1,547 matches
-
Marius Chivu Puține romane de debut, postdecembriste, și-au cîștigat o notorietate a lor așa cum s-a întîmplat cu romanul Ceciliei Ștefănescu, Legături bolnăvicioase: comentată favorabil, epuizată din librării (chiar dacă tirajul relativ mic face irelevant acest aspect) și intrată destul de repede în bibliografia unor cursuri opționale sau
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării de doctorat susținută la Scoala Doctorala de Stiinte ale Comunicării, din cadrul Universității din București. Prima impresie, la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera după 22 decembrie 1989. A doua impresie pe care citirea cărții mi-a creat-o a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest citat din lucrare deoarece, este semnificativ pentru analiză societății românești postdecembriste. După aproape cinci decenii de existență a regimului totalitar comunist, am putut observa că "omul nou" s-a realizat, chiar dacă nu în formă imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării Naționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
când încă nu opera la nivel național. m-a impresionat din prima clipă. văzusem chestii asemănătoare, dar puternic regizate, în serialele americane. aici era live, cu suflet și profesionalism. este anacronic că un asemenea om să se impună în haiducia postdecembrista, în special în zona politicului. la momentul actual e printre puținii politicieni “români” cu credibilitate incontestabila. ps: dacă ar avea blog, sunt sigur că ar zice doar de bine și el vis-a-vis de persoana lângă care a stat “charisma excepțională
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]
-
omul ți-a devenit “indezirabil”. Apoi, cu docta stăruința, ne explici cum ar trebui să arate un individ care pășește spre senectute. “Hei, ar fi strigat Diogene, de unde știi? Vii de acolo?” De fapt, “necrologul” tău este tipic atmosferei culturale postdecembriste românești: “Delictul de opinie” este inadmisibil și trebie pedepsit, de la genunchiul broaștei la marea elită. Cât despre observația lui Machiavellian, într-adevăr, Bcurenci, tu ce studii zici că faci? P.S. Regret și eu comportamentul lui că dascăl. Ceea ce povestește Claudia
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
analiza concretă a articolului. Vasăzică monumentele prezentate au o valoare neglijabila și noroc cu Boia care ne-a deschis ochii în legătură cu istoria românilor că altfel ne-am fi crezut buricul pământului până la adânci bătrâneți. Suferi de prezenteism băiatule. Lasă cărțile postdecembriste și pune mâna pe o istorie evenimențiala serioasă că e mai mult decât evident că ești ignorant în materie de istorie. Bine că n-a scris și Marx ceva de biserică de la Densus că l-ai fi citat primul. Sau
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
ar merita titlul asta. așa gândesc eu cu mintea de 16 ani. poate la anul o să gândesc altfel, paote și acum gândesc prost, dar asta cred eu. despre revoluție, care într-un fel sau altul, ne-a marcat tuturor existența postdecembrista. Gând la gând cu bucurie. Cred că aveam aceeași vârstă la revoluție. Și cred că gândim la unison. toți 3? : D.. sau care cu care?.. că eu am impresia că broken angel e mai mică am vb cu niste profesoare în legătură cu
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
intelectualul român îi poate spune altuia “jigodie”? E rândul meu să te întreb în ce țară trăiești și câți intelectauli cunoști. În plus, pe unii îi ai în emisiuni sau îi respecți profund (vezi cazul Pleșu, un exemplu de impostura postdecembrista, dar mai cu ștaif, ca să-ți amintesc doar de scandalul dedicațiilor, în care Pleșu a jucat un rol infam). Cât despre convingerea ta că publicații culturale cu impact sunt DOAR “Dilemă veche” și “Suplimentul de cultură” (bunul simț îți cerea
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
ipocritului "apolitism", dl Mihai Zamfir săvîrșește o sagace analiză a postideologiei, id est a persistenței mentalității ideologice, a acelei "imbecilizări" obligatorii a cotidianului pe care a practicat-o cîrmuirea comunistă și pe care se silesc a o continua emulii ei postdecembriști, punînd în paranteză doctrina, "pe tăcute", prin perfidia unor măsuri administrative: "Marea realizare a regimului politic de după decembrie 1989 o reprezintă înțelegerea acestui lucru simplu: poți acționa în spiritul unei ideologii (al aceleiași!) fără a mai face nici un caz de
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
Vreischte, muncitor sezonier. Și totuși... acțiunea din roman se desfășoară la Londra, deși ceea ce fac ori spun personajele nu are nici o legătură cu adevărata stare de lucruri din această metropolă, având de fapt loc o transpunere a situației ante și postdecembriste din România într-un spațiu occidental, în acest fel subliniindu-se absurditatea a tot ceea ce s-a întâmplat și se mai întâmplă în spațiul carpato-danubiano-pontic. Pe de altă parte, se face aluzie la o realitate apărută după 1989 și anume
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
-ți publici memorii în care oamenii de lîngă tine sînt făcuți praf?), atitudine, imagine, autenticitatea noilor realități pe care autorul vrea cu orice chip să le surprindă. Mai întîi punctul de referință. La Mircea Daneliuc întîlnim o atitudine scriitoricească tipic postdecembristă. Fie că scrie despre anii '50, '80 sau '90, întotdeauna vocea naratorului nu ne va înșela - este conturată, creată după "Marea păcăleală din '89". Deja un lucru inedit pentru că majoritatea scriitorilor care au scris despre acea epocă după '89 aveau
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
anunțat deja, Emil Constantinescu. Avem de-a face aici cu o grabă infinită și cu o încredere încă oarbă în amintiri. Astfel de mărturii încă au aerul unor documente pentru unii, pentru cei care au fost sufocați de avalanșa memorialistică postdecembristă, fără să fi învățat mai nimic din ea. Măcar o regulă: jurnalul sau memoriile nu pot "ataca" pe cineva ucigător, îl pot cel mult jigni. În Pisica ruptă, autorul nu crede orbește în "amintirile" sale. Există o resemnare care, poate
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
ruină în care femeia se instalează fără dorință de schimbare. E adevărat că citise cartea lui Tournier, că undeva bine ascunsă există dorința de purificare prin anularea oricărui confort, dar limburile Pacificului nu sînt de găsit în acest sat românesc postdecembrist în care nimic nu mai poate fi înviat. Și totuși nu etnografia crudă e miza acestui roman, nu descompunerea comunității tradiționale e subiectul cărții. Ci mai degrabă descompunerea umanității particulare care nu mai poate și nu mai vrea să lupte
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
cea a unui președinte pe care îl cheamă Ilie Ionescu. Această femeie se îndrăgostește de un chinez, un medic trimis de Partidul Comunist Chinez pentru o perioadă determinată în România. Povestea acestei redacții e un adevărat film documentar despre România postdecembristă și un extraordinar prilej de meditație în fața schimbărilor incredibile care s-au produs în numai cîțiva ani. Personajul e redactor de cultură, la fel și colegul Luca și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
ori Nicoleta Sălcudeanu știu ce se petrece. Or fi fost și ei publicați, ca și alții, fără a fi întrebați. Stupefiantă e politica editorială declarată de noua conducere: introducerea pe piața literară a "recenziilor promo". Este o premieră în presa postdecembristă. Nu reclame. Recenzii. Nu semnale. Aprecieri. Transcriem din pagina 2 anunțul: "Autorii cărților de poezie, proză, critică și istorie literară care sînt interesați să fie recenzați în revista Cuvîntul în regim promoțional sînt rugați să ia legătura cu redacția noastră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
parte a întrebării, faptul că inițiatorul proiectului și comanditarul moral este Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au consolidat România modernă și
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Eliade, care de asemenea vroia să păstreze Bucureștii (Mîntuleasa, str. Armenească și toate celelalte) ca pe imagini ale memoriei și atîta tot. Poate e trist, dar e adevărat". Nu e mai puțin semnificativă însă reacția tipică pentru regimul nostru politic postdecembrist, de respingere, măcar morală (de regulă nu e doar atît!) a celui ce ar dori să se restabilească în patrie (în principiu) sau cel puțin revine acasă temporar. Tonul reținut nu poate masca deziluzia: "Lumea s-a purtat frumos și
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
ignorarea de către Dostoievski a tehnicilor de analiză psihologică din "Le nouveau roman". Și, dacă tot cred tinerii critici că parabolele romanești ale anilor '60-'80 sînt depășite, desuete, puerile, măcar să ne informeze despre gusturile lor, cu exemple concrete de capodopere postdecembriste, care nu-l mai fac să zîmbească pe cititorul evoluat de astăzi. Nimeni nu-i obligă să parieze pe N. Breban. Dar pe cineva trebuie să parieze dacă vor să fie luați în serios. În critica literară curajul nu înseamnă
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
Roxana Racaru În lumea amestecată a României postdecembriste, unde harmonia mundi e un magazin de CD-uri, apare un personaj pitoresc, cu monoclu, pelerină și lavalieră portocalie, Bruno, recte Satanael. În spatele poveștii polițiste (crime și dispariții în serie), stă vechea luptă între bine (nevăzut, discutabil, lucrînd prin reprezentanți
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
dar sînt pe aceeași temă, de succes. Și "curajul" eseistic nu iese din tonul vremii: caracterizări generale ale spiritului românesc. Nu în stil Noica sau Vulcănescu, în stil propriu. Dar stilul nu înseamnă mare lucru în noua ordine a criticii postdecembriste... Cum este poporul român? Au ținut s-o explice mai toți autorii preamăriți de Mihăilescu și de o mare parte a eseiștilor din '90. Sentimentele paraguayene ale ființei, în versiuni care mai de care mai inedite, de la Vulcanescu la Patapievici
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
o muncă de istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină" lucruri vechi de cînd lumea și care totuși se află la mare modă. Aberațiile tranziției din critica literară românească și din lumea literaturii și lecturii postdecembriste, în general. Aberații cu un erou ciudat, Dan C. Mihăilescu. Scriitorincul este deocamdată un țel. Deși pare, ornitorincul nu este un animal de tranziție între două regnuri, ci este o soluție, o soluție extrem de viabilă a naturii cum subliniază chiar
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
în pasta groasă a minciunii), "revizuirea valorilor impune realism, respectul faptelor. Actul din 1989 nu poate fi înțeles fără precedentul grav al anilor '40-'50, precedent ocolit sau mistificat de lungă vreme. Fizionomia prezentului are rădăcini în trecut, iar situația postdecembristă cu degringolada ei caracteristică, atît de departe de promisiunile din decembrie 1989, n-are cum fi înțeleasă fără descifrarea lui 1989, fără descifrarea obsedantului deceniu postbelic". Dar cuvintele următoare țin deja ele însele de-o degringoladă interesată: "Cei nemulțumiți sau
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]