948 matches
-
pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
pildă Pușkin, cu care tînărul Negruzzi se împrietenise la Chișinău în anii 1822-1823. Costache Negruzzi prozator Pistolul apare și într-o nuvelă a lui Costache Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, scrisă în 1838 (poate după un model străin). Postelnicul ieșean Andronache Zimbolici, un boiernaș "de tranziție" cam tomnatec, se căsătorește cu Agapița, o "demoazelă, de curînd ieșită din pensionat". Din mica ei bibliotecă "de cărți moralicești", ea "cetește pe Emile a lui Rousseau". În prezența unor prieteni, invitați la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
expună oprobriului public, alungînd-o din casă cu lăutari care să-i cînte "Curvă ai fost, curvă să fii, / La mine să nu mai vii!", cum se obișnuia în Bucureștii de la începutul secolului al XIX-lea.14 În fine, poate că postelnicul Andronache - cu pistolul încărcat în mînă - se gîndea la sinucidere. "Să-și tragă-un glonț? Păzească sfîntul! / Nici gînd să-ncerce așa pas", spunea Pușkin despre Evgheni Oneghin. Dar personajul lui Negruzzi nu suferă, ca cel al lui Pușkin, doar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
teatru, de ochelarii șlui Rosettiț". Era epoca în care "bonjuriștii" epatau "tombaterele", venind din Occident (Rosetti a studiat Filozofia la München) cu "geamu în ochi" (Ghimpele, 1874) sau cu "monoclu-n ochi" (Eminescu, Scrisoarea III, 1881). La sfîrșitul epocii fanariote, postelnicul Andronache Zimbolici, ca să pară "bonjurist", "apucă fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari" (Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, 1838). Și Evgheni Oneghin, "un dandy londonez la strai" din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul din
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
a.m.d. Volumul a fost publicat de editură ieșeana Polirom, cu susținerea financiară a Administrației Fondului Cultural Național. Are 1.414 pagini, format mare și costă 115 lei. Marian Petcu Palatul Șuțu (1834), construit în stil neogotic, a aparținut marelui postelnic Costache Grigore Șuțu. La evenimentele organizate aici au participat domnitorii Munteniei, Alexandru Ioan Cuza, precum și suveranii Regatului României. În anii ocupației germane din primul război mondial, palatul a devenit reședința generalului Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul teritorului ocupat. Edificiul
Istoria jurnalismului din România în date [Corola-blog/BlogPost/93836_a_95128]
-
fiu al hatmanului Manolache, a avut de soție o Scanavi” (p. 262). În listele din Sfatul domnesc și alți mari dregători ai Tării Românești din secolul al XVIII-lea de Theodora Rădulescu (“Revista Arhivelor”, 2/1972), apare Costache «Filodor», vel postelnic între 18 februarie - 25 iunie 1788 (p. 309). Diplomatul Nicolae Filodor a fost căsătorit cu Margareta (Itta) Arion, fiica generalului Eracle Arion, a cărui casă de pe Bulevardul Lascăr Catargi - construită în stil eclectic francez, după planurile arhitectului Ion D. Berindei
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
Eliade neincluzînd-o în ediția sa, în două volume, din 1937. Trama nuvelei lui Hașdeu se petrece la sfîrșitul domniei lui Ștefan cel Mare și, prin subtitulurile capitolelor (paragrafelor) vestește modalitatea utilizată, mult mai tîrziu, în Frații Jderi, de Sadoveanu. Tînărul postelnic Șarpe, însoțit de stegarul Luca, nepotul său, se întoarce, prin Codrii Cosminului, de la Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și plină de înțelesuri e înfățișarea atmosferei epocii, cu oameni, chiar în cetatea de scaun, sătui de necontenitele războaie și sleiți de biruri. Cînd postelnicul Șarpe ajunge la Suceava, în palat tocmai năștea soția lui Bogdan, fiul legitim al marelui domnitor. Femeia moare la naștere. Din nenorocire pentru postelnic, acesta e silit să fugă din oraș, din cauza ca un astrolog italian îi prevestise domnitorului că Șarpe
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
cu oameni, chiar în cetatea de scaun, sătui de necontenitele războaie și sleiți de biruri. Cînd postelnicul Șarpe ajunge la Suceava, în palat tocmai năștea soția lui Bogdan, fiul legitim al marelui domnitor. Femeia moare la naștere. Din nenorocire pentru postelnic, acesta e silit să fugă din oraș, din cauza ca un astrolog italian îi prevestise domnitorului că Șarpe îl va ucide pe nepotul său. Vodă poruncește că Șarpe să fie întemnițat, dar hatmanul Luca Arbore, aflînd, îl sfătuiește să fugă, punîndu-se la
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
că Șarpe îl va ucide pe nepotul său. Vodă poruncește că Șarpe să fie întemnițat, dar hatmanul Luca Arbore, aflînd, îl sfătuiește să fugă, punîndu-se la adăpost. Vremurile erau aspre și abuzul oricînd posibil. Așa se face că nefiind găsit postelnicul, domnul bănuind cum stau lucrurile, îl întemnițează pe nimeni altul decît pe bătrînul Arbore, acoperit de atîtea răsunătoare vitejii. Dar e nevoit să-l elibereze pe data, pentru a conduce o bătălie împotriva tătarilor, care năvăliseră într-un colț de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
pe nimeni altul decît pe bătrînul Arbore, acoperit de atîtea răsunătoare vitejii. Dar e nevoit să-l elibereze pe data, pentru a conduce o bătălie împotriva tătarilor, care năvăliseră într-un colț de țară. Obida însă a rămas. În casa postelnicului Șarpe rămîne mai mare nepotul Luca, rănit, deocamdată, de săgețile primite în picioare în lupta din Codrii Cosminului. Hain, copilul Mihu încearcă să-l otrăvească, fără însă a izbuti. Cînd Luca prinde de veste de tentativa, la sfatul înțeleptului părinte
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
acest episod e, apoi, tratat de sine stătător, ca și cel despre pățaniile tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce, din exil, postelnicul Șarpe. Nuvelă, de 80 de pagini, deci întinsă, e o foarte bună proza istorică, vestind scrierile lui Sadoveanu. Să sperăm că, integrată în ediția de Opere, se va bucura, de acum încolo, de toată considerația literară meritata. Sînt, apoi, integrate
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Brâncoveanu Anul Brâncoveanu este sărbătorit și la Complexul Cutural de la Potlogi, acolo unde se află Palatul și Biserica Domnească, ctitorii brâncovenești de mare valoare artistică. Comuna dâmbovițeană Potlogi a intrat în istorie după anul 1679, când peste „Potlogii", moșia vechiului postelnic Dima și a jupânesei Dragna, a devenit proprietar Constantin Brâncoveanu, mare spătar. Palatul de la Potlogi este singurul palat brâncovenesc autentic, chintesența arhitecturii brâncovenești .Palatul a fost ridicat de Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său cel întâi născut și moștenitor
Procesiune la Potlogi cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25074_a_26399]
-
îl apostrofează pe turcul ucigaș: Dar sunt Domn pus de trei crai Cum îndrăznești să mă tai? În Moldova, în Țara Românească, totul era să scapi de sabie ori de juvăț. Din surghiun te întorceai repede și te pomeneai vistiernic, postelnic, spătar... Bizar. Călinescu numește ruga lui Manole ca Dumnezeu să strice vremea, pentru ca Ana să nu poată veni la locul sacrificiului, „criză de egoism”. Poate că omul avea acea privire superioară asupra lumii, fiindcă-i lipsea faptul acesta mic-burghez care
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
de umbră; atâta tot. Iată cum s-a degradat bietul oraș." (Au mai pățit-o și alții, în Negruzzi 1974, I, p. 48). Personajul principal, Andronache Zimbolici, stă într-un vechi palat netulburat de inovații, care se transformă însă de îndată ce postelnicul se însoară cu demoazela Agăpița, suflet al vremurilor noi, chiar dacă nu citește romanțuri sau "povești a lui Hoffmann ce te umple de fiori la lumina searbădă a lampei", nu cântă Beethoven la pian și nici nu scrie versuri în stilul
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
circulației pe drumurile publice. Așadar, trebuie să revenim în trecut, în veacul al XVI-lea. Primele preocupări ale cârmuitorilor țărilor române în domeniul transporturilor au apărut cu mult înaintea lui Matei Basarab, odată cu înființarea serviciului public pus sub conducerea Marelui Postelnic. Ordinele referitoare la autoritățile din interiorul țării se transmiteau prin curieri ce purtau denumirea de „lipcani“, conduși de un „vătaf de lipcani“. Tot un vătaf, dar de călărași, era comandantul curierilor ce asigurau transportul corespondenței trimise peste hotare. Pe lângă faptul
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
mahala însemna cartier înainte, în sec. al XIX-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau arondisment: în 1831, Bucureștii aveau cinci vopsele (despărțituri) și 71 de mahalale. Frumoasa Duduca, de care se îndrăgostește postelnicul Tuzluc din romanul lui Filimon, locuia în mahalaua Izvorului, iar într-un „Buletin orticol” din Naționalul, tot Filimon pomenește câteva mahalale ale Bucureștilor, între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și pe atunci. Mahalaua începe abia după primul
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
contribui ca expert în statistici economice, domnia de 15 ani a primului domnitor pămîntean, Mihai Sturdza, și apoi aceea mai scurtă, de cinci ani, a lui Grigore Ghica. Sub cei trei stăpînitori, Suțu va fi dregător pe felurite posturi, de la postelnic și vornic pînă la logofăt sau secretar însărcinat cu corespondența secretă a domnitorului. I-a cunoscut îndeaproape pe Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza sau I. C. Brătianu, și a fost martorul venirii principelui Carol în țară. Într-un cuvînt, nervii i-au
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
gazeturi, vreo douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai e mult. La o sută și mai bine de
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
anastatic, prin scanare și procesare computerizată. Revista a avut un caracter dominant literar și istoric, pe lângă B.P. Hasdeu colaborând și o seamă de scriitori reprezentativi în acea epocă. în paginile revistei, B.P. Hasdeu a publicat 17 poezii, tragedia istorică Răposatul Postelnic, celebra nuvelă Duduca Mamuca, proza artistică Desțărarea lui Petru-Vodă Rareș. Serialul Mișcarea literelor în Eși a constituit punctul unei noi direcții trasate de B.P. Hasdeu cu câțiva ani înaintea lui Titu Maiorescu, deschizând perspective cel puțin comparabile cu cele concretizate
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
în grabă, un umblător de la vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui ambasador turc”. Domnii Țării Românești și ai Moldovei au avut la curte dregători pentru toate nevoile, inclusiv pentru lucrările de cancelarie. Unul dintre ei, Marele Postelnic, se ocupa de serviciul poștal, ținea corespondența domnului, atât cea internă cât și cu străinătatea. Dregător de curte important, era ajutat de vătafi de călărași. În timpul lui Constantin Brâncoveanu(16881714), de pildă, funcționa o cancelarie numeroasă, care primea informații și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ce le aveau marii demnitari turci, Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit "capuchehaie". Relațiile cu Constantinopolul devenind din ce în ce mai dese și circulația curierilor călări sau în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
000 de suflete, din care circa 73,5% români. Ca urmare, Constantin Moruziă 30 septembrie 1777-29 mai 1782) a întregit Ținutul Sucevei cu zone învecinate, stabilind reședința la Fălticeni, care a devenit astfel, centrul administrativ și economic al acestui ținut. Postelnicul Manolache Drăghici, referindu-se la domnia lui Constantin Moruzi arăta: “După ce au regulat, adică statornicia hotarului dintre Austria și Moldova, ... au făcut așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
datează din anul 1431, când domn al Țării Românești era un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din secolul al XVIII-lea. Astfel, Diata Elinei (Eleneiă Cantacuzino, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino, arată "[...] împărțeala casei sale și zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]