87 matches
-
doctorat din România în domeniul mașinilor hidraulice, intitulată „Transformatorul hidraulic, studiu teoretic și experimental”, să inventeze mașina cu aceeași denumire, brevetată în același an și să devină tot atunci profesor universitar doctor, s-a născut în 27 martie 1905, la Porumbacul de Sus, în Ardeal. După ce a frecventat renumitele licee Aurel Șaguna din Brașov, Sfântul Vasile din Blaj și Gheorghe Lazăr din Sibiu, apoi cursurile facultății prestigioasei Școli Politehnice din Timișoara - aici făcând parte din renumita promoție Remus Răduleț și Octavian
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
retrăseseră de bună voie și forțate de ger În poiată și solicitau masa de seară prin vitejii lor reprezentanți: Cristofor care pășea rar și tot țanțoș, doar că mărgelele roșii aveau unele inserții de vinețiu și Napoleon, cocoșul imens și porumbac al bunicilor, botezat astfel tot de către Victor cel iubitor de istorie. Aneta a ieșit zgribulită pe colțul prispei și a strigat: Valerică, vină că te cheamă mama! Acesta a cerut aprobarea de la mama-Maria (Victor era la „restaurantul” preotesei Buzdugan!) și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
potrivit EvZ. Soții Ghenea și-au pierdut dreptul asupra proprietăților în 1964, când casele au fost naționalizate de comuniști. Singurul moștenitor legal al soților, Paraschiva Micu, a decedat. Legea spune că proprietățile trebuiau să aparțină statului. În 1998, secretarul comunei Porumbacul de Jos, Liviu Munteanu a emis o adeverință falsă prin care Nicolae Baștea ar fi fost moștenitorul familie Ghenea. Munteanu a primit un an cu suspendare. Cu toate acestea, Nicolae Baștea a putut lăsa, prin testament, imobilul Magheru lui Carmen
Caracatița imobiliară din jurul lui Klaus Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29456_a_30781]
-
s-așază singură? Tușește, ai!? Și plecai de-l lăsai cu gura căscată, cu gura căscată, ce mai... Abia cam la vreo săptămână, așa, o văzui pe Veta că alegea oauăle la lambă, că ne căzusă și nouă găina a porumbacă. Treburi muierești... Cum-necum, Ion a lu’ Fleașcă până în toamnă își pusă pirostriile, și le pusă, ce mai... Să mai zâcă cineva că n-are minte găina!? Ba uite că are, da’ nu și-o pune la contribuție. Face iconomie. Și-
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
s-a urcat vraja la cap, iar curiozitatea mea bolnavă m-a zgândărit: -Ia să mă transform eu într-o găină, să văd... cum e? Așa m-am pomenit într-ogradă cu vreo cinci cocoși. Deși eram o amărâtă de porumbacă, cocoșeii m-au luat de prospătură. Vă închipuiți ce-am pățit...Când mă lăsa unul, mă fugărea altul. Noroc că a sărit gardul din ograda vecină o moțată bălăioară care a intrat în atenția cocoșeilor. Atunci am alergat printr-o
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin, băiatul Anicăi și intră cu el în fierărie. Are de dres ceva, la căruța lu' Goace
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram pentru el cu vecina. - Foarte bine i-ai făcut
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
purpurea, stârc galben - Ardeola ralloides, ciuf de pădure - Asio otus, buhai de baltă - Botaurus stellaris, caprimulg - Caprimulgus europaeus, chirighiță neagră - Chlidonias niger, șoim călător - Falco peregrinus, vânturel de seară - Falco vespertinus, becațină mare - Gallinago media, cresteț cenușiu - Porzana parva, silvie porumbacă - Sylvia nisoria Speciile de păsări mai sus menționate sunt rar observate în parc, nu cuibăresc în limitele acesteia. Unele doar survolează aria în migrație cum ar fi acvila țipătoare mică, altele se opresc din migrație pentru hrană și odihnă cum
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
februarie 2013 Toate Articolele Autorului PLEACĂ IARNA Câmpul, un câine dalmațian, Fost de un alb desăvârșit, Acum este destul de ponosit, Se vede că iarna-i pe sfârșit! Imensul cearșaf, alb bumbac, Se schimbă din oră în oră, Devenind mult mai porumbac Ca o veche ruginită proră! Lacrimi curg din albul de batiste, Lăsând loc negrului de abanos, Apar chipuri mai puțin triste, Se așteaptă timpul frumos. Vor fi noi tablouri cu ghiocei, Care vor sfida frigul și gerul, Vor zburda liberi
PLEACĂ IARNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341344_a_342673]
-
dorință, de la o oră la câteva zile. Spre exemplu, unul dintre traseele călare urmărește drumul prin pădure, pe unde noaptea doar urșii, mistreții și lupii mai calcă până la râul pe care s-a format mai jos păstrăvăria, lângă satul vecin Porumbacul, unde din loc în loc se întâlnesc mici baraje de apă lângă care se poate vara face plajă, pescui și petrece câteva ore încântătoare alături de prieteni la un grătar bun și bere ținută la rece în râu. Nu trebuie să fiți
CELE MAI FRUMOASE EVADĂRI DIN SIBIU [Corola-blog/BlogPost/100303_a_101595]
-
luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
de lac, șopârla de iarbă, gușterul, șarpele de apă, șarpele rău, șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa de apă. Pâlcurile de pădure reprezintă teritoriul de cuibărit pentru specii ca dumbrăveanca, silvia porumbacă, presura de grădină, sfrâncioc cu frunte neagră, fâsă de câmp, sfrâncioc roșiatic, codobatura albă și cea galbenă, pupăza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea roșcată, silvia mică, cea de câmp, cea de zăvoi și cea cu capul negru, pitulicea mică, muscarul sur
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
strigat pe la vecini, începu ea să se jeluiască. Niciun bărbat nu s-a nimerit să fie pe acasă. Noroc că a trecut un flăcău cu bicicleta și cu niște undiți în spate și el m-a descurcat, altfel rămâneam cu porumbaca ne tăiată și nu aveam ce vă pune pe masă. Se repezi să-l ia de braț pe soțul său și să-l ajute să se așeze pe o canapea rezemată de peretele holului unde intrară. - Sărut mâna mamă. Uite
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
rână. În așa zisa cocină de porci, parcă se făcuseră arături de vară: numai brazde și bolovani. În șopronul cu ieslea, unde țineau vara, pe vremea bunicului, vacile și caii, acum scurmau câteva găini și lângă ele cucuriga un cocoș porumbac. În jur, strat gros de găinaț, ca și în pătul, sau în magazie. Acolo să usuce el plante medicinale? Bârr!..Îi vâjâiau urechile,iar pe ochi îi cădeau vălătuci de pâclă. Parcă era bezmetic. A intrat și în focărie, așa
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
ținutul Făgărașului. De fapt intenția mea era să găsesc peșterile din 1001 de nopți în care, cică, au viețuit ani buni luptătorii din rezistența antisovietică prin anii 44. Cu rucsacul ticsit până la refuz în portbagaj am ajuns, pe înserate în Porumbacul de Sus, ultima așezare permanentă înaintea cetății munților Făgăraș. Am căutat o casă mai arătoasă drept culcuș. Nu zic, îmi era și foame, aerul tare se simte la stomac. Un binevoitor întâlnit pe lângă parcarea mare a satului mi-a indicat
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
s-așază singură? Tușește!? Ei... Și plecai de-l lăsai cu gura căscată, cu gura căscată, ce mai... Abia cam la vreo săptămână, așa, o văzui pe Veta că alege oauăle la lambă, că ne căzusă și nouă găina a porumbacă. Treburi muierești... Cum-necum, Ion a lu’ Fleașcă până în toamnă își pusă pirostriile, și le pusă, ce mai... Să mai zâcă cineva că găina nu are minte. Ba uite că are, zâc, da’ nu și-o pune la contribuție... Face iconomie
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și cașul) etc. Ca o localizare pitorească a motivelor universale, introduce elemente lingvistice arhaice și provinciale ori nume autohtone (cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care ar fi rămas o piesă clasică a genului în lipsa elementelor licențioase din final. Asemănătoare poemului lui G. B. Casti Gli animali parlanti, textul expune pățaniile unui măgar obosit, flămând, batjocorit și bătut, care reușește
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit c-a făcut Trei feți logofeți. Unu a murit, Unu a pierit, Unu-n munte s-a suit. Tiri, tiri tangarana, Încălecai pă pistricioara, Mă dusei la musca mare. Musca mare treiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care le are în proprietate și care își anunță zgomotos darul pe care îl oferă zilnic stăpânului lor. Ouă mari, cu coajă rezistentă pe care poetul le consumă cu plăcere și respect pentru cele ce i le dăruiesc. Cocoșul, un porumbac infatuat, își poartă consoartele prin desișuri în orele fierbinți ale miezului de zi, le cheamă la festinul oferit de stăpân, cântă cu ardoare pentru a stimula hrana și a ușura siesta celor două nedespărțite tovarășe ale sale. Își găsește, totuși
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fricos (4); friptură (4); bătrînă (3); foame (3); fulgi (3); gălăgie (3); gospodărie (3); rață (3); țară (3); zeamă (3); cloșcă (2); cotcodac (2); curcan (2); eu (2); frică (2); mare (2); nebună (2); oarbă (2); pană (2); păsări (2); porumbacă (2); proastă (2); puișori (2); slab (2); acasă; admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996, p. 12. 3 Idem, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]