66 matches
-
a se răcori țara, ca un cuptor din care se scosese pâinea crescută peste tăvi și rumenită, rămânând cu gura căscată, pe care ieșea aerul cu arome și tot mai neîncălzit! Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza, secau venele arborilor, se arămeau nucile, se-ngălbeneau lucios gutuile...! Venea toamna! Sărbătorească toamnă, ofrandă sufletească pentru cea mai frumoasă cântăreață dobrogeancă de azi
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
în serial, în revista de cultură Destine Literare și Observatorul - Canada. Referințe critice: Alexandru Olaru, George Sorescu, George Popescu, Marius Ghica, Lucian Cherata, Alexandru Spînu, Dumitru Micu, Emil Mladin, Marian Barbu, Mariana Medrega, Mircea Canțăr, Gabriela Mladin, Gabriela Păsărin, Mircea Pospai, Dan Lupescu, Ovidiu Ghidirmic, C. M. Popa, Ioana Pârvulescu, Tudor Nedelcea, George Geafir, Alex Cetățeanu, ș.a. (Prezentare de Ion Măldărescu) Referință Bibliografică: Viata ca iluzie si clipa, ca destin / Nicolae Bălașa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Certitudine Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Monitor_george_nicolae_podisor_1329894714.html [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
principiu sănătos pentru condiția umană, n-au fost și nu vor fi de-acord toți inspirații cu prihană: Prezicători și ghicitori (în palmă, cărți, cafea, țigară) se străduiesc să tălmăcească a timpului vorbă neclară. Futurologii vin și ei cu un pospai de-argumentare, cum c-omenirea își urmează al ei traseu spre progresare, fapt pentru care, vrând-nevrând, din stadiul postindustrial musai se trece mai apoi la stadiul info-cultural. Iar statu-atuncea va marșa pe informații și cultură - un fel de sân al
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
cânta odinioară Achim Nica, îndurător și iubitor de melosul și graiul bănățean, doinitorul seamăn al jeraticului, Lazăr Novak și, iată, la Săvârșin scrie în setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire ca o geană, dar profundă ca un ochi, gi la Murăș la Petrari, cu poveste, snoavă, satiră a satului bănățean mișunat de bănățeni în faptul traiului zilnic, proferând prin gura lor, prin
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu. Dragostea curmată brusc este tema recurentă la acest mare poet, aproape nebăgat în seamă de marea noastră critică, preocupată să ia act cu solemnitate de pospaiul câte unui jongleur de vorbe, oarbă în momentul în care în față îi apare adevărata poezie. Tot ceeea ce scrie acest poet absent din jocul de-a puterea al vieții literare de la noi este efectul unei retrageri voite din aparența
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_este_ca_toti_poetii_mar_pompiliu_comsa_1334422618.html [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
revenirea la tradiție, care trebuie continuată și dusă mai departe”... Viziune de o înaltă apreciere. În contextul revenirii Domnului de Rouă își spun cuvântul și Adrian Maniu, Doina Drăguț, Dan Lupescu, Dumitru Botar, Cristina Mihaela Barbu, Ion D. Tîlvănoiu, Mircea Pospai, Aurelia Andrei, alții. Pe lângă eseurile/descrierile pline de mituri și realitate revista „Domnul de Rouă” cuprinde tematici din diverse domenii ale culturii, științei, etc. Cu o diversitate aparte, își conturează conținutul cronica „Religia și politicul” de Doina Drăguț, descriere la
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română by http://uzp.org.ro/domnul-de-roua-o-noua-revista-in-cultura-nationala-romana/ [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
Culturii),Adrian Păunescu,Constantin Cubleșan,Petrișor Ciorobea,Constantin Dicu,IftimieNesfântu,Nicolae Uțică,Jana Morărescu,Elisabeta Sîrbu,Mircea Andraș,Valentin Tașcu,Valeriu Butulescu,Isidor Chicet,Gheorghe Calamanciuc, Al.Florin Țene,Valeriu Bârgău,Ion Cârjoi,Adrian Țion,Marian Barbu,Doru Roman,Mircea Pospai,Mircea Ghițulescu, și enumerarea ar putea continua.Unii dintre aceștia veneau de la distanțe considerabile(Cluj-Napoca,București,Republica Moldova,Craiova,Târgu-Jiu,Deva,etc.),pe cheltuiala proprie,pentru a vedea ce pune în scenă prietenul lor,dramaturgul Dumitru Velea și apoi în cronicile
DESPRE TEATRU CU PANA SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teatru_cu_pana_sufletului.html [Corola-blog/BlogPost/351144_a_352473]
-
pe care mama nu-l mai așterne... Pregnanța cu care se întipărește mama în amintire este dominantă de la ipostaza chipului până la contemplarea lui, de la verificarea de la început a întâmplărilor din viață, la căutarea unor răspunsuri pentru ele. S-a cernut pospaiul brumei în viața vrednicei mame Anica Bârjovanu, a părintelui Gheorghe Bârjovanu, paroh al bisericii Sf. Gheorghe din Orbic-Buhuși, cu ani în urmă, curgând toamnă cu toamnă, de atunci și până în inima lui octombrie a anului 2014! Acum a venit pentru
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415554214.html [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
azi de un adevărat cancer al culturii și spiritualității. Dar cei mai nocivi pentru cultură sunt falșii culți, această oribilă grupare de inculți sadea și mai ales de semidocți cu pretenții, care se fac luntre și punte să-și poleiască pospaiul de cunoștințe cu diplome (bacalaureat, licențe, doctorate), dobândite pe căi strâmbe până la nelegiuire. Iar numărul acestora (mulți provin din rândul foștilor activiști) crește an de an, astfel că România deja este fruntașă la agramați și neabețedați. Iată și părerea înțelepților
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/_1457331695.html [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
CRIZANTEMEI" TÂRGOVIȘTENE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Obstinatul octombrie care nu pleacă din anotimp până nu desveșmântează pădurea și-i alungă orchestra de flaute, până nu învelește câmpia cu pospaiul brumelor, până nu-nvălătucește crestele geruite ale munților, cu umbrele norilor, până nu trage oblonul sub cer, iar apele de jos îi oglindesc azurul tulburat și soarele liliachiu, plătește generos călătoria lui an de an prin timp, cu ofrande în
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
publicat în Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012. Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului ... Citește mai mult CertitudinePână la urmăCulorile sfârșesc în alb -Semnu-mpăcăriiConstatareFructe-n pădureîn seciuri zmeura coaptăAțâță urșiiNostalgieDe la primul
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
și-amestec de pământ cu ierburi putrezite. Cu ele vor amorți bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Interviuri ca la carte de Dan Ionescu Dialogul pentru Mircea Pospai a fost alternativa de serviciu la vocația de a elabora cărți de reportaje sau epice. Convorbiri de după-amiază (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 264 p.) reprezintă, după cum apreciază autorul în Scurtă lămurire, „rezultatul transcrierii câtorva dintre sutele de interviuri înregistrate
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/mircea-pospai-interviuri-ca-la-carte-recenzie-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
la familie. Adrian Cioroianu aduce la suprafață amănuntele unei vieți petrecute deseori sub reflectoare, împreună cu stările dobândite în aceste împrejurări. Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Constantin Zărnescu, Horia Bădescu și Dinu Săraru au locul lor privilegiat în cartea de față. Mircea Pospai a fost un profesionist al domeniului radio, pentru o bună perioadă, directorul Studioului de Radio Oltenia Craiova. Convorbirile de după-amiază desigur atestă acest fapt și pe larg sunt despre intimitatea de atitudine a unor personalități. (Cronica aparuta in revista „Scrisul
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/mircea-pospai-interviuri-ca-la-carte-recenzie-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu. Dragostea curmată brusc este tema recurentă la acest mare poet, aproape nebăgat în seamă de marea noastră critică, preocupată să ia act cu solemnitate de pospaiul câte unui jongleur de vorbe, oarbă în momentul în care în față îi apare adevărata poezie. Tot ceeea ce scrie acest poet absent din jocul de-a puterea al vieții literare de la noi este efectul unei retrageri voite din aparența
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1399440877.html [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
Interviuri ca la carte de Dan Ionescu Dialogul pentru Mircea Pospai a fost alternativa de serviciu la vocația de a elabora cărți de reportaje sau epice. Convorbiri de după-amiază (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 264 p.) reprezintă, după cum apreciază autorul în Scurtă lămurire, „rezultatul transcrierii câtorva dintre sutele de interviuri înregistrate
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază by http://revistaderecenzii.ro/mircea-pospai-convorbiri-de-dupa-amiaza-2/ [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
la familie. Adrian Cioroianu aduce la suprafață amănuntele unei vieți petrecute deseori sub reflectoare, împreună cu stările dobândite în aceste împrejurări. Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Constantin Zărnescu, Horia Bădescu și Dinu Săraru au locul lor privilegiat în cartea de față. Mircea Pospai a fost un profesionist al domeniului radio, pentru o bună perioadă, directorul Studioului de Radio Oltenia Craiova. Convorbirile de după-amiază desigur atestă acest fapt și pe larg sunt despre intimitatea de atitudine a unor personalități. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază by http://revistaderecenzii.ro/mircea-pospai-convorbiri-de-dupa-amiaza-2/ [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
sfârșitul liceului (în sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul I în Europa la școlari analfabeți (30%), iar 42% dintre români cred că Soarele se învârtește în jurul Pământului.” Ei, aici se află explicația multor paradoxuri românești. Educația de pospai din ultimii 40 de ani (sic!) stă la baza involuției societății românești. Vrem sau nu vrem să recunoaștem, acesta este un mare adevăr. Cum să reacționeze vechea și noua „societatea civilă” dacă predarea civismului a fost ocolită cu grijă de
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1448789752.html [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
Eminescu, recitată de directorul Festivalului Internațional „Shakespeare“, a răsunat în liniștea sălii, sub lumina unui singur reflector. O stea. „La steaua care-a răsărit“. Recitalul, și în variantă audio Cu sprijinul Radio Oltenia Craiova, avându-l ca producător pe Mircea Pospai, Emil Boroghină și-a imortalizat vocea pe un CD, pentru ca recitalul din 15 ianuarie să dăinuie în timp. Regia de studio este semnată de Castela Ana și Violeta Tudor, iar redactor este Adrian Mogoșeanu. Materialul audio va fi disponibil în
OMAGIU LUCEAFARULUI POEZIEI RAMANESTI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_luceafarului_poeziei_ramanesti_dan_petrescu_1326729046.html [Corola-blog/BlogPost/362064_a_363393]
-
COMPONENȚA Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune I. Membri titulari II. Membri supleanți 1. Tănase Doina 1. Vigheciu Adrian Nicolae 2. Voicu Mihai 2. Pavelescu Liviu Bogdan 3. Miculescu Ovidiu 3. Tănase Ionela 4. Fugaru Mirela Ioana 4. Pospai Mircea 5. Savu Ileana 5. Rucăreanu Ion Mircea 6. Olaru Nicolae Stejărel 6. Belenes Șerban 7. Bertzi Alexandru Ducu 7. Sima Oana Mădălina 8. Demeter Andrâs Istvân 8. Agoston Hugo 9. Florea Ana 9. Dobrescu Maria 10. Rădulescu Adelina 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223643_a_224972]
-
mai multe semne premonitorii precum zăpada ce anticipează simbolic răceala morții sau tăcerea adâncă ce se așterne peste natură. "„Îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintâi omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra, și pe cărări era numai un pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme suind tăcuți până ce băgară de seamă că lumina leșietică le punea pe obrazuri ca niște măști palide.”" Sosirea morții se produce lin: "„Ce ai, uncheșule
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
rămâne etern la nivelul Struțocămilei din adunarea politică a Istoriei ieroglifice. Lovită grav de degenerescență, retorica parlamentară de azi, la noi, e o caricatură. Efectul ei? - antiseducția. Cauzele trebuie căutate în deformarea personalității sub comunism. Omul nou, brutal, cu un pospai de cultură, gata să acopere adversarul cu invective, acuzator fără argumente, needucat să-și stăpânească temperamentul, interesat să apere cauze de grup (partid) și nici măcar formal interesele țării, acesta e parlamentarul, nou și el. Violența e pentru el măsura calității
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
înțelegând că nu poate fi vorba de un armistițiu, în ochii profesoarei acumulându-se vizibil cumplite tunete și fulgere, se îndreptă cuminte spre ușă, pronunțând un palid sărut-mâna. Din seara aceea, Simona nu l-a mai văzut pe Gicu. Cu pospaiul lui de cunoștințe de limbă engleză, dacă adăuga și puțin noroc, putea să străbată autostrăzile Europei pe vreun TIR. Avea stofă și suficient tupeu pentru un șofer de cursă lungă. * Din câți bărbați întâlnise până acum în acest oraș insipid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
frumusețea are aspectul cel mai seducător și de aceea nu e greu ca ea să devină o masca sub care spiritul demonic să continue a caricaturiza și a înjosi un om. Și când estetica, în numele unei doctrine a frumosului cu pospai știmțific, încearcă să justifice această degradare, teologia e obligată să-și spună cuvântul. SENSUL TEOLOGIC AL FRUMOSULUI Pentru gândirea teologică, tot ce există vine de la Dumnezeu și se întoarce la Dumnezeu. El e alfa și omega, sau cauza primă și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]