45 matches
-
toate străzile vin și pleacă din . Una deja dedată finețurilor occidentale, cu restaurante și magazine de prima mână. N-a fost întotdeauna așa, spune Crutzescu, luând povestea de când Brâncoveanu își tăiase drum spre Mogoșoaia peste moșiile rudelor lui, urmașii marii postelnicese Ilinca Cantacuzino, aprinzând dușmănii de moarte. Fusese un drum al contrastelor, presărat cu doar câteva case mai răsărite, dar nu deosebite mult de moșiile de la țară ale unor boieri fără, încă, gustul luxului. Aproape de revoluția pașoptistă, însă, moda franțuzească se
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
aga, și pre Ghiețea clucerul, socrul lui Șărban spătarul, și pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrână la casa răposatului Costandin postelnicul...”). Stoica Ludescu a fost cel ce a redactat, după „învățătura bunii stăpânii méle, jupâneasa Elina, stara Postelniceasa”, în 1681, testamentele Elînei, doua - unul la 1 septembrie, înainte ca postelniceasa să plece în pelerinaj la Locurile Sfinte, al doilea o lună mai târziu, în același an. Aș vrea să mai evoc un „om de casa Cantacuzinilor”, membru al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrână la casa răposatului Costandin postelnicul...”). Stoica Ludescu a fost cel ce a redactat, după „învățătura bunii stăpânii méle, jupâneasa Elina, stara Postelniceasa”, în 1681, testamentele Elînei, doua - unul la 1 septembrie, înainte ca postelniceasa să plece în pelerinaj la Locurile Sfinte, al doilea o lună mai târziu, în același an. Aș vrea să mai evoc un „om de casa Cantacuzinilor”, membru al aceleiași tagme a secretarilor 352. Chiar el, într-o diplomă acordată de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei pe asprimea inflexibilă a Judecății de Apoi?), a jupânesei Elina (o „văduvă milostivă”), în primul rând, a fost răspunsul la cererea de iertare a vinovatului: „Deci, Stroe vornicul, fiindŭ asupra morții, căzut-au cu multă rugăciune la jupăneasa Elina postelniceasa și la feciorii ei, ca să-i ierte capul și să-i dea zile de la dănșii, și să le plătească toată paguba ce li s-au făcut pre limba lui”. Cantacuzinii - „giupăneasa Elina cu feciorii ei” - „ca niște creștini buni și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-sa era vară primară cu tatăl său („sânge amestecat”), și pe Maria, fiica lui Iordache, frate cu Matei, care l-a avut drept prim soț pe Guliano Paleologu. în rest, postelnicul Constantin Cantacuzino și, după moartea lui, în 1663, energica „postelniceasă” Elina (căsătorirea copiilor era o responsabilitate majoră a văduvei) au apelat doar la „grupuri de schimb” românești, au căutat să-și adune rubedenii cu ajutorul cărora să alcătuiască un „clan” puternic. Căsătoriile băieților (și au fost nu mai puțin de șase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iorga, mai târziu și Letopisețul Cantacuzinesc, punând pe hârtie „împărțeala” la 1 septembrie 1667. Plutea încă în atmosfera puternicei familii duhul întemeietorului, iar diata marelui postelnic - scrisă cu mâna lui în grecește înainte de 20 decembrie 1663 - îi dădea puteri depline postelnicesei: „după aceasta las pe soțul mieu, pre Ilina, desăvârșită stăpână, întru câte am câștigat, clătite și neclătite, adecă moșii, țigani, vii și dobitoace și orice altu s-ar afla la mâna ei și afară toate să le strângă și să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trebile casii în tot feliul, de au ținut moșiile și au plătit datoriile; și multă folosință am cunoscut pentru dânsul, de au slujit casii și fraților lui cu dreptate de atunce până acum”322. Eminența acestor prestații o fac pe postelniceasă să-i acorde lui Constantin Cantacuzino o autoritate absolută: „Numai el singur să aibă a porunci tuturor câți să vor afla supt oblastiia casii mele, și să ia seama pârcălabilor, și dă dânsul să asculte toți”. Două „trasee” ghidează această
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei nimic treabă, fără numai acești 4 frați, pentru că ei au rămas mici și necăutați dă noi, căce am căzut la vremi gréle și nenorocite, supt multe pateme și nevoi și grele prăzi...”324. Și le mai cerea ceva bătrâna postelniceasă feciorilor (înainte de a înscrie în testament blestemul care „garanta” îndeplinirea despozițiilor: „acela să fie blestemat de singur Domnul nostru Isus Hristos și de singură Maica Précista să fie pârât la vrémea judecății, așijderea și de noi; și să fie de trei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost și îngropată acolo). * Când a plecat, în 1665, să învețe carte în străinătate, Constantin Cantacuzino, fiul marelui postelnic ucis în 1663, avea 25 de ani. Pornit din țară cu o „ocazie” oficială - „cap al familiei” era acum în „stara postelniceasa”, jupâneasa Elina -, un cortegiu bine securizat ducea la Adrianopol „poclonul haraciului”, tânărul Cantacuzino își vede de ale lui și începe „tare spudia cărții”, la Constantinopol cu chir Dionisie (care va muri, însă, peste un an și elevul va trece în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1902, p. CXXXV. 328. Nicolae Iorga, loc. cit. 329. Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 68. 330. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 108. 331. „Eu Ștefan ieromonahul, adeverez cu această carte a mea, că fericita Doamnă Elina Postelniceasa, fiind aproape de moarte și slabă de tot, m-a chemat pre mine de am scris o carte pentru niște sate, cum să le ia Măria Sa Vodă, adică din satele Domniei ei, care am scris eu cu mâna mea, și acea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Japonia, Trecutul gratuit, De ce uităm?), Ion Pas (La locul Calvarului, Plăceri de iarnă, Bătrânul, Învierea adevărată), V. Demetrius (Sacrificarea mielului), Victor Eftimiu (Omul care a vorbit regelui), Gala Galaction (Întâiul Paște petrecut în Bucovina), C. Gane ( Viața adevărată a postelnicesei Marghioala), poeții Adrian Maniu (An nou), Tudor Arghezi (Sf. Gheorghe, O poveste cu șapte ouă, Fuga în stadion închis), Al. T. Stamatiad (Un singur suflet), reporterii F. Brunea-Fox (Larvele întunericului), Ioan Massoff (Cum trăiește George Enescu, Impresiile unui operat, La
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
alta-i să primești bănuții - și nu-i te miri ce - de-a gata! Crâșma-i altceva!... Asta mă duce cu gândul la o afacere făcută de o altă mănăstire. Nu mă îndoiesc că sfinția ta se gândește la scrisoarea postelnicesei Maria (Palade) întocmită la 22 aprilie 1782, în care spune: „Maria postelniceasa,...facem înștiințare cu această scrisoare la mîna svinții sale Varnava, egumenul de la svînta mănăstire, Sveti Sava...că avîndu eu o dugheană...pe Ulița Cizmării...Și am făcut schimbătură
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a gata! Crâșma-i altceva!... Asta mă duce cu gândul la o afacere făcută de o altă mănăstire. Nu mă îndoiesc că sfinția ta se gândește la scrisoarea postelnicesei Maria (Palade) întocmită la 22 aprilie 1782, în care spune: „Maria postelniceasa,...facem înștiințare cu această scrisoare la mîna svinții sale Varnava, egumenul de la svînta mănăstire, Sveti Sava...că avîndu eu o dugheană...pe Ulița Cizmării...Și am făcut schimbătură...adică eu am dat svintei mănăstiri această dugheană...la Podul Cizmării, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu erau maziliți, atunci cei ce se știau cu musca pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele. ― Să auzim ce spune “giupâneasa Marie” . ― La 22 martie 1620, postelniceasa “giupâneasa răpăusatului Chiriței” scrie că a “venit din Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în ținutul Sorocei, împreună cu soru-sa, do(a)mna Safta. Apoi satele: “Vasilcăul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pricepere, energie și perseverență, pentru buna stăpânire și administrare a averii atât de ușor dobândită, păstrându-o neștirbită până la decesul ei, survenit în 1875, la respectabila vârstă de 85 de ani. Ba mai mult, încă înainte de 1817, pe când era „postelniceasa Elinco Mavrogheni”, profitând de înrudirea soțului său cu domnitorul Scarlat Alex. Callimah, căci doamna Smaranda, soția domnului Moldovei, era fiica fanariotului domn muntean Nicolae Mavrogheni, rudă cu Mihalache Mavrogheni de la moșia Umbrărești, deci postelniceasa nu ezită să folosească prilejul pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mult, încă înainte de 1817, pe când era „postelniceasa Elinco Mavrogheni”, profitând de înrudirea soțului său cu domnitorul Scarlat Alex. Callimah, căci doamna Smaranda, soția domnului Moldovei, era fiica fanariotului domn muntean Nicolae Mavrogheni, rudă cu Mihalache Mavrogheni de la moșia Umbrărești, deci postelniceasa nu ezită să folosească prilejul pentru a-și rotunji moșia. Astfel, deși după un act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost vânduți în 1814 stăpânului de la Torcești, Alecu Grecianu, iată, constatăm pe baza documentului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rotunji moșia. Astfel, deși după un act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost vânduți în 1814 stăpânului de la Torcești, Alecu Grecianu, iată, constatăm pe baza documentului din 12 iunie 1817 că, anterior acestei date, postelniceasa dispunea de „scrisorile ce au înfățoșat și cumpărătură ce au făcut de sulgereasa Sultana Lipăneasca asupra giumățății de sat Bozieștii, /care/ cuprinde până în hotarul Tronăneștilor, unde s-au dovedit că să disparti Trohăneștii de Boziești, cu care scrisori și dovezi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cedat ușor, „socotind ei că cu scrisorile ce au pe parte din Tămășeni nu să vor putea agiuta, au stătut la învoială...; și, pentru a nu rămâne și ei cu totul lipsiți de moșie, au făcut rugăminte ca să le dea postelniceasa din părțile ce are în Geru” ca schimb, ceea ce cucoana acceptă cu atât mai ușor cu cât partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum am mai arătat, de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat unul din contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu numele: „Micul sârbul, Stan sin Lupul sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca la recapitulația finală să apară numai 4, încă o dovadă a lipsei de rigurozitate la înregistrare. Tot la satul Umbrăreștii-clăcași ai postelnicesei Elencu Manu, în categoria celor 37 scutelnici sunt înscrise nu mai puțin de 14 familii ce poartă apelativul „sârbul”, dar care nu credem că indică originea etnică, ci faptul că sunt veniți de la sud de Dunăre (confuzia dintre sârbi și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu capacitatea lor de măciniș. Satele noastre apar în acest an cu următoarea situație: „1 moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia Umbrărești, a dumisali postelniceasa Elinco Manu; umblă [...] numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele arheologice de la punctul zis Inărie, monedele transilvănene găsite aici și pe vechea vatră de la Siliștea. De asemenea, încercarea postelnicesei Elenco Manu de a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e posibil ca tocmai schimbarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]