11 matches
-
mai mult la retragerea din învățământ28și îmbrățișarea carierei de inginer hotarnic, meserie mai potrivită cu starea sănătății sale. Prilejul retragerii definitive îi oferă gestul său simbolic, șocant pentru aristocrația timpului de a renunța (la sfârșitul anului 1835) la rangul de postelnicel și la scutirile de impozite aferente acesteia 29. Gestul supără peste măsură pe domnul țării Alexandru Dimitrie Ghica care vedea în acesta un atentat împotriva întocmirilor sociale, a legiuirilor fundamentale a principatului 30. În consecință poruncește să fie îndepărtat din
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
hotarnici la 28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vinde a sa parte de moșie și ocină din Frenciuci , cu prețul de 400 sute de lei. Vânzătorul și-a oprit pentru sine două vaduri de moară, un loc de prisacă , un loc de crâșmă Între mori, cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753, arată În fața divanului vânzarea moșiei Frenciugi și termenul de patru zile pentru cedarea zapiselor vechi . Pitarul Neculai Cogălniceanu s-a aflat În conflict cu clucerul Gligoraș Costachi, deoarece a cosit poiana situată (a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau scutiți de bir. În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de moșii, cât nu puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
menționarea formelor de proprietate * * * Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării de Jos că din pricina pentru moșia Băncești, n-a putut veni la proces fiind bolnav (din Tezaurul Arhivistic Vasluian, p.212); 22 iunie 1841
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie, măsurate în stânjeni, își rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Scânteia, 35.000 oameni. Fiecare grup de 10 oameni trebuia să aibă o „cotiugă”, sau un car bine „înscorțat”; 50 de oameni, sau salahori, erau conduși de către un mazil și supravegheați de un pristav, recrutați din rândurile „priviligheților sau postelniceilor”. Un schimb lucra 10 zile. Cu multe întreruperi, lucrările au continuat totuși. În martie 1832 însă, traseul suferea o schimbare. Punctul de ieșire din Moldova nu mai era Sculeni, ci Fălciu. Așadar drumul pe teritoriul țării noastre urma ruta Focșani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
influențat pe adolescent, stimulându-i interesul pentru cultură, pentru istorie îndeosebi. Cert este însă că acum a acumulat împotriva Cantacuzinilor puternice resentimente, care îi vor marca vizibil atitudinea de cronicar. Revenind în Moldova, el intră în viața de Curte ca postelnicel (1693), fiind ulterior, pe rând, vătaf de aprozi, mare agă, mare sluger, mare spătar, caimacam. Își consolidează poziția și averea căsătorindu-se cu o nepoată a Cantemireștilor, cunoaște apogeul carierei de mare dregător în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, al cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce se obținea, de cele mai multe ori, prin relații și cumpărarea cu bani, în afara clerului mare și mic care se încadra, pe bună dreptate în respectiva situație. Nu aceeași era situația pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inventar, înregistrând numai bunurile gospodărești, fără pământ. Cum spațiul nu ne permite să reproducem întregul document, spicuim din el pozițiile mai substanțiale, în măsură să ne ajute a ne face o idee despre acea gospodărie țărănească. Capul gospodăriei fusese acel postelnicel Ion Bobocea din satul Condrea implicat în procesele cu sinpărtașii săi, desfășurate după 1802 și până prin 1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817 a hotarnicului Petrache Negrea, urmaș al ramurii Rahilia, devenit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]