4,046 matches
-
ICR) 10.000 de semne/10,000 characters(20 de prozatori românialeg paginile preferatedin opera lor) Invitați: Gabriela Adameșteanu, T.O. Bobe, Ioan Groșan Moderatori: Luminița Corneanu și Simona Sora O antologie bilingva (în română și engleză) de proza românească postbelică al carei model este o antologie deja clasică: O mie de păduri într-o ghinda, editata de Valerie Miles, în care mari scriitori de limbă spaniolă își aleg paginile preferate din propriile opere. La rândul ei, Valerie Miles împrumutase ideea
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
simte gustul amar al acestei noi trădări, care a mai fost și altă dată. „Am așteptat mult timp și majoritatea dintre noi au înțeles că așteptăm degeaba...” spuneau cu regret mulți din rezistența anticomunistă din România, dar și din Basarabia postbelică, maltratați în celulele nkvd-ste. Americanii nu au mai venit. Nu știau cei din rezistența anticomunistă că Basarabia, România, dar și întreaga Europă de Est fuseseră deja vândute de americani în 1944 la reuniunea de la Ialta. În același context se încadrează
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din punct de vedere istoric a satului Rudina, în secolul XX, în prima parte Rudina în perioada 1900-1945, iar apoi Rudina în epoca postbelică, autorul valorificând cu abilitate materialul documentar și fotodocumentar reușind să redea o frescă în miniatură a relațiile social economice și neamurilor din care descinde comunitatea Rudina. Un capitol aparte este rezervat Bisericii ctitorilor ei, eforturilor de restaurare și menținere a
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
a XVII - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu studiul intitulat: « Câteva referințe, gânduri și impresii despre mișcarea spirituală și duhovnicească „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică ... » 28 - 29 Septembrie 2011, am participat la Iași, la Simpozionul Internațional « Istorie, cultură, Patrimoniu », organizat de către Muzeul Literaturii Române și Societatea Culturală « Junimea 90 », unde am susținut referatul cu tema: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă și societatea românească actuală precum și
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
interzisă, este destul de bine cunoscută prin lungul șir al mărturisitorilor, care după 1989, au depus mărturie cu propria lor biografie frântă, târâtă în lanțuri, încătușată, încarcerată, torturată, însângerată, mutilată, profanată, interzisă, permanent supravegheată, continuu defăimată. Rezistența anticomunistă română în cadrul Istoriei postbelice europene, prin modul de desfășurare efectiv, prin durata confruntărilor și prin eroismul ei de după eroism, poate fi numită pe drept cuvânt: un fenomen unic absolut. Față de toate țările Lagărului socialist, rezistența anticomunistă română a rezistat direct pe baricada dârzeniei și
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Evocând perioada anilor '70, britanicul Paul Johnson, arată că: "Evreii britanici moderni nu duceau lipsă de energie. Ei erau activi în finanțe, așa cum fuseseră mereu... Dinastia [evreiască] Sieffa transformat firma Marks & Spencer în cel mai rezistent triumf al comerțului britanic postbelic, iar Lordul [evreu] Weinstock a transformat General Electric în cea mai mare firmă britanică. Evreii erau influenți și în publicarea de cărți și ziare... în număr tot mai mare, ei s-au așezat (chiar dacă ocazional) pe băncile Camerei Lorzilor. A
CAP. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_7.html [Corola-blog/BlogPost/355897_a_357226]
-
noi înșine, la rândul nostru, să fim respirația nenăscuților. Eminescu este un aer pur, genuin, un aer curat. » La fel de relevant este și textul „Râsu-plânsu lui Nichita Stănescu”: „Biografia lui Nichita Stănescu este o operă în sine. Nici un alt poet român postbelic n-a avut popularitatea lui Nichita Stănescu. Puțini scriitori români au creat sentimentul familiarității ca Nichita Stănescu, puțini au rămas în conștiința celor care l-au cunoscut așa ca el. Iată, la mai bine de două decenii de la moartea sa
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Struga, din Macedonia pe atunci iugoslavă. Într-o altă cameră sunt o parte din cărțile familiei Stănescu, precum și cărți ale lui Nichita și despre Nichita, cărți cu autograf primite de la diverși scriitori.” În „Posteritatea necuvintelor” - Nicolae Băciuț spune: „Nici un poet postbelic n-a influențat suflul scriiturii cum a făcut-o Nichita Stănescu și nici nu se va ivi degrabă un autor care să-i fie pe măsură. El a însemnat, într-un alt timp istoric, ceea ce au însemnat Eminescu și Arghezi
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
apere în fața tendințelor de acaparare canonică a Bisericii Ruse, susținută de statul sovietic, în interesele sale politice, dar și din orgolii ale ierarhiei slave 43, reușind totodată să nu se izoleze de Occident. Tot o problemă controversată a istoriei bisericești postbelice este cea a înglobării Bisericii greco-catolice de către B.O.R. Act politic clar inițiat de către P.C.R. la sugestia „fratelui mai mare”, el a venit, este adevărat, pe fondul unei dorințe mai vechi a Bisericii Ortodoxe de reintegrare a „oilor rătăcite
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
comunismul semnifică mizerie, sclavaj, regim polițienesc, câmp de concentrare, moarte”4. Relația Stat-Biserică în spațiul sovietic Revenind la regimul sovietic și politica sa ateocomunistă, trebuie să enumerăm câteva momente care au fost “copiate la indigo” de guvernele democrat-populare în perioada postbelică. După Sinodul de la Karlovaț din anul 1920 au fost excomunicați marii gânditori mistici, Berdiaev și Bulgakov, patriarhul Tikhon a fost acuzat și arestat în anul 1922, sute de preoți uciși sau mutilați, mănăstirile și bisericile distruse sau închise, proprietățile bisericești
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
din toamna anului 1945 este dat dispărut pe front învățătorul Ion Șerboiu, avansat după război post-mortem în ierarhia militară, unul din cei mai apreciați dascăli ai școlii și care v-a fi suplinit de d-ra Georgeta Idor. În primul an postbelic, 1946, Dan Rădescu se "întoarce"din lungul pelerinaj al funcțiilor de control deținute (într-o perioadă și în Basarabia) rămânând în continuare director al școlii și aflându-se în cel de-al 30-lea an de învățământ. În școală mai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
venerdì 4 marzo 2016) Mai toată lumea e împotriva renunțării la granițe și la resemnarea în fata invaziei islamicilor și idolatrilor afro-asiatici. Dar nu asta e dilema AfD-ului, ci faptul că germanii, mai ales cei din est, sunt împotriva reeducării postbelice politic corectă, după cea marxist-leninista a încetat brusc, odată cu Lagărul de tristă amintire, pe când cea anglo-americana e încă promovată de establishment. Pactul de la Varșovia s-a ... Citește mai mult Teama de Alternativa pentru Germania / Alternative für Deutschland (AfD), pentru cursul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
venerdì 4 marzo 2016)Mai toată lumea e împotriva renunțării la granițe și la resemnarea în fata invaziei islamicilor și idolatrilor afro-asiatici. Dar nu asta e dilema AfD-ului, ci faptul că germanii, mai ales cei din est, sunt împotriva reeducării postbelice politic corectă, după cea marxist-leninista a încetat brusc, odată cu Lagărul de tristă amintire, pe când cea anglo-americana e încă promovată de establishment. Pactul de la Varșovia s-a ... XVIII. VIOREL ROMAN - CRIZA DOAMNEI MERKEL, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1849
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
1940, Ion L. Popescu se refugiase cu soția sa Paula Popescu în România "restrânsă", unde îi găsise o detașare la școala din Rucăr. Instabilitatea cadrelor calificate va dăinui încă mulți după Marele Război, condicile de prezență menționând, pentru anii imediat postbelici (1944, 1945, 1950, 1951, 1952, 1953,1954, 1955) următoarele cadre didactice la școala Sătic : Veronica Pârnuță, Paulina Pârnuță, Geta Cosma, Lucreția Bălan, C. Sandu, Veruța Petrescu, Aurică Băjan, Ecaterina Țapu, Maria Chivașcu, Ion Urdea și Pompilu Bădescu (cursuri de alfabetizare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
Europa Centrală, pentru că cea mulsulmană o redeșteaptă pe cea creștină sedată de bunăstarea artificială dată de SUA, URSS până în anul 1989. 9. Invazia, mai ales a musulmanilor în Germania, Europa Centrală, Franța, a schimbat deja paradigmele politice interne și internaționale postbelice în sensul definit de Hegel: „List der Vernunft” - Rațiunea e (mai) subtilă (decât credem). 10. În ciuda tuturora, dacă omul este cel mai prețios capital, atunci economia și armata germană, europeană nu au decât să salute venirea tinerilor refugiați, care vor
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1446529664.html [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
involuntar” - menționează Tiberiu Cunia în amintirile sale. Cu bune și cu rele în mijlocul diasporei franceze, tinerii studenți ai Școlii Superioare de la Nancy au ocazia să întâlnească pe parcursul celor doi ani petrecuți între Nancy și Paris, nume mari ale culturii României postbelice: „Noi românii eram grupați în jurul bisericii ortodoxe române de pe Rue Jean de Beauvais, în jurul centrului catolic de pe Rue de Ribéra, în jurul unui centru de ajutorare a românilor refugiați etc. Nu vreau să vorbesc despre dezbinările și luptele fratricide din interiorul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Ne adunăm la fiecare sfârșit de martie să-l aniversăm și în decembrie să-l comemorăm, pentru că, aș cum a fost Eminescu la sfârșitul secolului al XIX-lea, statornicind limba poeziei românești, a reușit Nichita s-o înnoiască în perioada postbelică și s-o transforme în piatra de temelie a operei sale care se întinde pe aproape un sfert de veac, între 1960-1983. În opera sa Nichita creează o lume. Nu este lumea lui, este lumea noastră, căci noi trăim în
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
apere în fața tendințelor de acaparare canonică a Bisericii Ruse, susținută de statul sovietic, în interesele sale politice, dar și din orgolii ale ierarhiei slave 43, reușind totodată să nu se izoleze de Occident. Tot o problemă controversată a istoriei bisericești postbelice este cea a înglobării Bisericii greco-catolice de către B.O.R. Act politic clar inițiat de către P.C.R. la sugestia „fratelui mai mare”, el a venit, este adevărat, pe fondul unei dorințe mai vechi a Bisericii Ortodoxe de reintegrare a „oilor rătăcite
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
a precizat delimitarea categorică de marxism-leninism, ne mai lăsând loc pentru vreo confundare cu comunismul, sau bolșevismul, sau democrațiile populare asiatice. Astfel, prin rolul pe care și l-a asumat în mai multe țări europene de a promova o democrație postbelică bazată pe tradițiile morale ale continentului, democrația creștină, stimulând valorile solidarității umane, a adus pasul înainte spre pace prin cooperare devenind autorul principal al Pieții Comune. În care s-au reglementat tot mai mult bazele economico-financiare ale relațiilor de egalitate
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
a Iubirii-Lumină concentrate pe fața transfigurată a lui Iisus Hristos. Discuția acestor ultime interpretări cere însă o tratare aparte... Despre etimologia numelui sau a denumirii „Rugul Aprins” și despre mișcarea cu același nume de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică Plecând de la evenimentul și momentul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos și de la episodul vederii și cunoașterii luminii dumnezeiești, a lunminii taborice, ne întoarcem puțin în timp la un alt mare eveniment, episod și loc din spiritualitatea noastră
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
și alte state europene. Monografia sus-menționată este judicios structurată în șase segmente (capitole), sugestiv formulate, care ne oferă o imagine edificatoare asupra locului și rolului Prof. univ. dr. Octavian Ionescu, în galeria marilor civiliști ai României, din perioada inter și postbelică, și anume: 1. Notă asupra ediției 2. Cuvânt înainte 3. Biografia A. Octavian Ionescu, un remarcabil civilist și filosof al dreptului; B. Familia Prof. Octavian Ionescu. 4. Opera. În acest capitol sunt cuprinse lucrările științifice fundamentale publicate de regretatul savant
IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414046393.html [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
-
Au trecut cinci ani de când Grigore Vieru a plecat să-și continue poemele în ceruri. Devenit de multă vreme un simbol al încercării de renaștere spirituală și națională în Basarabia postbelică, cum afirma criticul literar Eugen Simion, el și generația sa reprezintă pentru această provincie românească ce a simbolizat generația lui Goga pentru Transilvania. Poezia sa respiră mesianism. Pentru Vieru cuvântul devine apel, esență a unei gândiri focalizate, grefată pe acele
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
calomniatorilor, în final a asasinilor săi. În calitate de cel mai bun prieten și colaborator al poetului patriot, Grigore Vieru, Nicolae Dabija a transformat gazeta sa „Literatura și Arta” într-o tribună de apărare a celui mai valoros poet basarabean din perioada postbelică. Posteritatea va trebui să nu uite acest gest de solidaritate și salvgardare morală a talentatului poet și neînfricatului patriot Grigore Vieru. Ca și Adrian Păunescu, confratele său, Grigore Vieru, avea să plătească cu viața, cu inima lui care a cedat
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
am și anumite critici. Puteți să-mi exemplificați? Am scris despre Eugen Barbu, superlativ, am ajuns să-l văd pe Manolescu afirmând că totuși prin Groapa Barbu este (era altă dată dușmanul lui de moarte) cel mai mare romancier din postbelic. Ei bine, pe Eugen Barbu l-am vizitat odată, i-am arătat macheta Istoriei mele, a citit-o, i-a plăcut cum am scris despre D.R. Popescu, îmi place cum începe, cât timp n-a fost Președintele Uniunii Scriitorilor despre
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la „Pagini dobrogene”. Între 18 și 26 de ani hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la prestigioasa revistă „Roumanie d'aujourd
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dan_lupescu_corneliu_leu_leonin_a_dan_lupascu_1342587014.html [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]