64 matches
-
Alexandru al V-lea în 1409, de către Giacomo da Scarperia. Această lucrare a fost retipărită și actualizată după descoperirea Americilor, prin strădania lui Erasmus de Rotterdam în anul 1533. De remarcat faptul că Geografia Ptolemeică nu vine în contradicție cu portulanele. Faimoasa proiecție a lui Mercator (sec. al XVI-lea) care este utilizată și astăzi (vezi Peters), este probabil cea mai reușită sinteză între două exigențe din toată istoria cartografiei: aceea de imagine a lumii (viziune) și aceea de instrument de
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
etc., toate acestea au condus la o evoluție deosebită a științei cartografice în perioada Renașterii (sec. al XV-lea și al XVI-lea). Puterile maritime ale vremii (Italia, Spania, Portugalia, etc.) dezvoltă adevărate școli cartografice. Este perioada de aur a portulanelor. Astfel, tehnica elaborării portulanelor este adusă la rang de artă prin strădaniile unor specialiști: venețianul Batista Agnese, portughezul Diego Homen, genovezul Maiolo, cretanul Calapoda, Freducci, Roselli, Mohamed Raus și mulți alții. Paolo Toscanelli elaborează o hartă a lumii în secolul
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
condus la o evoluție deosebită a științei cartografice în perioada Renașterii (sec. al XV-lea și al XVI-lea). Puterile maritime ale vremii (Italia, Spania, Portugalia, etc.) dezvoltă adevărate școli cartografice. Este perioada de aur a portulanelor. Astfel, tehnica elaborării portulanelor este adusă la rang de artă prin strădaniile unor specialiști: venețianul Batista Agnese, portughezul Diego Homen, genovezul Maiolo, cretanul Calapoda, Freducci, Roselli, Mohamed Raus și mulți alții. Paolo Toscanelli elaborează o hartă a lumii în secolul al XV-lea, care
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
fost printre primele utilizate de către omenire, ea constând în păstrarea vasului în timpul călătoriei tot timpul aproape de coaste, voiajul luând astfel alura coastei, de unde și numele de "navigație costieră" (de coastă). O astfel de navigație cerea o hartă costieră, aceasta fiind portulanul, inventat de italieni, și pentru utilizarea căruia nu era nevoie decât de o busolă și eventual un rutier, adică o lucrare indicând natura și profunzimea fundului mării sau oceanului ca și accesul la porturi. La apariția lor, în secolul al
Portulan () [Corola-website/Science/310178_a_311507]
-
italieni, și pentru utilizarea căruia nu era nevoie decât de o busolă și eventual un rutier, adică o lucrare indicând natura și profunzimea fundului mării sau oceanului ca și accesul la porturi. La apariția lor, în secolul al XIII-lea, portulanele erau desenate pe pergament, uneori chiar de către marinari, corectate și aduse la zi în permanență. ul indica distanțele dintre principalele porturi și puncte de acostare, situând aceste puncte cu ajutorul rozei vânturilor, ale cărei rumburi sunt prelungite prin linii.
Portulan () [Corola-website/Science/310178_a_311507]
-
pentru unghiuri egale cu a treizeci și doua parte din orizontul vizibil se numește "rumb". Roza vânturilor, constând din două cercuri concentrice gradate de la 0° la 360°, este imprimată din loc în loc pe hărțile marine de navigație (încă din vremea portulanelor), cu ajutorul cărora se trasează pe hartă drumurile și relevmentele adevărate, în lipsa echerelor gradate. Deoarece pe direcția de mișcare a vântului se produce poluarea cea mai intensă, unii autori au conceput o ""roză a poluanților"", derivată din roza vânturilor, care are
Roza vânturilor () [Corola-website/Science/321438_a_322767]
-
De Administrando Imperii", îl pomenește cu numele de "Solina". Tot cronicile bizantine menționează că flota grecească a trecut pe aici în cadrul expedițiilor de apărare împoriva Bulgarilor, premergătoare bătăliei de la Ongal (anul 680). Apoi, Sulina poate fi întâlnită în mai multe portulane și hărți italiene din secolele XIV și XV, printre care se numără harta întocmită de Pietro Visconti în anul 1327 și portulanul genovez din secolul al XIV-lea, tipărit de către cărturarul Dimitrios Tagias. Cele mai multe informații despre localitatea Sulina încep să
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
de apărare împoriva Bulgarilor, premergătoare bătăliei de la Ongal (anul 680). Apoi, Sulina poate fi întâlnită în mai multe portulane și hărți italiene din secolele XIV și XV, printre care se numără harta întocmită de Pietro Visconti în anul 1327 și portulanul genovez din secolul al XIV-lea, tipărit de către cărturarul Dimitrios Tagias. Cele mai multe informații despre localitatea Sulina încep să apară din secolul al XVIII-lea, când turcii aleg drumul apei până la Constantinopol trecând pe brațul Sulina, devenit la acea vreme cel
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
frecvent în evul mediu și utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar și în Țările Române la Cetatea Neamțului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș și la bisericile moldovenești ctitorite de Ștefan cel Mare. În urma studierii portulanelor din secolele XIII - XIV, localitatea care apare sub numele de "Bambola" sau "Pampolo" a fost identificată cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dată menționată cu numele de "Yeni-Sale" în secolul al XV-lea, în cronica lui Sükrüllah. După ce
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
sunt mult mai puține, mai vagi și mai formale decât În modernitate. Alte Întreprinderi similare sunt Însă posibile chiar și pentru acest timp revolut. De pildă, viziunea cartografilor medievali asupra lumii lor poate fi stabilită cu relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din urmă sens, proiectarea Ierusalimului În centrul lumii din reprezentările creștine, ori prezența inscripției hic sunt leones, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a absolvit Facultatea de Istorie și Teorie a Artei a Institutului „Nicolae Grigorescu”, iar în 1980 Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București. Debutează publicistic în revista Liceului „Nicolae Bălcescu” din capitală, iar editorial în 1977, cu volumul De la portulan la vederea turistică. A beneficiat de burse de specializare: DAAD (Germania, 1981), Fundația Cini (Veneția, 1986), Fulbright (1991), New Europe College (1995). În 1999 și 2000 a fost redactor la postul de radio BBC, secția română, Londra. Lucrează în calitate de cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
postceaușiste. Și-a început eseistica în vecinătatea unor personalități precum Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Gabriel Liiceanu și Răzvan Theodorescu, prin abordări de istoria picturii ce mascau mai mult sau mai puțin preocupări de istoria vieții religioase, fie accentuat subiectiv (De la portulan la vederea turistică), fie cu deschideri către istoria ideilor și mentalităților etno-spirituale (Primitivii picturii românești moderne, 1980, Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), 1984, Scriere și oralitate în cultura antică, 1988). Deși în anii ’80 începuse să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
ce se aplică familiar și cu aceeași sagacitate pe Michel Foucault și gafele primarului Bucureștilor, pe Lucian Blaga, Martin Buber și Ilie Bădescu, pe Rorty și ministrul Transporturilor ș.a.m.d., definesc farmecul unei eseistici permanent la pândă. SCRIERI: De la portulan la vederea turistică, București, 1977; Primitivii picturii românești moderne, București, 1980; Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), București, 1984; ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
în sud cu stațiunile 2 Mai și Vama Veche iar în vest cu localitățile Limanu și Albești. Orașul Mangalia a fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma "Mangalia" apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub Pangalla sau Pancalia). Callatis a fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul din Antichitate sunt acum acoperite
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
în sud cu stațiunile 2 Mai și Vama Veche iar în vest cu localitățile Limanu și Albești. Orașul Mangalia a fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „Mangalia” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub Pangalla sau Pancalia). Callatis a fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul din Antichitate sunt acum acoperite
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
informează că noul han nu a lăsat să-i scape de sub control nici un oraș important, producător de veniturile din comerț până la Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina, ca și la Licostomo, Chilia, Cetatea Albă sau Tana, după un portulan alcătuit în 1318 de Petru Visconti din Veneția. În vâltoarea acestor evenimente, trupe auxiliare de bulgari de pe Volga, din oastea emirului de la Cetatea Albă, au ucis la începutul anului 1314 pe călugărul franciscan Angelo de Epoleto. Faptul nu a fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
îi face reverență/ pieptul tău fraged, bumbii-i de agat/ pe care rareori a așteptat/ ochiul închis în vis și mefiență? / Unde sunt florile, (mireasma lor barbară)/ pe care le-am sădit acum un an? / Unde, pe-al lumii putred portulan/ se-nalță pulberi de fierbinte vară?" (II) Polizarea stilistică aleasă pentru această a doua parte atinge uneori perfecțiunea unei mult recitate poezii populare, eventual a unui bocet: "Supărarea-i pe câmpie/ tu te furișezi în vie. Fercirea-i pe cărare/ tu
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Banatul habsburgic, locul primului spital civil din imperiu „Aici sunt tigri! Acesta era avertismentul înscris în hărțile și portulanele navigatorilor spanioli, portughezi sau olandezi deopotrivă (cărăușii mărilor din veacul de început al istoriei moderne), desemnând drept sălbatice și pline de primejdii noile pământuri descoperite. După mai bine de două sute de ani, în plină perioadă iluministă, Timișoara, precum și întreg Banatul
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]
-
poștale, facsimile etc. Lucrarea poate fi considerată, în egală măsură, un tratat de istorie, o ediție specială a unei reviste vivante, un album și o poveste (a unui oraș fabulos). Mangalia (nume derivat din "Panguala", așa cum este menționat Callatis în portulanele portugheze din sec. XII-XIV, cf. dr. Mihai Ionescu) are o istorie în multe privințe spectaculoasă. Iată câteva dintre datele care îi fac originalitatea, selectate de autorii înșiși ai monografiei: Este cel mai vechi oraș din România. Zona a fost locuită
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
să luăm, de exemplu, papura. Vreau să zic că e un falus arhetipal evident. Tu ce zici, Ge? — Papura? întrebă Gaskell, holbându-se neajutorat la o hartă marină. Papura mie nu-mi spune nimic. Nici hărțile, din câte se pare. — Portulanele, dragă, portulanele! — Ce preț are un nume? — Chair în clipa asta are unul al dracului de mare! Am ajuns fie în Frogwater Reach, fie la Fen Curve. Habar n-am care din ele. Pe mine du-mă de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Bun, așadar eu o să dorm pe punte. Trebuie să ne trezim devreme dacă vrem să ieșim o dată dracului din afurisitul ăsta de banc de nisip. Oare nu căpitanul Pringsheim ne-a băgat în el, dragule? — E din cauza afurisitelor ăstora de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
descoperit secretul celui de-al cincilea pământ. Dar această cunoștință, singură, e inutilă, ca aceea a pierdutei Atlantide. Ca să ajungi acolo, e nevoie de harta vânturilor și a curenților marini, care permite ocolirea vârtejurilor și a stâncilor. Asta Îți ofer: portulanul acelui nou pământ. Tăcu. Femeia aștepta și ea În tăcere, cu ochii măriți de teamă. — Un avantaj de o oră, zise Încă o dată Veniero. Apoi, Îți vei putea relua urmărirea. O corabie a ordinului ne așteaptă pe coastă. E lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
călătorii pe tărâmuri Îndepărtate. Mărturii pe care popoarele Egiptului le posedau. Pe Nil trebuia să se caute. Pentru asta s-au bătut templierii pentru Damietta dincolo de orice rațiune, inclusiv conducând la distrugere forțele creștine? — Da. Găsiseră deja În Cipru un portulan incomplet, cu Începutul unor rute trasate spre Apus. Știau că În vechea bibliotecă din Alexandria trebuiau să existe hărțile la care apelase Ptolemeu și că acele hârtii fuseseră luate de evreii fugari, atunci când orașul a fost distrus de arabi. Încetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]