lucrul acesta. Mitropolitul Bălan era un om foarte sigur de sine, aspru, mândru, iar eu, în împrejurările de atunci, bietul rabin al unei populațiuni umilite, prigonite... Dar iată, miracolul s-a produs, pe neașteptate: Bălan a răspuns chemării mele, și a venit la București ca să vorbească cu mine. Ne-am întâlnit în casa generalului Văitoianu. La începutul convorbirii noastre, mitropolitul Bălan, ca și patriarhul
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
presupuneam că există în sufletul lui, spunându-i că îl voi chema, după moartea noastră, în fața Judecătorului Cel de Sus, arătând că el este răspunzător de atrocitatea faptelor fără de lege care se pregătesc în dioceza lui împotriva populației evreiești, o populațiune pe care el, ca om al Bisericii, al credinței, este dator s-o apere de la groaznica pieire. Și s-a înduplecat până la urmă? S-a plimbat prin cameră foarte nervos; s-a reașezat, în sfârșit, în jilțul său, a luat
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
acum... 100 ani „Episcopie jubilantă. Episcopia Lugojului, carea s-a fondat în anul 1853, își va ține în anul acesta, în 14 iuniu sau în Duminica tuturor sfinților, jubileul de 50 ani ai existenței sale“. (Controla din 10 mai 1903). „Populațiunea României. După datele cele mai nouă România are o populație de 6 milioane 81 mii 572 de locuitori. În Ungaria și în Ardeal sunt peste 3 milioane de români, așa că astăzi numărul românilor e aproape de 10 milioane afară de Macedo- și
Agenda2003-19-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280992_a_282321]
-
formau un cordon întins pe aproape 1 kilometru lungime”. Vandalism În expozeul din Parlament din 27 decembrie 1923, publicat apoi în broșura „Chestiunea graniței Banatului”, I.G. Duca spunea: „am primit comuna neromânească Jambolia, în contra a două comune locuite de o populațiune tot așa de neromânească”. Dacă începând din ianuarie 1924 au intrat în componența României Comloșu Mic, Checea, Cenei, Uivar, Pustiniș, Soca, Jamu Mare, Lățunaș, în privința Jimboliei predarea a fost inițial anunțată pentru perioada 15 februarie-15 martie, apoi până în 25 martie
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
speciei. Deja C. C. Cornescu, în Manualul vînătorului (1874), se referea la posibilitatea ca dropia să dispară: ,cu sporirea agriculturei, ele au devenit și mai sfiicioase de cît cum erau acum cîțiva ani și poate va veni vremea cînd, înmulțindu-se populațiunea, vor dispare din țara noastră". Pe la jumătatea veacului XX, tendința, chipurile, părea să se inverseze: ,Dropioilor - mitropoliții aripați ai Odobescului - li se prevedea viitor de aur în largul talazurilor de grîne fără haturi (deci fără tufe sau obstacole naturale în
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
decât un ventilator" și o dată pe an "ia formă de bidon". Gayk e "ascuțit bine la ambele capete și încovoiat ca un arc"... În Cotadi și Dragomir, primul e astupat cu un dop pe care îl împarte "în loturi inalienabile populațiunii rurale, sperând că va putea rezolva în acest mod cu totul empiric și primitiv delicata și complicata chestiune agrară" . Schița Algazy și Grummer e... textualistă, serios-hilară. Amândoi "eroii" se hrănesc cu gunoaie. Al doilea, "găsind din întâmplare și câteva resturi
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
passim. 34. Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 75, 142. 35. Ibidem, p. 192. 36. Ibidem, p.550-551 37. Ibidem, p. 740 38. Dicționarul statistic al României intocmit pe baza rezultatelor definitive ale recensământului general al populațiunii din 19 dec. 1912, vol II, București, 1915, p. 594-599. Între cele mai cunoscute erau morile cu motor de la Gvardenița, Roșiori, Slivilești și Flămânda, în timp ce Oprișorul era vestit pentru cele 4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
an, primele coloane rusești au trecut peste apa Siretului. „Drumul, negru de căzăcime rusească” Așa cum se consemnează într-una din gazetele vremii, “vineri, în ziua anului nou a bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Ițcani este negru de căzăcime rusească”. Populația orașului era cuprinsă de spaimă, „spaimă care sporise și însutise numărul” invadatorilor. Nu erau - scrie în aceeași gazetă din primăvara anului 1915 - decât 22
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
cultură în Europa și se puseseră totodată bazele progresului moral și material în Asia de apus și Africa de nord.“( Nicolae densușeanu, Dacia preistorică, București, 1913, p.2.). Nicolae Densușeanu spune în Dacia preistorică:” Acțiunea civilizatoare ce a exercitat-o populațiunea preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce le avem din această epocă extreme de
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
României, ai unei țări cu un regim constituțional, noi nu putem guverna decât conform cu voința națiunii. Suntem datori a ține seama de trebuințele, de păsurile și, până la un oarecare punct, chiar și de prejudițiile ei... Aceasta dovedește marea iritațiune din partea populațiunilor române, provenită din grele suferințe și din o legitimă îngrijire, căci este vocea unei națiuni ce se simte amenințată în naționalitatea și în interesele sale economice. Această voce o pot înăbuși, dar nu este permis nici unui ministru român, de orice
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
votând însă cu iuțeala aburului legile cele mai importante, care ar trebui mult timp studiate? Suma neproporționat de mare care se ia în fiecare an din averea comună, în loc de a se întrebuința la dezvoltarea vieții economice și de cultură a populațiunilor, se împarte în sinecure mari și mici pentru o clasă de oameni, fără știință, fără merit, cari, tocmai pentru că n-au nici una, nici alta, s-au constituit într-o societate de exploatare pentru care toate mijloacele de a veni la
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
mult prea încins, ca să nu topească, în loc să călească. Am decăzut și ne mulțumim cu plăceri stridente și ieftine. Reconstruim cu elan maxim ce n-am construit vreodată. E mai important leneșul decât cel care vrea să muncească. Munca este peiorativă. Populațiunea populativă numită popor își face de cap. Nu râde la trivialități, ci doar la Țociu și Palade. Candidații ne oferă propria sminteală drept curaj. Limitele bunului simț, oricât de largi ar fi, rămân limite. Avem televiziuni partinice și pe cele
MESAJ DE LA UN ROMÂN CARE-ŞI IUBEŞTE ŢARA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371520_a_372849]
-
lui Tudor Arghezi, ca a compus poezia “Făt-Frumos” dedicată lui CZ Codreanu? Cred că Iohannis și o parte a clasei politice doresc că românii să nu mai se raporteze la valori culturale naționale și religioase, că poporul să devină o populațiune de mancurți, care să ingurgiteze pe nemestecate, fara sa gandeasca, toate interesele economice și geopolitice ale multinaționalelor și marilor puteri? Ionuț Țene Radu-Gyr-alaturi-de-Nichifor-Crainic-Sfintii-Inchisorilor.Info Referință Bibliografica: Sfinții închisorilor interziși de Iohannisis și clasa politică coruptă / Al Florin Țene : Confluente Literare
SFINȚII ÎNCHISORILOR INTERZIȘI DE IOHANNISIS ȘI CLASA POLITICĂ CORUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373186_a_374515]
-
și cer și altele, mai costisitoare și mai neroditoare. Urmările acestor tendințe erau lesne de prevăzut: instituțiunile cele mai folositoare au devenit numai o sarcină bugetară, și libertățile publice folosesc numai la câțiva oameni luminați, iar pentru marea majoritate a populațiunilor au devenit de o parte o armă de esploatare în mînele celor mai abili și mai puțini scrupuloși, de alta un mijloc de ațâțări și de discordie între proprietari și muncitori, cei doi factori principali ai avuției naționale. Pentru că clasele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Interpelare către majoritatea Senatului! Frumos clenci de formalism advocățesc. D. Epureanu a replicat însă că interesul conștiinței publice și al demnității Senatului e mai presus de o interpretare a regulamentului. în discuție au intervenit d. general Florescu, care, amintind zdruncinarea populațiunii noastre rurale, care pururea a suferit cu trecerea oștirilor, s-a silit din nou a demonstra majorității că onoarea ei o angajează de a numi o nouă anchetă, care să descopere adevărul în această afacere pe care însuși d. Mihălescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rusia și în sprijinirea politicei orientale rusești s-a convins în fine că dezvoltarea priincioasă a Principatului n-o pot afla decât în păzirea conștiințioasă a tractatelor europene. Ca dovadă cât de puțin teren are azi o alianță rusească în populațiunea României merită să relevăm faptul că Grigorie Sturza, actualmente partizanul de căpetenie al Rusiei în România, trebuie să sufere să i se zică de către aproape toată presa română că e cumpărat de Rusia (?! Nimeni n-a zis asta). Dar nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de d. Cogălniceanu la adresa majorității, de d. Dimancea la adresa d-lui Cogălniceanu. Mai adaoge-se apoi votarea recompensei naționale d-lui C. A. Rosetti tocmai în momentele în cari naționalitatea noastră e mai primejduită și lipsa cea mai tristă bântuie populațiunile noastre rurale, și tabloul decăderii partidului guvernamental devine complet. Acum se mai vorbește și de o recompensă pe care Camera ar voi s-o voteze d-lui I. Brătianu. Se zice, serios sau în ironie, nu știm, că Adunarea vrea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
națională, de politică esterioară, de constituționalism mai nu preocupă pe naționalități. Ceea ce cer ele este ca învățămîntul să fie pe cât se poate în limba națională, ca autoritățile să primească și să dea curs reclamațiunilor asemenea în limba cea pricepută de populațiuni, în fine ca nici una din naționalități să nu fie oprită de a-și iubi patria, limba și istoria în chipul ei, după cum o înțelege, în forma familiară și atrăgătoare a tradiției, a limbei, a rasei locale. Evident că nici un popor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu a primi o răscumpărare și oneroasă și impusă din străinătate. Dar să admitem, deși nu concedem, că lăudarea actelor Adunării în aceste două priviri ar fi cestiune de apreciație. Să venim la alt punct al mesajului. Fără a impune populațiunilor nouă sarcine, ați dat guvernului meu un buget echilibrat, votat la timp și în stare de a putea face față la toate trebuințele serviciului public. {EminescuOpXI 134} Un buget echilibrat va să zică un buget fără deficit. Această afirmațiune e de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar și toate suferințele pe cari șeful statului le-a petrecut împreună cu supușii săi într-o curgere de timp, găsim în mesajul domnesc o crudă și neiertată uitare, că nu se face nici mențiune măcar de lipsurile ce-au suferit populațiunile noastre agricole prin reaua recoltă din anul trecut, agravată prin pierderea vitelor în urma războiului, lipsuri cu atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Alte două ramuri mai însemnate sânt arberii și ceamii. Ciamăria se numește în limba albaneză Epirul. În fine se vorbește adeseori de mirdiți, neam ostășesc catolic, al căror nume înseamnă "binecuvîntați", benedicti, căci miră înseamnă în limba albaneză "bine". Numele populațiunii s-a luat de la formula lor de salutare. Amestecul foarte mare și pestriț al limbei albaneze, care întrece pe al celei engleze, se va fi născut din două împrejurări cari concurg: întîi din vechimea poporului însuși, care în viața sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oraș în timpurile de ploi mari debordează, înecînd toată partea orașului situată pe șesul Bahluiului, făcând stricăciuni mari și, de multe ori, reducând în mizerie pe oamenii ce locuiesc acolo și cari, din nenorocire, sânt mai toți din partea neavută a populațiunii ieșene. În timpuri însă de secetă aceste râuri scad, lăsând bahne de ape stagnante cari, sub influența căldurilor, degajă miasme deletere, aducând cea mai mare vătămare salubrității publice. De multe ori, în fața unei asemenea stări de lucruri pernicioasă sănătății, s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]