16,876 matches
-
monopol de stat, cum ar fi cele muzeale, declanșarea unor evenimente cu aspirații globalizatoare, saloanele internaționale deja aminitite, pe care același Victor Florean le-a creat și le finanțează, ajunse acum în stadii diferite de maturitate, toate acestea sugerează un portret al lui Mircea Bochiș la care puțini artiști din România de astăzi pot aspira, fie acestă aspirație și una pur teoretică. Dar dincolo de persoane și de locuri, dincolo de nume și de biografie, aceste întîlniri ale unor lumi aparent diferite, cum
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
și funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al XX-lea și ajungînd pînă la contemporani - Agopian, Cărtărescu, Groșan ș.a. Sînt prezentate principalele tipuri descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă). Sînt inventariate procedeele stilistice, morfosintactice - enumerarea (numelui sau a determinărilor), cu tipicul "efect de listă", elipsa, repetiția, uzul timpurilor
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
Gogh. Ci de cineva care se simte mutilat. Dar legătura cu autoportretul pictorului singuratic, a cărui minte se întunecă de tot, nu este întâmplătoare. Citind cartea lui Octavian Paler Autoportret într-o oglindă spartă m-am gândit deseori la acest portret rănit. De altfel, autorul a scris niște pagini arzătoare în Eul detestabil, tocmai despre van Gogh, pagini în care mâna scriitorului urmează și consemnează, parcă anevoie, viteza și incandescența gândurilor. îi scrutează chipul încremenit sub masca tristeții, lumina cumplită a
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
deloc peiorativă formula, întrucît e vorba de o sută și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd pe la începutul anilor '30 Portrete italiene și Portrete străine, deși e limpede că în volumul de față creionarea unor ,chipuri" e un simplu pretext pentru etalarea unor abilități care le depășesc (și, deci, le înglobează) pe cele pur descriptive
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
de o sută și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd pe la începutul anilor '30 Portrete italiene și Portrete străine, deși e limpede că în volumul de față creionarea unor ,chipuri" e un simplu pretext pentru etalarea unor abilități care le depășesc (și, deci, le înglobează) pe cele pur descriptive. E un volum care pare să
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd pe la începutul anilor '30 Portrete italiene și Portrete străine, deși e limpede că în volumul de față creionarea unor ,chipuri" e un simplu pretext pentru etalarea unor abilități care le depășesc (și, deci, le înglobează) pe cele pur descriptive. E un volum care pare să scape de sub aura
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
în valoare de multe mii de dolari, oferit de un foarte controversat om de afaceri, senator și, pe măsura înaintării în vîrstă, un om care înțelege tot mai greu sensurile modernității, simțindu-se atras de adevărurile fundamentale ale ortodoxiei. Și portretul fizic al acestui personaj seamănă izbitor cu cel al lui Alexandru Paleologu, iar gîndurile și replicile sale sînt parcă desprinse din interviurile acordate cu atîta generozitate în ultimii ani de acest intelectual mereu surprinzător: ,Teofil Pascal avusese o viață lungă
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează aceeași sensibilitate de tip romantic, care permite ca în același text să apară cuvinte poetice din zone semantice diferite, cromatică, portret artistic colectiv sau individual, religie, istorie. Sentimentul acut al înstrăinării și dorul manifestat între străini apare la Goga ca un accent semănătorist, exagerat exploatat de istoria literară. În fapt, depărtarea de locurile și de oamenii dragi, dorul purtat în lume
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
la proiecția într-un viitor capabil să vestească lumii regăsirea în seninătatea și pacea începuturilor lumii. Încheiem aceste însemnări despre volumul de debut budapestan al lui Octavian Goga amintind că, în perioada studenției sale, cel care creiona atât de frumos portretul dascălului român, revine în proza sa ziaristică, atunci când imaginea acestui far de lumină este amenințată de intruși și ipocriți. Reacția lui Goga, ca și a colegilor săi, la numirea profesorului Siegescu, în 1910, la Catedra de română din Budapesta, exprima
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
în 1910, la Catedra de română din Budapesta, exprima un protest deschis pentru cei care atentează la icoana senină și luminoasă a dascălului-cărturar și un prilej de a reveni, ca-n poemele despre acesta, la desenul limpede și bogat al portretului încărcat de dragoste și prețuire: , Și când închei aceste rânduri îmi apare din nou figura ta chinuită, biet profesor din școalele noastre sărace. Te văd din nou în căsuța ta săracă, sărac de bani și de cărți, un cărturar stângaci
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
pîndind dintr-un ungher de casă, dovada că nu vrem, de fapt, să ne oferim, definitiv, judecății celorlalți, să lăsăm în urmă imagini care să vieze ele, fără noi: , Cineva te-a putut vedea într-o fotografie sau într-un portret sau într-un film sau ca statuie, fie și ca o nălucă, însă nimeni nu-ți poate spune, nefiind tu acolo și atunci, că te-a văzut într-o oglindă." Așa-i oglinda, gîlgîind de-atîtea vieți, iluzii, minciuni, și cu
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
răresc fără încetare. Căci pentru Vera Călin prietenia a fost o vocație care a stat în centrul existenței ei, înfrumusețînd-o, poate, mai mult ca orice altceva. însemnările ei abundă în referiri la persoane de departe (desemnate prin inițiale) ale căror portrete caracteriale și intelectuale le dau o concretețe pregnantă. Unii pot fi ușor decodați (Silvian Iosifescu, Crohmălniceanu, Henri Wald) - alții nu. Dar nimic nu-i procură o mai mare bucurie -, uneori de-a dreptul exaltantă - decît întîlnirea cu vechii prieteni la
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
Cu excepția acelor lucrări în care omul este asociat propriului său inventar domestic, dar acolo, cum am amintit deja, se pun alte probleme de ordin psihologic și compozițional, pictorul nu a asociat niciodată figura umană cu imagini anexe. Indiferent dacă sînt portrete sau compoziții, figuri solitare sau grupuri compacte, plasate într-un spațiu presupus interior sau exterior, elementele care să definească anecdotic acel spațiu, care să-i dea autonomie și să-l facă perceptibil în sine sînt cu desăvîrșire absente. Cu acele
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
cu lenea și cu promiscuitatea din jur. Pictor format în cultura tradițională a imaginii, - aceea care se hrănește constant din structurile constituite ale lumii vizibile și care a sistematizat expresia în genuri, adică a identificat imaginea drept peisaj, natură statică, portret, compoziție etc. -, Dan Bota a căutat permanent soluții de evaziune din enunțurile preexistente, dar a păstrat continuu distanța optimă față de logica lor elementară. Astfel, pictura lui se manifestă pe un interval larg, cînd mai aproape de sursa obiectivă, de modelul în
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
că, de publicat, îndrăznesc să o facă cei care nu ar trebui să o facă, în schimb cei care ar trebui să o facă, nu îndrăznesc. Cartea lui Mircea Berindei, intitulată Paravanul venețian, ilustrează din plin aceste gînduri. Amintirile și portretele pe care fostul diplomat român, dublu licențiat în Drept și Filozofie, le-a cuprins în acest volum conțin toate reflecțiile de care pomeneam mai sus. Mai mult chiar, printr-o coincidență stranie, titlul cărții de față ne poate ajuta să
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
în plus, măcar două capricii: o anume noblețe de foaier și, pe deasupra, răsfățul unui stil zăngănitor, pe care n-ai să sari, ca de-obicei, să-l amendezi fără dispensă. Nu, fiindcă e un mozaic acolo, făcut din bucățele de portret, din evocări, din pagini de eseu care-și suprapun armonicele. Firește, cu efect de melodie sau de zgomot. Sînt, spuse-n linii mari, trăsăturile ,memoriilor" tip. Le recunosc, fără prea multă osteneală, și-n cartea recentă a lui Ion Papuc
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
ori de politică, ori de morala vreunei istorii ce se repetă. Lectura trebuie, zic, începută dinspre ,varietăți", ca să-ți dai seama, chiar dacă nu de tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o deschizi. Așa făcînd, risc un portret din cîteva trăsături de condei. E, de bună seamă, un om al reperelor, al ,mitologiilor" ce pot să țină, în lumea care curge înnebunită, locul toiagului despărțitor de mări. De aici, preferința pentru trecut, acela pe care nu-l poți
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
două, trei sau chiar patru cărți pe an. Ceea ce înseamnă 15 cărți de critică în șapte ani, cel mai recent fiind volumul Flashback 1985: Începuturile ,noii poezii" (2005), care ar fi trebuit să fie prima lui carte de critică, un portret colectiv al generației poetice optzeciste. Ion Bogdan Lefter își făcuse debutul în poezie (în volumul colectiv Cinci, 1982, și în Globul de cristal, 1983), apoi în proză (tot într-un volum colectiv, Desant '83). E, fără îndoială, o personalitate importantă
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
carierei sale excepționale. În conferința mea dedicată Haricleei Darclée, la împlinirea a 145 de ani de la nașterea sa, care au coincis în acest an cu ediția jubiliară a Festivalului și Concursului ce-i poartă numele, am căutat să prezint un portret vocal al marii interprete, analizând configurația repertorială și stilistică a celor 58 de roluri pe care le-a abordat în lunga sa carieră începută la 1881 chiar pe scena teatrului brăilean în care ne aflam. Am ascultat cu toții, cu o
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
aceștia nu erau nici persecutații descriși de Convenția de la Geneva, fugiți ca să-și salveze viața, dar nici jihadiștii de temut. Și totuși, nevăzuți de camerele foto, stăteau în umbră, eclipsați de un val de imigranți economici, și unii, și alții. Portretul teroristului la tinerețe Încă din primele momente în care publicul a conștientizat că Europa nu are de gestionat mici grupuri de refugiați, ci un val de ordinul sutelor de mii de oameni care circulau neverificați corespunzător între țări, opozanții primirii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan, Augustin Ioan i-a făcut un portret la care subscriu: Dorin Ștefan este astăzi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai arhitecturii românești. O ființă avangardista din construcție, practician și autor de manifeste provocatoare chiar când își redactează teza de doctorat, profesor dintre cei cu charisma și
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
facă țării un prost jucător de echipă se poate vedea cu ochiul liber în criză politică prin care trecem zilele acestea cu toții. Într-un interviu acordat „Jurnalului Național” imediat dupa învestirea în funcție, noul ministru al mediului, , face excepție de la portretul schițat mai înainte, o excepție care merită semnalată, pentru că normalitatea, civilizația și savoir-faire-ul sunt prea rar răsplătite în media. Întrebat cum a colaborat cu predecesoarea d-lui, , noul ministru, fost secretar de stat în timpul mandatului Sulfinei Barbu, răspunde: La altă
Bunul gust al normalitatii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82980_a_84305]
-
fac vinovați. Suntem asemenea unei văduve care a trăit sub teroarea unui bărbat bețiv și violent și care, după moartea lui, îi împăiază costumul de militar, îi așază favoriții sub vitrină și-i alcătuiește cu ample derapaje de memorie un portret mincinos și romanțat. M-am întrebat mereu de ce insistăm să recurgem la o istorie falsificată, chiar și după ce cărțile lui Lucian Boia au devenit bestselleruri. Poate pentru că trăim mereu sub micimea unui prezent greu suportabil, poate pentru că nimeni nu ne
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
în dezbatere: promovarea culturală a României în străinătate și agenda de diplomație publică, adică, pe scurt, . Ediția va porni cu un material filmat la relansarea ICR Londra (vezi și pe blog )și va include și un scurt reportaj de la spectacolul “Portretul lui Dorian Gray”, organizat la Bruxelles de MAE cu prilejul Zilei Naționale. Aș vrea să creionam câteva dintre rețetele și -urile promovării culturale de succes, să vedem cine e de vină pentru birocrația care, pare-se, l-a făcut pe
Cum ne vindem tara by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83023_a_84348]
-
un foarte lung interviu în care-și povestește viața. când ai timp, și numai atunci, uită-te peste el, sunt destule lucruri de reflectat: vezi așadar pe: http://soirs.weblog.ro - undeva în dreapta este un document în pdf intitulat ‘Sartre - Portret la 70 de ani’, ia-l cu click dreapta, save target aș... vreau să-ți spun că pe fond ai dreptate: faptul că intelighenția română este în cvasitotalitate de dreapta este o nenorocire. explicabila, dar o nenorocire nu mai puțin
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]