3,541 matches
-
colonii africane 471; greve 470-471; guvernare democratică 473; istoria politică recentă 469-474; Legea Reformei Agrare 473; lovitură de stat 471; Mișcarea Forțelor Armate (MFA) 471; partide comuniste 471-473; Partidul Leninist Comunist (PCP) 472; Partidul Socialist 472; pierderea coloniei Goa 470; posesiuni imperiale 259; privatizarea 510; revolta angoleză 470; standardul de viață 469 Poujade, Pierre 268, 448, 678 Poulidor, Raymond 713 Powers, Gary 234 Pozsgay, Imre 559, 575 prăpastia atlantică 716-719 PRE - vezi Programul de Reconstrucție Europeană (PRE) Presser, Jacob 741 Priestley
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
industria de turism 475; istoria politică recentă 474-480; legea avortului 449; libertatea religioasă 476; lovitura de stat 478; opoziția politică 476; Pactele de la Moncloa 479; partide comuniste 455-456; partide socialiste 479-480; Planul de Stabilizare Națională 474; politici economice 474-475, 479; posesiuni imperiale 258; privatizarea 509-510; provincii autonome 478, 640-641; relațiile de muncă 475; scandalul Felipe González 680; separatiști basci 427-429, 641; sfărâmarea 478, 640-641; trecerea la democrație 476-477; Uniunea Democrată de Centru (UCD) 477-478 SPD - vezi Partidul Social-Democrat (SPD) Speer, Albert
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot dobândi în viitor întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
imobilelor urbane și terenurile neconstruite; terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ ceea ce s'a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau comerciale de orice natură în care majoritatea capitalului aparține evreilor. toate acțiunile societăților care stăpânesc bunuri imobiliare rurale sau industriale din acele supuse exproprierii se nominalizează spre a se putea face controlul proprietății lor. Decretul-Lege dă pădurile expropriate în posesiunea Statului și organizează comisiunea de evaluări. Ambele Decrete-Legi au fost aplicate numai în ceea ce privește exproprierea și deposedarea evreilor. În ceea ce privește proprietatea imobiliară și industrială agricolă a evreilor, aceste Decrete-Legi sunt urmate de un al treilea Decret-Lege care lovește cu exproprierea noi categorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această Lege se expropriază toate imobilele urbane care sunt proprietatea evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Centrul Național de Românizare. Prin aplicarea tuturor Legilor de expropriere sau de naționalizare, Statul a devenit proprietarul sau deținătorul unui patrimoniu imens ca valoare și foarte variat în ceea ce privește natura și compunerea lui. Acest patrimoniu fiind ridicat din proprietatea și din posesiunea foștilor proprietari evrei, care cu ajutorul acestui patrimoniu îndepliniseră funcțiuni și servicii economice în cadrul Statului român pe diferite sectoare și în raport cu mărirea și varietatea acestui patrimoniu, era nevoie, îndeosebi după experiențele făcute cu comisarii de românizare și cu primele serii de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
realitate, evreii continuă să locuiască în imobilele urbane care n-au fost luate în fapt, ci numai în drept, din cauza timpului scurt de care s'a dispus până în prezent. b. Industriile agricole au fost expropriate în întregime și luate din posesiunea evreilor. c. Toate întreprinderile comerciale și industriale evreești au fost puse sub control de Stat, mai întâi prin comisarii de românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. S'a interzis în practică orice înființare de întreprindere evreească nouă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să reia tratativele cu Washingtonul, Statele Unite întîrziau să răspundă. Bucureștiul voia să discute despre viitorul comerțului, în vreme ce Departamentul de Stat dorea să rezolve probleme care-și aveau originea în trecut, inclusiv revendicări a căror valoare în dolari era triplă față de posesiunile românești din Statele Unite. În plus, Departamentul de Stat voia să înființeze o bibliotecă americană sau o sală de lectură la București, dar guvernul Gheorghiu-Dej nu era încă pregătit să facă acest pas. Gheorghiu-Dej voia, totuși, să-și continue eforturile în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai potrivită pentru vizita lui Ceaușescu la Casa Albă1608. Haig avea nevoie de aproape o lună pentru a obține aprobarea lui Nixon, dar această întîrziere era de înțeles. Casa Albă fusese tîrîtă în scandalul Watergate. Problema cea mai gravă era posesiunea celebrelor benzi de care pomenise, pentru prima dată, Alexander Butterfield, pe 16 iulie, cînd depusese mărturie în fața Comitetului Senatului pentru Afacerea Watergate. În octombrie, lupta declanșată de aceste benzi a ajuns la acea infamă conversație de 18 minute și jumătate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Egipt, Africa de Sud etc. Unele teritorii se bucurau de o anumită independență, având statut de dominion (Canada, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia); imperiul colonial francez: Algeria, Tunisia, Maroc, Indochina etc.; imperiul colonial german cuprindea teritorii din Africa, Oceania (Arhipeleagurile Bismarck, Marshall, Mariane, Caroline); posesiunile Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Italiei erau restrânse și sărace; spre deosebire de alte puteri coloniale, Rusia și-a realizat un imperiu terestru care cuprindea teritorii din Europa și Asia (Siberia, Caucaz etc); b) Decolonizarea La sfârșitul Primului Război Mondial, dominația Europei asupra lumii a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea proprietății rurale din luna august 1864. O primă prevedere a ei consemnează: „Sătenii clăcași (pontași) sunt și rămân deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii (stăpânirea) lor în întinderea ce se hotărășce prin legile în ființă”. În consecință, fiecare cap de familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
substanțe sau ale unei condiții medicale generale. 5. STUPOR DISOCIATIV Criterii de diagnostic clinic - diminuarea sau absența mișcărilor voluntare în prezența unei reactivități normale la stimuli externi; - absența unei suferințe somatice; - prezența evenimentelor psihotraumatizante recente. 6. TULBURĂRI DE TRANSĂ ȘI POSESIUNE Criterii de diagnostic clinic - pierderea tranzitorie a conștiinței propriei identități, asociată cu conservarea perfectă a conștiinței mediului înconjurător; - survin în afara controlului religios sau cultural al persoanei; - nu sunt determinate de suferințe somatice. 7. TULBURĂRI MOTORII DISOCIATIVE Criterii de diagnostic clinic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
clinic A. Vorbirea și mișcarea spontană și cu scop sunt absente. B. Diminuarea sau absența mișcărilor voluntare în prezența unei reactivități normale la stimuli externi; C. Absența unei suferințe somatice; D. Prezența evenimentelor psihotraumatizante recente. 6. TULBURĂRI DE TRANSĂ ȘI POSESIUNE (ICD 10: F44.3) Criterii de diagnostic clinic A. Pierderea temporară a simțului identității personale și a conștientizării depline a ambianței înconjurătoare; B. Survin în afara controlului religios sau cultural al persoanei; C. Nu sunt determinate de suferințe somatice sau psihice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]