9,035 matches
-
prin destinul său nefericit, sursa de inspirație pentru imaginația artistică a secolelor XVII și XVIII - , scrisorile din manuscrisul de la Clairvaux completează și luminează istoria acestei iubiri din anii 1115-1117, care nu a putut fi cunoscută până acum decât prin documente posterioare cu 15 ani evenimentelor relatate: povestirea scrisă de însuși Abélard către 1132 (Historia calamitatum) și corespondență purtată cu Héloďse după despărțirea și angajarea lor separată în viață monastica. Cu toate ca împărtășesc aceeași cultură, vocile celor doi protagoniști posedă nuanțe distincte. Femeia
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
risulta comprensibile perché scansiona quanto ha avuto principio senza che debba mai più aver fine: l'amore di Dio nel martirio e nella resurrezione di Gesù rivelato Dio. Și vuole sottolineare come îl concetto di infinito și storicizzi, temporalizzandosi a-posteriori rispetto all' eterno, cioè Dio, che prescinde singolarmente dal "prima" e dal "dopo" giacché universalmente și configura în Cristo quale annuncio senza più fine di Dio, perché Cristo stesso Dio nel mondo, tempo del mondo. E allora nell'ambito di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele considerate de majoritate a fi cele normale într-o societate nu îl ating cu nimic. de exp: pentru a înțelege sintagma de “slugoi al securității”, sau ” cântăreț al vechiului regim”, trebuie inserata o poză cu o persoană lucrând la posteriorul alteia cu organul musculos din cavitatea bucală. Ce vreau să zic este că fata de tribun o atitudine normală ar fi aceea a simpei flegme între ochi!!! e singura certitudine pe care o poate înțelege !! De ce nu ai făcut pur
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
în limbajul jurnalistic actual să apară din cînd în cînd forme de viitor anterior: cu inerenta prețiozitate a formulării, adesea chiar în construcții ambigue și discutabile. Un exemplu relativ recent e absolut corect, dar atrage atenția asupra faptului că acțiunea posterioară nu trebuie să fie neapărat exprimată tot printr-un viitor (ci, ca aici, printr-un conjunctiv): "telefoanele s-au mai potolit, dar nu este exclus ca ele să abunde din nou în următoarele zile, după ce premierul va fi făcut publică
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
bibliografii din care nu lipsesc numele mari (Ihab Hassan, John Barth, Umberto Eco, Matei Călinescu, Alan Wilde, Jean François Lyotard), nu poate fi decît unul socratic: „Știu că nu știu". în general trăsăturile postmodernismului se recunosc sau se inventează a posteriori, prin delimitare față de modernism. Citind o operă literară putem spune cu oarecare siguranță care sunt elementele postmoderne din alcătuirea ei, dar foarte puțini sunt cei care s-ar putea încumeta să facă a priori un inventar al postmodernismului, necum o
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
ar putea: piatră și rostogolire sau pietros și rostogolit. Pe de altă parte, nu mă îndoiesc că vor trebui traduse toate maximele și sintagmele latine - care, de altfel, au echivalente în română, deci ar trebui interzise cu totul. A priori/posteriori, post festum/mortem ori Sic transit gloria mundi apar, fără traducere, în textele scriitorilor români. Nu este scandalos? Oare nea Gheorghe, invocat de dl Pruteanu, nu se simte frustrat cînd îi citește pe marii filozofi români? în fine, dacă tot
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol soției abandonate ce trebuie consolată? De ce? De ce? Emoția scrisorilor olandeze se convertește în decepție a scrisorilor cehoviene pe
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
puterea constantinesciană. Prinzând curaj și având, firește, spatele necesar cum și complicitatea, conștientă sau inconștientă a unor cozi de topor gen Gheorghe Onișoru Radu Timofte a ajuns acum să se creadă un fel de proprietar al intelligence-ului românesc. Așezat cu posteriorul pe arhive, a blocat activitatea legală a CNSAS-ului, comportându-se asemeni precupeței care împarte grămăjoarele de păstârnac cui și cum are chef. Deși dl. Timofte n-a făcut nici un efort din a-și ascunde intențile barând accesul la istoria
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
ale ziarului „Universul”) și cum „nenea Anghelache, cuminte, n-a vrut să răspunză”, interogația plutește de atunci, tulburătoare și provocatoare, prin spațiul din literatura română rezervat „enigmelor nesplicate”. Parcă Inspecțiune ar fi fost concepută special pentru a-l confirma - a posteriori, evident - pe Gaëtan Picon din Scriitorul și umbra lui, esteticianul francez observând, în deschiderea capitolului Opera ca enigmă, că „Opera de artă - și, în special, opera literară - nu ni se impune doar ca obiect de plăcere sau de cunoaștere; ea
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
ci, mai cu seamă, în exactitatea, precizia și urma pe hîrtie a ironiei și autoironiei. Parafrazîndu-l pe Barbu Cioculescu, vă asigur că „dacă nu jurați excesiv” și doar pe producțiile culturale ale „trecutului deceniu, ce și-a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru, veți trăi” citîindu-l pe autor „osebite ceasuri fie de instruire, fie de relaxare, după caz”. Fie că alegeți „lecturi de vară”, fie că preferați „lecturi de iarnă”. Barbu Cioculescu, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Editura Vremea
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
e reflexul imediat, devastator și tragic, al promiscuității social-politice. Când oamenii nu mai dau doi bani pe propria lor viață, când muncitori și țărani (care „au salvat”, nu-i așa, încă o dată patria) înțeleg să-și comunice gândurile exhibându-și posteriorul, înseamnă c-am luat-o razna de tot. Marea problemă a năstăsioților nu e, însă, poporul. Și-au dat și ei seama că vehementele campanii de la televizor, plus gudurarea populistă, sunt arme imbatabile în procesul dresurii politice început chiar din
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
Că altceva memorabil ce-am produs, de la Petre Ispirescu la Ana Aslan încoace? Mai mult, dl Timofte știe câți jurnaliști cu potențial trădător există în România: doi! O fi mult?! O fi puțin?! Văzând rapiditatea cu care se orientează dinspre posteriorul lui Iliescu-Năstase spre părțile moi ale lui Băsescu, aș fi jurat că sunt mult mai mulți. E drept, ei nu atentează la "siguranța națională", ci doar la precara ideea de moralitate. Dar de așa ceva nu se ocupă, desigur, dl Timofte
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
viață, în viața de fiecare zi, e suficient, așadar, să trăiești tot ce e de trăit și să trăiești cu iubire: și el se atașează, fericit, de soția și de familia lui. Scop atins? Atinsă culmea care face ca, a posteriori, toate etapele precedente ale călătoriei să devină simple trepte ale scării? Dacă acesta ar fi cazul, romanul lui Tolstoi ar pierde ironia lui esențială și s-ar apropia de o lecție de morală romanțată. Or, nu este cazul. în Epilog
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
din altă parte". Așa se referea dl Severin la Traian Băsescu și, prin extensie, la cei care ,vor puterea" și știu ,să înțeleagă și să manipuleze perfect suferințele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Așadar, ,alogenii" nu sunt ,diferiți", cum susține a posteriori dl Severin, ci ,trăiesc chiar în mijlocul popoarelor"! Că în articolul din 6 august ,eroii alogeni" dobândesc atribute pe care în cel din 2 august nu-l au, arată doar mizeria morală în care un om de inteligența d-lui Severin
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
nu, a divergenței) multiplelor abordări. Și ceea ce ni se pare cel mai important: cartea Valentinei Sandu-Dediu nu reprezintă acel discurs teoretic ce trage după sine direcționarea unor comportamente estetice (ca orice demers modernist ce se respectă), ci este creația a posteriori, firească și imperioasă (în cel mai neaoș stil postmodern) a unui fenomen muzical de o peremptorie complexitate. Am ascultat, nu de puține ori, muzica lui Mozart restituită ca un conglomerat de discursuri și jocuri textuale în care adîncimea era înlocuită
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
amintirii unor sentimente uitate. Prezența tatălui îi oferea copilului senzația clară că lumea este adînc fixată în rosturile ei și certitudinea că ziua de mîine va fi la fel de liniștită ca cea de azi. Firește, este vorba despre o reflecție a posteriori, a omului matur, pe care copilul nu putea să o conștientizeze și să o exprime ca atare, chiar dacă o percepea difuz. "Îți lipseau prînzurile, adică întîlnirile tăcute - numai întrebările, aceleași de fiecare dată, întrerupeau liniștea - cu tatăl tău, semnul sigur
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
reliefează contextul potrivit capitolelor următoare. Partea I surprinde organizarea administrativă a Daciei romane, de la cucerire până la părăsirea acesteia de către oficialitățile și armata romane. Vasile Christescu utilizează surse literare (Cassius Dio, Historia Augusta) pentru conturarea momentului cuceririi și a istoriei evenimențiale posterioare, surse iconografice (Columna lui Traian), dar și izvoare epigrafice care amintesc guvernatori și legați ai legiunilor din Dacia. Totodată, autorul face unele observații care, astăzi, sunt reconsiderate ― de exemplu, momentul formării Daciei Porolissensis (p. 72), datarea unor diplome militare (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4: George Enescu -Preludiu la unison, m. 9-11 Structura melismatică finală, formată prin succesiunea de cvarte și cvinte perfecte ascendente, creează o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
o sistematizare a unor principii ce se găseau în stadiul de implicite de până la el”<footnote Ibidem, p. 542-543. În această ordine de idei, el a exercitat o mare și îndelungată influență, nu numai asupra scriitorilor și părinților bisericești imediat posteriori, căci umanismul și mai ales controversele religioase ieșite din reformă vor pune din nou numele și opera sa la loc de cinste. footnote>. În polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează implicațiile baptismale conținute în interpretarea Psalmului 81, 6 avansată
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu microcristale (hidroxiapatită, pirofosfat de calciu). Figura 2. Burșite interspinoase la nivelul L3-L5 (Copyright Annals of the Rheumatic Diseases, The EULAR Journal): A - bursite interspinoase cervical C5-C7; B - bursite interspinoase lombar L3-L5. Apariția acestor bursite cervicale este determinată de instabilitatea posterioară a coloanei și mobilitatea excesivă între procesele spinoase adiacente. La pacienții cu PMR s-a descris și existența bursitelor interspinoase la nivelul L3 - L5 (fig. 2B). DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL 1. Poliartrita reumatoidă (PR) seronegativă (factor reumatoid absent). Pentru cazurile de PR
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
gât și articulația umărului Coasta 2 Pe mușchiul pectoral la joncțiunea condrocostală 2 Supraspinos La marginea craniomedială a scapulei la originea mușchiului supraspinos Epicondil lateral La 2 cm sub epicondilul lateral Gluteal În cadranul superoextern mușchi gluteal mediu Marele trohanter Posterior de proeminența marelui trohanter la inserția mușchiului piriform Genunchi medial Regiunea medială a genunchiului proximal de linia articulară. Bolile degenerative. Spondiloza cervicală și lombară. Se asociază cu durere la nivelul centurilor. Anumite medicamente pot produce mialgie - exemplu, statinele. Pacienții care
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
internează în Clinica de Dermatologie pentru ulcere cronice, dureroase la nivelul membrului inferior stâng și pentru erupție formată din leziuni pruriginoase în diferite stadii de evoluție: papule escoriate, acoperite de cruste hematice,noduli eritematoviolacei, scuamoși, cu localizare la nivelul toracelui posterior și pe brațe. Afirmativ leziunile gambiere au debutat sub forma unor pustule intens dureroase, cu evoluție rapidă spre ulcerare. Antecedente personale patologice - Operație de varice hidrostatice la membrul inferior stâng(1994). Două episoade consecutive de tromboză venoasă profundă, inițial la
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
o anemie severă (Hb=6 g/dl). - A urmat tratament cu prednisolon p.o. 0,5 mg/kg (2004-2005) cu evoluție nesatisfăcătoare, în iulie 2005 oprind terapia cortizonică. - La 3 luni de la oprirea tratamentului cortizonic apare erupție la nivelul toracelui posterior, pentru care se instituie tratament cu metilprednisolon și Disulone. Evoluție nefavorabilă, soldată cu reacții adverse. - Sub tratament conservator (antibioterapie orală, pansamente cu rivanol) leziunile fesiere au evoluție trenantă și ulterior se extind treptat la nivelul întregii fese drepte. La examenul
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
stângi, pe fața dorsală a piciorului și perimaleolar extern: două ulcere superficiale, bine delimitate, cu margini neregulate, cu fundul acoperit de țesut de granulație și detritus, înconjurate de dermoepidermită; cicatrici atrofice, retractile; hipo- și hiperpigmentări (fig. 1-3); la nivelul toracelui posterior și pe brațe: papule escoriate, acoperite de cruste hematice, noduli eritematoviolacei, scuamoși, macule hiperpigmentate. Examen histopatologic din leziune de la nivelul toracelui posterior: fragment de tegument cu minimă hiperortokeratoză și acantoză, prezentând la nivelul dermului chist epidermal cu arii întinse de
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
de granulație și detritus, înconjurate de dermoepidermită; cicatrici atrofice, retractile; hipo- și hiperpigmentări (fig. 1-3); la nivelul toracelui posterior și pe brațe: papule escoriate, acoperite de cruste hematice, noduli eritematoviolacei, scuamoși, macule hiperpigmentate. Examen histopatologic din leziune de la nivelul toracelui posterior: fragment de tegument cu minimă hiperortokeratoză și acantoză, prezentând la nivelul dermului chist epidermal cu arii întinse de efracționare a peretelui cu zone supurative; infiltrat inflamator limfomonocitar cu reacție inflamatorie granulomatoasă cu numeroase celule gigante nultinucleate de „corp străin”. Investigații
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]