64 matches
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Banatul habsburgic, locul primului spital civil din imperiu „Aici sunt tigri! Acesta era avertismentul înscris în hărțile și portulanele navigatorilor spanioli, portughezi sau olandezi deopotrivă (cărăușii mărilor din veacul de început al istoriei moderne), desemnând drept sălbatice și pline de primejdii noile pământuri descoperite. După mai bine de două sute de ani, în plină perioadă iluministă, Timișoara, precum și întreg Banatul
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]
-
poștale, facsimile etc. Lucrarea poate fi considerată, în egală măsură, un tratat de istorie, o ediție specială a unei reviste vivante, un album și o poveste (a unui oraș fabulos). Mangalia (nume derivat din "Panguala", așa cum este menționat Callatis în portulanele portugheze din sec. XII-XIV, cf. dr. Mihai Ionescu) are o istorie în multe privințe spectaculoasă. Iată câteva dintre datele care îi fac originalitatea, selectate de autorii înșiși ai monografiei: Este cel mai vechi oraș din România. Zona a fost locuită
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
îi face reverență/ pieptul tău fraged, bumbii-i de agat/ pe care rareori a așteptat/ ochiul închis în vis și mefiență? / Unde sunt florile, (mireasma lor barbară)/ pe care le-am sădit acum un an? / Unde, pe-al lumii putred portulan/ se-nalță pulberi de fierbinte vară?" (II) Polizarea stilistică aleasă pentru această a doua parte atinge uneori perfecțiunea unei mult recitate poezii populare, eventual a unui bocet: "Supărarea-i pe câmpie/ tu te furișezi în vie. Fercirea-i pe cărare/ tu
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu, deci și Dobrogea până la Limanul
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu, deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului. Într-o primă etapă, spune amintitul nostru istoric, studiind aceste portulane, ca și colegul său N.Grămadă, se ajunge la concluzia că acești geografi occidentali au comis o simplă confuzie cum au mai fost în hărțile lor. Dar Brătianu consemnează în continuare că în secolul XIV învățatul arab Abulfeda menționa Akkerman
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
țară bulgarilor și a turcilor’’, iar cronicile și cataloagele de mucenici ale Ordinului Franciscanilor de la începutul secolului XIV arată deasemenea că unul din misionarii acestui ordin, franciscanul Angelo de Spoleto, a fost ucis de bulgari la Maurocastro, numele pe care portulanele vechi îl dau Cetății Albe. Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o ,,relațiune a martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
în următorii 200 de ani, ceea ce este straniu, știut fiind faptul că italienii au făcut din Vicina o bază extrem de puternică. Acest aspect este menționat în sute de documente din întreaga Europa, dintre care merită enumerate "Alexiada" Annei Comnena și portulanele italiene și grecești. Mai mult, daca ipoteza Vicina - Păcuiul lui Soare ar fi reală, este de neînțeles de ce navigatorii din "Cizma" au ales să înființeze mai multe baze la Gurile Dunării (Chilia, Cetatea Albă etc.) și una singură, izolată (Pacuiul
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
descoperit secretul celui de-al cincilea pământ. Dar această cunoștință, singură, e inutilă, ca aceea a pierdutei Atlantide. Ca să ajungi acolo, e nevoie de harta vânturilor și a curenților marini, care permite ocolirea vârtejurilor și a stâncilor. Asta Îți ofer: portulanul acelui nou pământ. Tăcu. Femeia aștepta și ea În tăcere, cu ochii măriți de teamă. — Un avantaj de o oră, zise Încă o dată Veniero. Apoi, Îți vei putea relua urmărirea. O corabie a ordinului ne așteaptă pe coastă. E lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
călătorii pe tărâmuri Îndepărtate. Mărturii pe care popoarele Egiptului le posedau. Pe Nil trebuia să se caute. Pentru asta s-au bătut templierii pentru Damietta dincolo de orice rațiune, inclusiv conducând la distrugere forțele creștine? — Da. Găsiseră deja În Cipru un portulan incomplet, cu Începutul unor rute trasate spre Apus. Știau că În vechea bibliotecă din Alexandria trebuiau să existe hărțile la care apelase Ptolemeu și că acele hârtii fuseseră luate de evreii fugari, atunci când orașul a fost distrus de arabi. Încetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”. Pe hărțile și portulanele epocii putem vedea că Țara Românească se întindea pe actualul Cadrilater până la Caliacra și Balcic, în mare parte pe granițele Țării Românești a Cărvunei lui Balica, Dobrotici (Dobrotița) și Ivanco. Ca urmare, Cadrilaterul nu a fost un moft al lui
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi,cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie,în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu,deci și Dobrogea până la Limanul
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu,deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului.Într-o prima etapă,spune amintitul nostru istoric, studiind aceste portulane, ca și colegul său N.Grămadă, se ajunge la concluzia că acești geografi occidentali au comis o simplă confuzie cum au mai fost în hărțile lor. Dar Brătianu consemnează în continuare că în secolul XIV învățatul arab Abulfeda menționa Akkerman
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
țară bulgarilor și a turcilor’’, iar cronicile și cataloagele de mucenici ale Ordinului Franciscanilor de la începutul secolului XIV arată deasemenea că unul din misionarii acestui ordin,franciscanul Angelo de Spoleto,a fost ucis de bulgari la Maurocastro,numele pe care portulanele vechi îl dau Cetății Albe.[ 5] Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o ,,relațiune a martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Comnena, în opera sa, Alexiada, sfârșitul secolului al XI-lea, care arată că Sestlav și Satzas stăpâneau "Vicina și celelalte". Următoarea mențiune despre acest oraș datează de la mijlocul secolului al XIII-lea, când Vicina figurează în listele episcopale sau în portulanele vremii. Orașul a înflorit mai ales după 1204, datorită genovezilor care au deschis aici factorii comerciale. Problema localizării Vicinei a fost intens discutată, cei mai mulți istorici susțin că aceasta se afla pe locul Isaccei de azi, pe locul vechiului Noviodunum. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Tulcea), în SCIV, 4, 1977, p. 531-552; N. Grămadă, Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea orașului, în rev. Codrul Cosminului, Cernăuți, I, 1924, p. 435-459; Petre Ș. Năsturel, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus al Mării Negre în lumina unui portulan grec, în SCIV, 1957, nr. 1-4, p. 295-305; Petre Diaconu, Despre localizarea Vicinei, în Pontica, 3, 1970, p. 275-295; C. C. Giurescu, Localizarea Vicinei și importanța acestui oraș pentru spațiul carpato-dunărean, în Peuce, Tulcea, II, 1971, p. 257-260; R. Șt. Ciobanu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în condițiile dominației populațiilor migratoare, de stepă, în special a cumanilor și mongolilor. Extinderea schimburilor comerciale, favorizată de apariția târgurilor și orașelor, intensul comerț de tranzit au asigurat premisele economice ce au impulsionat efortul de unificare politică a teritoriilor est-carpatice. Portulanul lui Angelino Dulcert din 1339 notează de-a lungul drumului comercial ce trecea prin Moldova, legând Marea Baltică de Marea Neagră, mai multe târguri: Baia, Siret, Suceava. Iorga atribuie și el un rol Maramureșului în constituirea statului est-carpatic: din Maramureșul, populat de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Idem, Așezarea sașilor în Transilvania (studii), București, 1981. Năsturel Petre Ș., "Descălecat". Mărturia unui cuvânt despre începuturile Țării Românești, în Bul. Bibl. Rom. Freiburg, 1980-1981, p. 121-136. Idem, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus al Mării Negre în lumina unui portulan grec, în SCIV, 1957, nr. 1-4, p. 295-305. Neamțu V., Istoria orașului medieval Baia, Iași, 1997. Necșulescu C., Ipoteza formațiunilor românești de la Dunăre în secolul al XI-lea, în RIR 7, 1937, p. 122-150. Idem, Năvălirea uzilor prin țările române
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a absolvit Facultatea de Istorie și Teorie a Artei a Institutului „Nicolae Grigorescu”, iar în 1980 Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București. Debutează publicistic în revista Liceului „Nicolae Bălcescu” din capitală, iar editorial în 1977, cu volumul De la portulan la vederea turistică. A beneficiat de burse de specializare: DAAD (Germania, 1981), Fundația Cini (Veneția, 1986), Fulbright (1991), New Europe College (1995). În 1999 și 2000 a fost redactor la postul de radio BBC, secția română, Londra. Lucrează în calitate de cercetător
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
postceaușiste. Și-a început eseistica în vecinătatea unor personalități precum Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Gabriel Liiceanu și Răzvan Theodorescu, prin abordări de istoria picturii ce mascau mai mult sau mai puțin preocupări de istoria vieții religioase, fie accentuat subiectiv (De la portulan la vederea turistică), fie cu deschideri către istoria ideilor și mentalităților etno-spirituale (Primitivii picturii românești moderne, 1980, Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), 1984, Scriere și oralitate în cultura antică, 1988). Deși în anii ’80 începuse să
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
ce se aplică familiar și cu aceeași sagacitate pe Michel Foucault și gafele primarului Bucureștilor, pe Lucian Blaga, Martin Buber și Ilie Bădescu, pe Rorty și ministrul Transporturilor ș.a.m.d., definesc farmecul unei eseistici permanent la pândă. SCRIERI: De la portulan la vederea turistică, București, 1977; Primitivii picturii românești moderne, București, 1980; Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), București, 1984; ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
sunt mult mai puține, mai vagi și mai formale decât În modernitate. Alte Întreprinderi similare sunt Însă posibile chiar și pentru acest timp revolut. De pildă, viziunea cartografilor medievali asupra lumii lor poate fi stabilită cu relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din urmă sens, proiectarea Ierusalimului În centrul lumii din reprezentările creștine, ori prezența inscripției hic sunt leones, ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în coordonate a Mării Negre, iar la finele secolului II - începutul secolului III, Claudius Aelianus descrie fauna Pontului și tehnica pescuitului (în "Despre animale"). Vom face acum un salt până la mijlocul evului mediu, pentru a întîlni unul dintre cele mai exacte portulane al Mării Negre - il Mar Nero -, întocmit între 1306-1323 de genovezul Marino Sanudo cel Bătrân. Este de-a dreptul uimitoare acuratețea redării litoralului dobrogean, cu Delta Dunării. Și, în fine, pentru o ultimă referire istorică la numele Mării Negre, Pierre Duval (1618-1683
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o insulă triunghiulară de lângă gura de vărsare Kalon stoma (Sulina de azi). Ptolemeu, în "Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată la nord de brațul Sf. Gheorghe, în portulanul de la începutul secolului XIV de către Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
țărm a insulei era în antichitate de circa 20 km. Retragerea cu circa 15 km a litoralului deltaic, datorită transgresiunii marine în curs, explică distanța actuală de circa 35 km. I se spune acum Insula Șerpilor, în Evul mediu, pe portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân - Fidonisi - ceea ce înseamnă același lucru, iar în antichitate, pentru corăbierii din Milet, Achillea sau Leuke - Alba. Pentru greci era o insulă sfântă, adăpostind templul și mormântul eroului Ahile, un loc de pelerinaj cu virtuți tămăduitoare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sălaș aici. Erau desigur cei care jefuiau corăbiile eșuate pe bancurile de nisip, acele "piepturi" cum le spuneau corăbierii greci, formate atât la gurile Dunării, cât și la gurile îngemănate ale Bugului și Niprului. Insula Fidonissi este precis marcată pe portulanul medieval al lui Marino Sanudo cel Bătrân, în dreptul gurii Sollina. În secolul al XIX-lea, arheologii ruși fac săpături pe insulă și dezvelesc fundațiile unui templu extraordinar de mare; se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]