23 matches
-
vedere: ● orientarea opțiunilor didactice către strategii de pregătire a elevilor care să permită formarea unei personalități autonome și creative; ● formarea unei culturi generale în domeniu, cu elemente aplicative, care să permită o pregătire școlară pentru viața activă (profesională, socială, familială) postșcolară; ● orientarea și structurarea tematicii astfel încât să permită reducerea supraîncărcării elevilor și eliminarea informațiilor inutile și/sau nesemnificative pentru viața cotidiană. Orientarea tematicii curriculumului este îndreptată spre: - dezvoltarea capacităților de investigație științifică; - folosirea unor metode și tehnici de lucru specifice conservării-restaurării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219551_a_220880]
-
comme matiere, DG IV/EDU/LANG/2009, Division des Politiques linguistiques, www.coe.int/lang/fr). Disciplina limba și literatura română are un rol fundamental în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea deprinderilor și a unor abilități necesare acestora pentru accesul postșcolar la învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea activă în societatea bazată pe cunoaștere. Studiul limbii și al literaturii române contribuie esențial la formarea personalității autonome a elevilor, capabilă de discernământ și de spirit critic, aptă să-și argumenteze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
internet ― utilizarea internetului în ultimele trei luni în scop privat pentru vânzarea de bunuri sau servicii ― utilizarea internetului în ultimele trei luni în scop privat pentru activități didactice formalizate ― utilizarea internetului în ultimele trei luni în scop privat pentru cursuri postșcolare ― utilizarea internetului în ultimele trei luni în scop privat pentru alte activități didactice specifice aferente oportunităților de angajare ― utilizarea internetului în ultimele trei luni în scop privat pentru obținerea de informații de pe website-urile autorităților publice ― utilizarea internetului în ultimele trei
32005R1099-ro () [Corola-website/Law/294250_a_295579]
-
Elemente de didactică, alături de Limba și literatura română, are un rol important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare "pentru a face față cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere și pentru a le facilita accesul postșcolar la învățarea pe toată durata vieții" (Memorandumul asupra învățării permanente, 2002). Dezvoltarea continuă a competențelor profesionale este considerată o condiție preliminară pentru dezvoltarea tuturor cetățenilor, în vederea implicării acestora în "societatea învățării" - de la cetățenia activă la integrarea pe piața muncii (conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
vedere: ● orientarea opțiunilor didactice către strategii de pregătire a elevilor care să permită formarea unei personalități autonome și creative; ● formarea unei culturi generale în domeniu, cu elemente aplicative, care să permită o pregătire școlară pentru viața activă (profesională, socială, familială) postșcolară; ● orientarea și structurarea tematicii astfel încât să permită reducerea supraîncărcării elevilor și eliminarea informațiilor inutile și/sau nesemnificative pentru viața cotidiană. Orientarea tematicii curriculumului este îndreptată spre: - dezvoltarea capacităților de investigație științifică; - folosirea unor metode și tehnici de lucru specifice conservării-restaurării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218974_a_220303]
-
comme matiere, DG IV/EDU/LANG/2009, Division des Politiques linguistiques, www.coe.int/lang/fr). Disciplina limba și literatura română are un rol fundamental în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea deprinderilor și a unor abilități necesare acestora pentru accesul postșcolar la învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea activă în societatea bazată pe cunoaștere. Studiul limbii și al literaturii române contribuie esențial la formarea personalității autonome a elevilor, capabilă de discernământ și de spirit critic, aptă să-și argumenteze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
non-cognitive de personalitate. A doua concluzie pune În evidență faptul că, privit În perspectiva succesului tinerilor pe treptele superioare ale sistemului școlar și integrării lor În viața socială și În activitatea profesională, succesul școlar Înglobează și reușită acestora În activitatea postșcolara. Această determinație face necesară punerea stării de reușită a elevilor În relație nu numai cu exigențele școlii, cu posibilitatea de a pași pe treptele următoare ale Învățământului. Ea nu poate fi privită ca scop În sine, ci În mod necesar
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
dezvoltare „totală” (psihosocioculturală) a personalității. Soluția trebuie căutată la alt nivel, nu se mai poate reduce la o „cursă disperată de urmărire” care, în final, l-ar „obosi”, „umili” și „dezumaniza” pe om, ci reprezintă organizarea proceselor formative școlare și postșcolare într-o strategie capabilă „să-l învețe pe om cum să stăpânească, să evalueze și să utilizeze informația, punând-o în serviciul idealurilor sociale și personale”. În aceste condiții, în vârful „noii triade” a obiectivelor educaționale vor sta atitudinile și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
identitate, pentru sine și pentru ceilalți. În Franța, proiectul lui Condorcet, din 1792, cerea „instrucțiune publică”, „educație permanentă”, orientarea societății către cetățeni, „dreptul unei educații universale, egale și permanente pentru toți”. Au apărut apoi școlile publice gratuite, inițiative de instituții postșcolare, universități populare, un sistem de formare profesională - inițiative care se adresau mediilor sociale modeste ce aspirau la promoție socială. În România, primele școli populare au urmat modelul danez. În 1908 s-a înființat la Vălenii de Munte, din inițiativa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
presupune: structurarea acesteia în raport cu unele principii de bază. Dintre acestea deosebit interes prezintă următoarele: a) Perspectiva educației permanente: - constituie fundamentul oricărui curriculum. În consecință, poate fi diferențiat un curriculum pentru formarea inițială (școlară) și altul pentru formarea continuă/ postșcolară. Organizarea curriculară impune anumite corelații între cele două tipuri de curriculum-uri și între ele și nevoile reale de educație agricolă. Metodologia didactică se diferențiază în funcție de obiectivele urmărite la nivel școlar și la nivel postșcolar, de particularitățile fiecărei
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pentru formarea continuă/ postșcolară. Organizarea curriculară impune anumite corelații între cele două tipuri de curriculum-uri și între ele și nevoile reale de educație agricolă. Metodologia didactică se diferențiază în funcție de obiectivele urmărite la nivel școlar și la nivel postșcolar, de particularitățile fiecărei categorii de beneficiari ai curriculum-ului. b) Curriculum - depinde în același timp de niveluri diferite ale deciziei asupra educației: nivelul politicii educaționale, nivelul gestiunii politicii educaționale, nivelul de realizare efectivă a acțiunilor educative. Structurile care trebuie să
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
întrucât îi socializează pe elevi în regulile impersonale ale societății, în opoziție cu peer-group-urile care transmit coduri culturale cu aplicabilitate limitată. Regulile de politețe, bunele maniere, punctualitatea etc. sunt toate deprinderi cerute individului pentru a se descurca în cariera socială postșcolară. Ideea a fost formulată mai întâi de Durkheim, care a remarcat capacitatea limitată a familiei de a pregăti individul pentru viața socială: Moralitatea practicată în aceste condiții șfamilieț este înainte de toate o chestiune de emoție și sentiment. Ideea abstractă a
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
formare europeană, care propune cu titlu de recomandare noile competențe de bază (cele opt competențe cheie, detaliate la Capitolul 6) necesare tuturor persoanelor pentru a face față cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere și pentru a le facilita accesul postșcolar la învățarea pe toată durata vieții. Tendințele majore ale reformelor curriculum-ului în plan european constau în: educația pentru toți, relevanța curriculum-ului pentru individ și pentru societate, dezvoltarea unor atitudini și valori dezirabile, dezvoltarea abilităților, a gândirii critice, preocuparea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
o acreală, închizând ochii până când căldura alcoolului a început să se răspândească prin sistem și mi-a făcut pleoapele să se deschidă. Robby bâigui un răspuns. Era suficient. Cursurile școlii durau de la 8.15 până la 3.15 și diversele activități postșcolare le amânau elevilor plecarea până la 5.15, așa că de regulă existau nouă ore de pace. Însă am realizat imediat că în noaptea asta veneau cu ne-dați-ori-nu-ne-dați și că la ora prânzului trebuia să fiu la facultate (zi de consiliere, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care ceilalți urmăresc expunerea, ceea ce se soldează cu un plus de intensificarea gândirii și simțirii Întregii clase (colectivități). Lăsăm la o parte faptul că metodele expozitive, În diferitele lor variante, sunt atât de familiare și accesibile tuturor vârstelor școlare și postșcolare. Alături de aceste evidente virtuți, În mod inevitabil, metodele expozitive au și propriile lor limite și dezavantaje, deloc neglijabile mai ales În condițiile actuale de profunde schimbări În Învățământ. Este adevărat faptul că instruirea verbală, oferind o cale mai scurtă de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să continue, pe cont propriu, efortul unei autoperfecționări În tot cursul vieții lor ulterioare. b) Tipuri de exercițiitc " b) Tipuri de exerciții" Ca metodă comună tuturor formelor de activitate, motrice sau intelectuale, tuturor disciplinelor de Învățământ și ciclurilor școlare și postșcolare, Învățarea prin exercițiu (exersare) cunoaște o gamă extrem de largă și de nuanțată de tipuri de exerciții. După funcțiile Îndeplinite, există, de exemplu, exerciții: introductive,de observație, de asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale, gimnastică, jocuri educative), de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
proceduri pentru situații concrete, comune ale practicii ulterioare efective. Din perspectiva metodologiei educației, acest nou sens al paradigmei formării competențelor, prin revederea conceptului de integrare a cunoștințelor și a celorlalte achiziții are mai multe sensuri, după contextele reale ale vieții postșcolare (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 21-26). Dar aici, în câmpul educațional, integrarea achizițiilor esențiale înseamnă integrarea lor în situații de învățare, reconcepute prin: • articularea teorie-practică, • structurarea activității de instruire, de învățare pentru a permite elevilor participarea, integrarea cunoștințelor în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și capacități, a noului mod de concepere a programelor și manualelor, a organizării activităților, a evaluării în situații complexe. 2.3. Conceptul de competență nuanțări actuale Abordarea conturată astfel determină un mod superior de concepere a formării pentru integrarea eficientă postșcolară și dezvoltare profesională ulterioară: nu este simpla formare a priceperilor profesional-aplicative sau de orientare profesională sau de achiziție de cunoștințe generale și de specialitate sau de motivare profesională sau de afirmare a unor deprinderi de conduită și relaționare, ci toate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cultura generală. Sau apoi îl reconsideră și pe cel axat pe obiective (operaționale: cognitive, afective, psihomotorii), în sensul învățării behavioriste, finalizate prin achiziții direct observabile și măsurabile (cunoștințe, abilități). În prim plan acum, este cerut cel orientat către perspectiva integrării postșcolare socio-profesionale, către formarea prioritară a competențelor, ca scopuri sau obiective fundamentale și specifice, realizabile disciplinar sau transversal. Reorientarea este determinată complex de evoluția cunoștințelor legate de principalele domenii ale realității solicitate (cunoștințe științifice, instrumentale, tehnologii), de prevenirea eșecului în școală
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obiective operaționale, ca referențiale. Apoi a putut fi luat ca model în situații/contexte particulare, relativ simple și similare, de către același educator sau prin apel la un design în grup de educatori, la aceeași specialitate și fără raportare la efectele postșcolare. Și un alt aspect practic s-a remarcat: procedând în aceeași manieră de design, modelul repetat intră în stilul curent de pregătire și predare-dirijare a învățării, care neperfecționat însă duce la rutină, inadaptare în fața schimbărilor în evoluția elementelor contextului, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe predare, dar și cu introducerea progresivă a unor procedee de învățare activă. Or, tocmai această atenție dată progresiv, diversificat a metodologiei active, fundamentată și pe teorii noi ale învățării sau pe schimbarea de orientare către alte tipuri de așteptări postșcolare, în timp a condus la afirmarea paradigmei noului design. Acesta, ca proiectare de tip cognitivist și apoi constructivist sau ca proiectare bazată pe rezolvarea de situații-problemă complexe, a fost promovată de către importanți cercetători (apud Joița E, 2006, pp. 125-270) Dar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
genul „universității pentru industrie”, în care pregătirea practică se realizează în întreprinderi. De altfel, tendința este ca instituțiile educaționale să ofere mai degrabă competențele-cheie, specializarea punctuală/pregătirea practică bazată pe muncă realizându-se la locul de muncă sau prin oferte postșcolare. Marile concerne și-au dezvoltat propriile universități sau școli/programe de perfecționare (Motorola, Microsoft etc.), nivelul pregătirii concurându-l de multe ori pe cel din universitățile tradiționale. Formarea la locul de muncă devine o tendință tot mai evidentă în formarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
genul „universității pentru industrie”, în care pregătirea practică se realizează în întreprinderi. De altfel, tendința este ca instituțiile educaționale să ofere mai degrabă competențele-cheie, specializarea punctuală/pregătirea practică bazată pe muncă realizându-se la locul de muncă sau prin oferte postșcolare. Marile concerne și-au dezvoltat propriile universități sau școli/programe de perfecționare (Motorola, Microsoft etc.), nivelul pregătirii concurându-l de multe ori pe cel din universitățile tradiționale. Formarea la locul de muncă devine o tendință tot mai evidentă în formarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]