191 matches
-
și 1767 - 1769) întărește prin hrisov fostului mitropolit Iacov, ca șapte oameni de țară, cu casă în Ținutul Suceava, să fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și un țârcovnic de la mănăstirea Horodnic, de mai multe dări, printre care cai de olac, iar în 1709(f.l.z.) întărește lui Calistru, episcop de Rădăuți, privilegiul de a ține poslușnici, care erau scutiți de cai de olac; în 1727(noiembrie 2), Grigore Ghica iartă satele Vicovile și Frătăuți, ale mănăstirii Putna, de cai de olac. În 1762(ianuarie 22), la plângerea câmpulungenilor, Grigore I. Callimah hotărăște: "Pentru caii de olac
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aplicat la pălărie tricorn, la chipiu. veche monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
văd că tot nu vă astâmpărați, mă canalii, mă fiare sălbatice! Mie să-mi spuneți cine sînteți, de unde sînteți și cine măsa-n cur v-a trimis! Să vă fie cât se poate de clar că nu vă merge cu un poslușnic superior ca mine, care am venit cu Tudor Vladimirescu, mă! Eu vă lichidez pe toți! Eu vă scot toți dinții și măselele din gură. Eu îs dictatura proletarului aici în zonă! Eu îs nănașul vostru! și a schițat un prim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în care Ștefan Bănică Jr interpreta un pungaș deghizat în Moș Crăciun pentru a jefui un mall. De această dată, acțiunea s-a mutat în orfelinatul conus cu o mână de fier de Ioana (Andreea Marin Bănică). Micuța Ema (Patricia Poslușnic) descoperă din întâmplare un bilet câștigător la loterie, pe care nu îl poate încasa din cauza vârstei. Din moment ce nu poate avea încredere în directoarea orfelinatului, fetița sustrage lista cu familiile înscrise pentru adopție și pleacă în căutarea unui adult dispus să
Andreea Marin, câștig la loterie pentru un Crăciun fericit () [Corola-journal/Journalistic/80742_a_82067]
-
stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria socială a scutelnicilor și poslușnicilor a fost desființată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria socială a scutelnicilor și poslușnicilor a fost desființată prin decret după adoptarea Regulamentelor Organice; 40.000 de familii au fost trecute în rândul contribuabililor. în Slobozia - Filipeni (cele două cătune care alcătuiesc satul Slobozia) erau, la 1774, 30 de case, cu 23 birnici, făcându-se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
document valoros sub raport istoric și lingvistic. Iată textul așa cum se află în „Momografia școlii Lunca”: „în seara de 7 noiembrie 1784 veneam din Bacău pe drumul ce trece prin Secuieni, Câmpeni și Mărăști. La hotarul satului Mărăști, pe moșia poslușnicului Herțanu, am găsit tabără de căruțe și corturi și focuri și lătrat de câine, încât calul, făcându-și nălucă, a gonit o bucată de vreme înapoi spre Secuieni. M-am întors înapoi după goana calului din nălucă și am întrebat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării boierești, tendința marilor proprietari de a deposeda total pe țărani și a-și constitui o proprietate necondiționată. În sfîrșit, N. Bălcescu a definit caracterul răscoalei condusă de Tudor Vladimirescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mănăstirea Golia (închinată la mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos). Tot de la Ștefăniță Lupu s-a mai păstrat un act asemănător, din 11 mai 1660, prin care domnul întărește mănăstirii Hlincea, metoh la Arghirocastro, stăpânirea asupra satului Hlincea și a 15 poslușnici, numai că editorul a omis sau actul, într-adevăr, nu are portretul votiv al domnului 22. Portretul lui Miron vodă Barnovschi a fost așezat, pe actul din 12 decembrie 1627, în colțul din dreapta sus. Domnul este reprezentat în picioare, semiprofil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încercând s-o sărut... S-a opus cu moliciune... --Ca să nu ne întristăm peste măsură, spune-mi ce mai știi despre acest loc. --Mai știu că la 2 mai 1740 (7248) Grigorie Ghica voievod spune că “de acum înainte poslușnicii sfintei Mitropolii se vor afla într-aceste sate (satele Mitropoliei n.n) purure să fie păziți și odihniți... și nici odată cu nici un fel de angării... asupra lor să nu adaogă”. Apoi vodă se plângea că “Din întâmplările vremurilor ce au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gândit Gheorghe Duca atunci când s-a hotărât să ridice aici o mănăstire întărită, o citadelă deopotrivă a spiritului și a războiului. La 27 noiembrie 1662, Istratie Dabija voievod întărește Mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra locului din jur, asupra unor sate, vii, poslușnici și țigani precum și a unor dugheni și locuri de dugheni din Iași. În acest act este menționat și dealul Cetățuia de unde trebuia luată desetina de vin; să ia „tot vinăriciul ce va fi la toate viile de la Cetățuia”, călugării de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca voievod scrie vătămanului și sătenilor din Hlincea că cei 12 poslușnici din sat vor asculta de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p. 299 footnote>. La 20 octombrie 1670, Gheorghe Duca dăruiește Mănăstirii Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul 348, p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola, Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu 250 de lei<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ei vând Mănăstirii Cetățuia niște case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de grâu<footnote Ibidem, documentul 586, p. 521 footnote>. La 24 ianuarie 1693, Constantin Cantemir voievod dăruiește poslușnici și vecini și scutește de dări mai multe mănăstiri închinate Sfântului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. III, Iași, 2000, documentul 44, p. 36 footnote>. Între aprilie 1693-decembrie 1695 Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
plătească chirie un bezmen de ceară pentru o casă ce și-a făcut-o pe locul mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 465, p. 411 footnote>. După 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță voievod scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai acesteia, pentru că datorită adăpostirii sale aici a reușit să-i învingă pe nemți<footnote Ibidem, documentul 529, p. 460 footnote>. În 16 mai 1720, Mihail Racoviță voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
construite în partea vestică a incintei și din cauza aceasta n-a rămas nici o urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei administrații a făcut ca imobilele să se deterioreze. „Constantin Cantemir a acordat mănăstirilor din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel va proceda și Antioh Cantemir peste trei ani. Egumenii aveau dreptul de judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a diferitelor pedepse ce trebuiau executate. O altă sursă de venituri pentru mănăstire o formau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lei, și de taleri, și de galbeni, și de orți și de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină de stupi și de goștină de mascuri, precum le scriu și cărțile altor domni”. Vodă îi larg la inimă, dar pune condiția: „numai să aibă ei a sluji la ce vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie să spun un lucru care nu face cinste tagmei călugărești... Dacă-i musai, atunci spune-l, părinte. Să nu crezi, dragule, că între mănăstiri a fost pace deplină. Nuuu! Îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie vodă: „Socotindu că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să jecuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia me vor ave scuteală, vor hi în paci de dajde... de toate câte vor hi pre alți mișei la ocolul târgului Iașilor... Așijderea și satul Socola și Iezărenii să aibă a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
doi potronici bătuți”. Pe lângă mănăstire existau tot felul de oameni care făceau diferite munci. Voievozii îi iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un croitor, un cojocar, un „bărbiar”, un „curălar”, un ciubotar cu soția, un teslar, un făclier, un grădinar, un tălmaci „numai să aibă a sluji și a posluși ce vor fi trebile și lucrul svintei mănăstiri”. Peste două zile doar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]