18 matches
-
repezi și ploi lente, respectiv ploi scurte și ploi îndelungate. În urma acestor ploi este transportată o mare cantitate de sedimente care determină umflarea albiei râului Anieș, cu efecte negative asupra comunității umane. Zăpada are un rol deosebit de important în declașarea porniturilor. La fel ca și în cazul ploilor, nu contează numai prezența, ci și alte elemente precum durata, grosimea, ritmul topirii ei, condițiile în care se găsește solul(înghețat, dezghețat, înghețat numai la suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi, pornituri de teren etc). O micro cuesta tipică există și pe versantul stâng al văii pârâului Chehanu , de pa cursul inferior al pârâului Dobrovăț , vale orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai exista și acolo
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
jos la cca 350 m era și este o zonă cu alunecări de teren de pe dealul Corbu, valea foarte strâmtă, panta dealului foarte mare, deci un loc de netrecut. După 1900 Stenii au fost (puscați) dinamitați, sa tăiat drum prin pornituri, sa început amenajarea văii și a drumului pe vale, fiind necesar la: - transportul lemnelor în cantități industriale de la Naltu (tăierile și transportul cu caru sau căruța până la Brănișca au durat zeci de ani), - accesul sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar și din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
caracteristicile naturale și umane ale părții central-nordice a Colinelor Tutovei. * Natura. Substratul geologic este alcătuit din sedimente marine terțiare (sarmato-miocene) argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de 300-450m (maximum de altitudine fiind de 485m în D.Măngălăriei și de 481m în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zona Bârnii, spre Poieni de care îi desparte o pădure), Bobeica (un deal cu pante repezi), Fundu Văii (locul situat pe valea pârâului Fruntești care curge de la apus spre răsărit, venind din pădurile de la Zarea Poienilor (sat în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s facă un iaz, să adape vitele și să poarte o moară. Ceea ce era caracteristic pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6 ha - grădinile de zarzavat de la Dealul Velniței și Salcea 10. 8 ha - drumuri 11. 5 ha - pâraie Total: 62,75 ha B. Terenuri supuse exproprierii 1. 655 ha teren arabil 2. 10 ha fâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și nu avea urechi de auzit sau ochi de văzut altceva. Tatăl său, om înstărit și respectat în sat, văzu cu groază cum fiul său după ce bea apă dintr-un izvor ce abia se zărea prin frunziș, intră într-o pornitură de pământ, într-o vizuină făcută sub rădăcinile scoase la iveală când se prăvălise malul acela. Se apropie și simți cum părul i se face măciucă. Acolo fusese sălaș de lupi. Fusese și el la vânătoare în ziua ceea din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sat, o ia frumușel pe Cea Parte, apoi prin Valea Mică și intră în pădurea statului, tat-su cât colea după el. Și așa a descoperit unde dormea fiul său peste noapte. Își făcuse un culcuș cu fân sub o pornitură de mal unde de obicei își făceau o familie de lupi vizuina. E greu de închipuit cum un copil de 13-14 ani să doarmă în pădure, la vreo doi kilometri de casă, tocmai întro vizuină de lup, dar iată că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în care sunt înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a depozitelor geologice care alcătuiesc aceste platouri (depozite dominate de formațiunea nisipoasă) favorizează o intensă activitate morfosculpturală (pornituri, alunecări de strate, șiroiri), activitate care determină o îngustare rapidă a acestor platouri și o adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
3,5 - 4,5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]