66 matches
-
un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde vei fi tratat (condescendent) măcar cu un pospai de politețe, de nu cu minim interes? Din aceste întrebări încuietoare m-a scos veșnic-itinerantul poet Dinu Abăluță, cu care pașii mi se încrucișau mai des în perioada aceea. Verdictul lui: dă-i-le lui Mircea Ciobanu de la CR. L-
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
în Piață Victoriei, de-o parte sau de alta a nevăzutelor baricade, stăteau probabil în fața televizoarelor. Așa cum făcusem și noi până-n urmă cu câteva minute. Nu era din cale-afara de frig, dar bătea un vânt subfire și tăios. Dăduse un pospai de zăpadă și locurile neumblate păreau presărate cu sare. Fără să vreau, am simfit dintr-o dată pe limbă senzația de sărat. Iar asta ma făcuse s-o asociez în aceeași clipă cu gustul sângelui. Așa cum 11 simfisem de câteva ori
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Emil Brumaru Mereu te-ascundeai fără rost Sub pînzele moi de painjeni Din colțuri cătînd adăpost Și-n spatele tufelor macre De rouă pe brînci te piteai Doreai să dispari prin oglinde Rupîndu-le vechiul pospai De-argint și în lumea cealaltă În raiul în care-am mai fost Erai nu erai doar cu ochii De curvă rîzînd fără rost
Erai atît de ferită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12023_a_13348]
-
personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala lectură a eroilor lui Caragiale este gazeta. Pe ei nu-i preocupă atîta "ficțiunea" cît "situațiunea". Dacă se duce dracului rapița, ce să te mai cufunzi în reverii? Totuși, un pospai de lectură au ele, pentru că pot discuta cu argumente formidabile "lacuna" codului penal, care nu prevede pedeapsa cu moartea. Politicienii l-au citit pe Machiavelli și umblă cu machiaverlîcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta, e altă poveste. Zița citește
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
inconsistentelor "miazme" și "efluvii". Ei bine, dacă Evul Mediu judeca ploșnițele, sau carii, secolul XIX condamnă bacilii, cocii, spirochetele, familie de răufăcători specializați, meritîndu-și moartea prin acid fenic, prin antiseptice. Nu rîdeți, fiindcă medicina lui Urechiă începe să semene, sub pospaiul literar, cu o carte de drept. Semnalmentele acuzatului - vegetale microscopice (zîmbim...). Da, însă, merge logica mai departe, dacă sînt vegetale, se cultivă. Adevărat. Facem, și astăzi, cultură de microbi. Pe urmă, înapoi la proza de moravuri (variate, deci, exerciții de
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
revenirea la tradiție, care trebuie continuată și dusă mai departe”... Viziune de o înaltă apreciere. În contextul revenirii Domnului de Rouă își spun cuvântul și Adrian Maniu, Doina Drăguț, Dan Lupescu, Dumitru Botar, Cristina Mihaela Barbu, Ion D. Tîlvănoiu, Mircea Pospai, Aurelia Andrei, alții. Pe lângă eseurile/descrierile pline de mituri și realitate revista „Domnul de Rouă” cuprinde tematici din diverse domenii ale culturii, științei, etc. Cu o diversitate aparte, își conturează conținutul cronica „Religia și politicul” de Doina Drăguț, descriere la
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
Civilizația europeană, precum gripa aviară ... ! Scriitorii români, de dinainte și de după Eminescu, ca să avem un reper, au tins spre Europa, s-au școlit în marile universități, în marile civilizații, după care s-au întors, în cea mai mare parte, acasă. Pospaiul de civilizație de după „patrușopt”, așa a venit la noi, cam cum vine acum, din sezon în sezon, „gripa aviară”, adusă pe tălpile pantofilor de vreun român care se întoarce din lumea largă, în lumea strîmtă, de acasă. Sîntem prezenți în
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
Cerboaica îi auzi chemarea de departe. Îl auzi de departe despicând cu trupul lui puternic, suplu și impetuos, spuma înghețată a cerului scuturat în zăpezile proaspăt căzute. Și-l închipui înaintând năvalnic, în salturi mari, împrăștiind acolo unde abia atingea pospaiul de spuză albastră o avalanșă orbitoare în jur, lăsând în urmă un evantai de pulberi în lumina nelimpede încă a zorilor. Lenevise (ceea ce nu-i mai era de mult în obișnuință), stând tolănită pe cerga mițoasă, albă și ea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zi și nu două și nu o lună și nu două, ci mai mult de un an...Intr-una din zile, Toader se hotărăște să stea de vorbă cu taică-su: „Tată! Eu vreau să mă însor cu Măndița lui Pospai, că tare mi-i dragă!” Taică-su se gândește, se răsgândește și îi spune: „Dacă-i așa, atunci să mergem să pețim fata, că doar așa-i obiceiul.” „Bine, tată.” Si uite-așa, într-o bună sâmbătă seara, Toader Stup
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se răsgândește și îi spune: „Dacă-i așa, atunci să mergem să pețim fata, că doar așa-i obiceiul.” „Bine, tată.” Si uite-așa, într-o bună sâmbătă seara, Toader Stup cu ai lui se duc în pețit la Chirică Pospai... Stau ei de vorbă cât stau și până la urmă Ion Stup, tatăl lui Toader, întreabă cam ce zestre avea fata. Chirică Pospai a făcut fețe-fețe și până la urmă a îndrugat el ceva acolo, dar mare lucru nu avea ce să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
uite-așa, într-o bună sâmbătă seara, Toader Stup cu ai lui se duc în pețit la Chirică Pospai... Stau ei de vorbă cât stau și până la urmă Ion Stup, tatăl lui Toader, întreabă cam ce zestre avea fata. Chirică Pospai a făcut fețe-fețe și până la urmă a îndrugat el ceva acolo, dar mare lucru nu avea ce să spună. De, sărăcia-i sărăcie, n-ai ce-i face...Ion Stup s-o uitat spre nevastă, s-o uitat spre fecior
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
asta? Adă, omule, ceva ca lumea, că n-am să fac focul cu vânt! Eu nu pricep ce se întâmplă în capul acela al tău! (Dănilă trece, ferit, la gard, rupe câteva nuiele.) Iaca, azi mai opăresc în copaie ce pospai de făină mai este în traistă, să le coc copiilor o turtă de mălai. Da' mâine ce-om face? DĂNILĂ (vine cu vreascurile): Iaca lemnele. SMARANDA: Doamne, omule, că multă minte-ți mai trebuie! Numai gardul nu-l pusesem până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
înțelegând că nu poate fi vorba de un armistițiu, în ochii profesoarei acumulându-se vizibil cumplite tunete și fulgere, se îndreptă cuminte spre ușă, pronunțând un palid sărut-mâna. Din seara aceea, Simona nu l-a mai văzut pe Gicu. Cu pospaiul lui de cunoștințe de limbă engleză, dacă adăuga și puțin noroc, putea să străbată autostrăzile Europei pe vreun TIR. Avea stofă și suficient tupeu pentru un șofer de cursă lungă. * Din câți bărbați întâlnise până acum în acest oraș insipid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
lipsit de substanță lirică. Spontaneitatea excesivă, suficiența, convingerea că scrierea poeziei e o treabă simplă generează un fel de pălăvrăgeală plină de pleonasme: „te-ai convins? / redutele nu au fost cucerite. / au fost dăruite plocon. / așa, de pomană / pe un pospai, / cum s-ar zice pe o fărâmă, / pe o oareșice uruială“. Cinci pleonasme în cinci versuri (scurte) - iată o performanță demnă de Guiness Book. Practic, autorul așterne pe hârtie tot ce îi vine în minte, cu o nonșalanță de copil
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu mine, s-a ales doar cu o copie a procesului verbal Întocmit de noi atunci, În fața doctorului Cuc și a țigăncii... ― Domnule profesor, mi-aș permite să afirm că „doctorașul” nu a făcut facultatea de medicină Întreagă, ci un pospai acolo și calificarea lui abia dacă se ridică la nivelul unui oficiant sanitar. El a fost introdus În spitalul nostru În alte scopuri, de Securitate. ― Dacă stau și analizez comportamentul lui profesional, Îți dau dreptate. ― Și ce e de făcut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
reviste, să zicem, Luceafărul, Ramuri, Orizont, Convorbiri literare, Vatra sau Familia. Ceea ce, prin deducție, arată că doar unul din cinci oameni care-și câștigă existența de pe urma „literelor" este cu adevărat racordat la fenomenele literare și culturale vii. Restul rămân cu pospaiul cules în vremea facultății, făcută și ea mai mult la fără frecvență. Aceasta e situația, și nu indignarea tovărășească a liderilor sindicali. Vorbim, de fapt, despre o adunătură deprofesionalizată, abrutizată, incapabilă de performanță și speriată de carte ca dracul de
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
rămâne etern la nivelul Struțocămilei din adunarea politică a Istoriei ieroglifice. Lovită grav de degenerescență, retorica parlamentară de azi, la noi, e o caricatură. Efectul ei? - antiseducția. Cauzele trebuie căutate în deformarea personalității sub comunism. Omul nou, brutal, cu un pospai de cultură, gata să acopere adversarul cu invective, acuzator fără argumente, needucat să-și stăpânească temperamentul, interesat să apere cauze de grup (partid) și nici măcar formal interesele țării, acesta e parlamentarul, nou și el. Violența e pentru el măsura calității
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
Florea Miu, Valentin Bază-Verde, Mihaela Iovan. De asemenea, au fost conferite diplome de onoare celor care au sprijinit revista RAMURI în acești ani: Ion Prioteasa - Președintele Consiliului Județean Dolj; Antonie Solomon - Primarul Municipiului Craiova; Traian Bărbulescu - Director TVR Craiova; Mircea Pospai - Director Radio Oltenia Craiova; Florea Firan - Directorul Editurii Scrisul Românesc; Nicolae Marinescu - Directorul Revistei ,Mozaicul"; Pompiliu Șelea - Director General S.C. JIUL S.A.; Tudor Nedelcea; Ion Floricel; Ștefan Enache - Șef secție etnografie - Muzeul Olteniei; Florin Rogneanu - Directorul Muzeului de Artă Craiova
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
și cămașa uscate și cam scorțoase pe el, dar în fugă, fără să se încheie și auzindu-l pe Burcuș în ogradă, hau-hau, ieși valvârtej și afară soarele se rotea ca o roată zimțată în cer, măcinând albastrul într-un pospai cernut asupra pământului ca o lumină. Și apoi soarele se făcu aidoma unei urechi, pentru că Ștefan păstra în minte urechile Luciiei, cele mai mici urechi din câte văzuse și un pic roșii, numai bune de ronțăit și i-ar fi
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
și-amestec de pământ cu ierburi putrezite. Cu ele vor amorți bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
sfârșitul liceului (în sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul I în Europa la școlari analfabeți (30%), iar 42% dintre români cred că Soarele se învârtește în jurul Pământului.” Ei, aici se află explicația multor paradoxuri românești. Educația de pospai din ultimii 40 de ani (sic!) stă la baza involuției societății românești. Vrem sau nu vrem să recunoaștem, acesta este un mare adevăr. Cum să reacționeze vechea și noua „societatea civilă” dacă predarea civismului a fost ocolită cu grijă de
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
Eminescu, recitată de directorul Festivalului Internațional „Shakespeare“, a răsunat în liniștea sălii, sub lumina unui singur reflector. O stea. „La steaua care-a răsărit“. Recitalul, și în variantă audio Cu sprijinul Radio Oltenia Craiova, avându-l ca producător pe Mircea Pospai, Emil Boroghină și-a imortalizat vocea pe un CD, pentru ca recitalul din 15 ianuarie să dăinuie în timp. Regia de studio este semnată de Castela Ana și Violeta Tudor, iar redactor este Adrian Mogoșeanu. Materialul audio va fi disponibil în
OMAGIU LUCEAFARULUI POEZIEI RAMANESTI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362064_a_363393]
-
Culturii),Adrian Păunescu,Constantin Cubleșan,Petrișor Ciorobea,Constantin Dicu,IftimieNesfântu,Nicolae Uțică,Jana Morărescu,Elisabeta Sîrbu,Mircea Andraș,Valentin Tașcu,Valeriu Butulescu,Isidor Chicet,Gheorghe Calamanciuc, Al.Florin Țene,Valeriu Bârgău,Ion Cârjoi,Adrian Țion,Marian Barbu,Doru Roman,Mircea Pospai,Mircea Ghițulescu, și enumerarea ar putea continua.Unii dintre aceștia veneau de la distanțe considerabile(Cluj-Napoca,București,Republica Moldova,Craiova,Târgu-Jiu,Deva,etc.),pe cheltuiala proprie,pentru a vedea ce pune în scenă prietenul lor,dramaturgul Dumitru Velea și apoi în cronicile
DESPRE TEATRU CU PANA SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351144_a_352473]
-
ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu. Dragostea curmată brusc este tema recurentă la acest mare poet, aproape nebăgat în seamă de marea noastră critică, preocupată să ia act cu solemnitate de pospaiul câte unui jongleur de vorbe, oarbă în momentul în care în față îi apare adevărata poezie. Tot ceeea ce scrie acest poet absent din jocul de-a puterea al vieții literare de la noi este efectul unei retrageri voite din aparența
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
Interviuri ca la carte de Dan Ionescu Dialogul pentru Mircea Pospai a fost alternativa de serviciu la vocația de a elabora cărți de reportaje sau epice. Convorbiri de după-amiază (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 264 p.) reprezintă, după cum apreciază autorul în Scurtă lămurire, „rezultatul transcrierii câtorva dintre sutele de interviuri înregistrate
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]