707 matches
-
pentru că după cei patru ani de ruptură (atât cât a fost ea) - 1996-2000 - termenul postcomunism nu ar fi avut acoperire, Întrucât Între 2000 și 2004 la putere s-au reafirmat tot neocomuniștii? Ai evitat În mod conștient sau inconștient termenul postcomunism? Aș vrea, de asemenea, să explici de ce tranziția nu este un proces unidirecțional; de ce consideri că este reversibilă? Pentru că În finalul demonstrației tale propui termenul tranziție continuă, termen adecvat de altfel, zic eu, pentru ceea ce se Întâmplă astăzi la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt exclusiv Blaga și Ralea. De ce nu consideri că adaptabilitatea românului generic, pe care o numești foarte frumos, de altfel, „un model al rezistenței În istorie”, nu ar fi ea valabilă și din/după 1990? Marius Jucan: Am evitat termenul postcomunism deoarece e plurivoc. Privind „rezistența În istorie”, am folosit În text termenul Între ghilimele, așadar expresia nu-mi aparține. Cele două modele la care m-am referit sunt convergente În punctul figurării unei „rezistențe” În istorie, deși nu această așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tranziții În care românul generic, reiau termenul, Își negociază poziția, intrând În conflict cu reprezentarea autorității, În primul rând a celei politice, extrem de puternice, agresive, ce Împinge, după un „model” al trecutului, individul spre marginea societății. Am socotit că termenul postcomunism, care Însemna „comunismul s-a Încheiat”, nu-mi spune mare lucru. Ce anume s-a Încheiat din experiența comunismului și ce anume continuă? Tranziția poate fi reversibilă, atâta vreme cât nu există o Încredere socială ferm articulată pe valori liberale și democratice
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism (2006). A coordonat volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor fiind relativ difuză, dificil de pus în evidență. BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă Capitolul de față își propune, într-o perspectivă longitudinală, surprinderea modului în care s-a structurat, în postcomunism, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice ale parlamentarilor români, radiografiind activitatea parlamentară raportată la grupurile parlamentare și măsurată prin numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, declarații politice sau luări de cuvânt, capitolul de față pornește de la premisa că
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o societate excomunistă ce nu și-a consumat pe deplin modernitatea și, pe cale de consecință, întâmpină considerabile dificultăți în asimilarea postmodernității și asumarea postcomunismului, în pofida apartenenței sale la Uniunea Europeană? O asemenea societate, cu restanțe în modernizarea civico-politică și economică mai are mult de învățat pentru înțelegerea dereglementării postmoderne, abordarea decalajelor economice și a fluctuațiilor piețelor internaționale, asimilarea globalizării și multiculturismului. O astfel de societate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ales, exigențele alegătorilor. Acest lucru nu se produce instantaneu, ci treptat. În timp, una dintre aceste exigențe pare a fi cea a eficienței (Crowther 2007; Zajc 2007). "Inflația" de acte legislative din România, în special în primii 10 ani ai postcomunismului, cu prevederi contradictorii, coroborată cu discuțiile reformării "clasei politice" au constituit tot atâtea motive de nemulțumire pentru dezbaterile din spațiul public purtate de actorii politici, jurnaliști ori specialiști. Necesitatea "reformării" clasei politice a fost de multe ori temă electorală, iar
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1989 s-a înscris pe un drum presărat de preocupări care încercau să analizeze felul în care se reconfigura socialul postcomunist (Pasti 1995; 2006; Sandu 1996; Ștefan 2004; Zamfir 2004). În acest fel, problematica elitelor era atinsă în contextul analizei postcomunismului și prefacerilor care determinau o nouă față a societății românești. Abia de curând, diferiți autori au abordat fenomenul cu accent pe căile de acces la nivelul puterii executive (Ionașcu 2011) ori interesându-se de schimbările produse la nivelul selecției candidaților
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
diferitele activități parlamentare. Reluăm mai jos, câteva din aceste prevederi. Menționăm că ele sunt preluate din ultimele Regulamente ale Camerei Deputaților și Senatului. Dar, este de remarcat că, aceste prevederi nu au beneficiat de modificări de substanță de-a lungul postcomunismului românesc. Mai degrabă s-ar putea afirma că a fost vorba despre un proces de aducere la zi a trimiterilor la diferite articole din Constituție sau modificarea nesemnificativă a unor exigențe cu privire la procesul legislativ. Potrivit Regulamentului Senatului, "după validarea mandatului
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
persoane datorită carismei și nu a unor programe politice prezentate), folosirea limbii de lemn (Tudor și Gavrilescu ne arată că regulile de formare și funcționare a limbii de lemn din perioada comunistă nu au dispărut, ci s-au autoreprodus în postcomunism, unde au suferit intruziunile vocabularului supus la presiunile tranziției (Tudor și Gavrilescu 2002, 263) favoritismul, dezvoltarea unor teorii conspiraționiste fără bază, abuzul de putere etc.. Dealtfel, perioada de după revoluție a fost și este în România plină de exemple de corupție
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
București: Humanitas. Gerring, John. 2007. Case study research: principles and practices. New York: Cambridge University Press. Heywood, Paul. 1997. "Political corruption: problems and perspectives". În Political Studies. Nr. XLV: 417-435. Hitchins, Keith. 1994. România 1866 1947. București: Humanitas. Holmes, Leslie. 2004. Postcomunismul. Iași: Institutul European. Huntington, P. Samuel. 1999. Ordinea politică a societăților în schimbare. Iași: Polirom. Iliescu, Adrian-Paul. 2007. Etică socială și politică. București: Ars Docendi. Iluț, Petru. 1997. Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte și metode. Iași: Polirom. Johnston, Michael și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
privea cu 'pocăință' spre aceleași zări" (Pușcaș 2008, 32). În aceste două orientări s-au înscris și mesajele noilor realități pe care le-au reprezentat partidele politice. Fiecare dintre românii preocupați de fenomenul politic din cei 20 de ani de postcomunism poate să-și reamintească rapid replici ale liderilor politici pe care le poate încadra în categoriile prosau antieuropean. Pentru a înțelege aceste două tipuri de mesaje și acțiunile partidelor, nu este suficientă o simplă contabilizare a acestora, în vederea aducerii de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în teme locale la alegerile europarlamentare; b) încercarea de blocare a reformei constituționale. Concluzii Pornind de la această scurtă rememorare a ceea ce s-a întâmplat, cu scuze față de cei pe care i-am omis, putem trage câteva concluzii. În primul rând, postcomunismul românesc a moștenit cel puțin un vechi clivaj, cel dintre moderniști și protocroniști, regăsit în cel dintre partidele neocomuniste și cele anticomuniste. Din păcate, disputa dintre cele două părți continuă, fiincă gesturile ce ar fi dus la dispariția ei (adoptarea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice, Iași: Editura Institutul European. Guibernau, Montserrat. 1996. Nationalism: The Nation-State and Nationalism in the Twentieth Century, Cambridge: Polity Press. Hix, Simon. 2008. What's Wrong with the European Union and How to Fix it, London: Polity. Holmes, Leslie. 2004. Postcomunismul, Iași: Editura Institutul European. Iliescu, Ion. 2003. Integrare și globalizare. Viziunea românească, București: Editura Presa Națională. Ioan-Frînc, Valeriu. 2000. Din lucrările Comisiei de la Snagov martie-iunie 1995, București: Centrul de Informare și Documentare Economică. Kitschelt, Herbert. 1992. "The Formation of Party
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
permanent definiția subdezvoltării prin suprapunerea ciclurilor de dezvoltare pe ciclurile electorale, s-ar putea ivi, în zona politicilor publice, o abordare coerentă în sensul prezentat de noi aici. Capitolul 2 INERȚIE SOCIALĂ îN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ 2.1. Continuum-ul comunism - postcomunism. România urbană în secolul al XXI-lea În efortul analizării societății postcomuniste se dezvoltă fără încetare o serie extinsă de teme specifice. Literatura de specialitate insistă în genere pe aspecte evidente, referindu-se în speță la domeniul economic: trecerea la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
particular. În acest subcapitol sunt analizate aspecte ale societății românești postcomuniste concentrându ne pe experiența conviețurii în mediul urban, cu accent pe configurarea orașelor din perspectivă comunitaristă. Tendința copleșitor manifestă la noi în ultimele decenii este de a considera axiomatic postcomunismul ca fiind o stare de fapt. Deși există coordonate ale realității care îndreptățesc o asemenea abordare, generalizarea este o eroare ce potențează dezangajarea. Mai mult, dacă ne raportăm la întreg spațiul fost comunist, observăm că nu doar la noi se
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fost comunist, observăm că nu doar la noi se întâlnește această tendință. Considerăm momentul 1990 drept reper istoric absolut al separării apelor ideologice, deși prezența comunismului ne înghesuie nu doar prin ungherele memoriei, ci și prin consecințele acțiunii sale în „postcomunism”. Îndepărtarea cenușii rezultate în urma unei explozii atomice nu echivalează cu anularea consecințelor acesteia. La fel, comunismul este încă prezent prin manifestările sale „radioactive”. Raportat la tema generală vizată, în contextul sociologiei urbane, unul dintre conceptele tot mai prezente este cel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
arhitectural, ambele totuși spulberate odată cu evenimentele de la sfârșitul secolului trecut<ref id=”2”>Neil Leach (ed.), Architecture and revolution: contemporary perspectives on Central and Eastern Europe, Taylor & Francis e-Library, 2004, p. 2.</ref>. 2.1.2. Postcommunism Nicio analiză a postcomunismului nu ar trebui să piardă din vedere moștenirea pe care a lăsat-o sistemul totalitar. În general regula este respectată. Literatura de specialitate vizând reformele și schimbările necesare în postcomunism a cunoscut o dezvoltare consistentă cuprinzând studii care s-au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
p. 2.</ref>. 2.1.2. Postcommunism Nicio analiză a postcomunismului nu ar trebui să piardă din vedere moștenirea pe care a lăsat-o sistemul totalitar. În general regula este respectată. Literatura de specialitate vizând reformele și schimbările necesare în postcomunism a cunoscut o dezvoltare consistentă cuprinzând studii care s-au concentrat asupra moștenirii comuniste<ref id=”3”>Grigore Pop Eleches, „Historical Legacies and Post-Communist Regime Change”, în The Journal of Politics, vol. 69, no. 4 (Nov., 2007), p. 925; Michael
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mai puțin evidente, dar nu mai puțin importante. Unul dintre aceste aspecte ar fi tocmai cel despre postcommunist cities și trăsăturile lor specifice, punând sub semnul întrebării însăși existența unui post la acest nivel. încercând să răspundă întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ar fi tocmai cel despre postcommunist cities și trăsăturile lor specifice, punând sub semnul întrebării însăși existența unui post la acest nivel. încercând să răspundă întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz nu este vorba despre modele derivate din modernitatea occidentală, sau despre modele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
evident și în România de azi, chiar dacă au trecut mai bine de douăzeci de ani de la căderea regimului communist, pentru că nu au existat și în continuare încă nu există politici coerente de dezvoltare urbană care să ne conducă real în postcomunism. Prin urmare, din perspectiva dezvoltării sociale a României, nu doar productivitatea economică este scăzută, ci și ceea ce am putea numi „productivitate” socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pe lun... și care a f...cut 30 000 de victime; r...zmerițe și vandaliz...ri ale caz...rmilor; primirea a 450 000 de refugiați din Kosovo (1999); influență crescînd... a mafiei (droguri, prostituție, emigrație ilegal...). Pe scurt, În Albania, postcomunismul s-a transformat În haos. La fel s-a Întîmplat, dar din motive diferite, În Iugoslavia vecin.... Factorii dezintegr...rîi iugoslave Factori originali În cartea Vie et mort de la Yougoslavie [Viață și moartea Iugoslaviei], Paul Garde insist... pe faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
trecut. În general, ele arunc... responsabilit...țile cele mai mari asupra foștilor secretari-generali (Jivkov, Honecker etc.) sau asupra URSS-ului, considerîndu-se victime. Astfel, ele se erijeaz... cu atît mai ușor În purt...toare de cuvînt ale exclușilor, defavorizaților și perdanților postcomunismului. PDS (Partei des Demokratischen Sozialismus, fostul Partid Comunist din fosta RDG), foarte influent la Berlin, Rostock, Magdeburg, e descris că „un grup unit”, „o comunitate de destin”, dominat de o puternic... nostalgie a RDG-ului, „constituit Într-o rețea solidar
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. Stan Liviu, Despre autonomia bisericească, Studii Teologice, X (1958), 5-6 (retipărit în: Biserica și dreptul. Studii de drept canonic ortodox, Editura Andreiană, Sibiu, 2012). Stanomir Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007. Šuchman Jaroslav, "European citizens' (may soon take the) initiative", în The Columbia Journal of European Law, vol. 16/2010. Tarangul Erast Diti, Tratat de
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]