184 matches
-
mea din Key Largo, primul cititor fiind doctorul Țăranu. Președinte al Asociației Române din Canada (ARC) și a Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David, aflat lângă Montreal. Cu Constantin Răuță, savant American (NASA) condamnat la moarte În România lui Ceaușescu, și mutat În Florida de circa un an, sunt vecin și bun prieten
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
câtorva dintre cei mai cunoscuți pentru a realiza câte valori ale elitei intelectuale a pierdut țara noastră din cauza disprețului autorităților comuniste față de tradiție și cultură: Martha Bibescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Nicolae Breban, Aron Cotrus,Vasile Posteuca, Horia Stamatu, Ion Caraion, Ioan Petru Culianu, Petru Dumitriu, Nicolae Novac, Vintilă Horia, Nicole Valery-Grossu, Victor Frunză, Claudiu Matasa, Nicolae Dima, Dorin Tudoran, Dumitru Tepeneag, Paul Goma, Aurel Sergiu Marinescu, Bujor Nedelcovici, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Gabriela Melinescu
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Radu Mărculescu, Vladimir Dumitrescu, Vasile Conta, Ilariu Dobridor, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Pan. Vizirescu, Sextil Pușcariu, Gherghe Sofronie, Aurelian și Traian Ionașcu, Emil și Iuliu Hațieganu, Eugeniu Speranția, Maica Teodosia Zorica Lațcu, Anastasia Sica Popescu, Aron Cotruș, Ioan Alexandru, Vasile Posteuca, Virgil Mateiaș, Virgil Maxim, Andrei Ciurunga, Dumitru Leontieș, Octavian Goga, Mihai Rădulescu, Nicolae Stroescu-Stânișoară, Dan Lucinescu, Monahul Ioasaf, Pr. Gheorghe Dincă, Demostene Andronescu, Gheorghe Iscru, Ioan Scurtu, Radu Teodoru, Ion Vlăducă, Gh. Jipa Rotaru, Marin Naidim, Cornel Bîrsan, Dragoș Vasile
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
337). Dar - constat eu! - nici un rând din corespondența dintre Eliade și Radu Gyr nu conține vreo aluzie la această încadrare. Și-apoi, ce are de spus autorul nostru despre afirmația fără tăgadă a unui legionar din al doilea "eșalon" - Vasile Posteucă (necitată în Mircea Eliade prizonierul istoriei): "Eliade l-a cunoscut pe Căpitan. I-a fost, prin Nae Ionescu, aproape, deși n-a fost niciodată legionar cu fișă de cuib și legământ" (Vasile Posteucă, Dezgroparea Căpitanului, Editura Mișcării Legionare, Madrid, 1977
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
unui legionar din al doilea "eșalon" - Vasile Posteucă (necitată în Mircea Eliade prizonierul istoriei): "Eliade l-a cunoscut pe Căpitan. I-a fost, prin Nae Ionescu, aproape, deși n-a fost niciodată legionar cu fișă de cuib și legământ" (Vasile Posteucă, Dezgroparea Căpitanului, Editura Mișcării Legionare, Madrid, 1977, p. 35). Nu-i reproșăm autorului absența acestui citat. Probabil că l-ar fi reprodus, dacă l-ar fi avut la îndemână, de vreme ce a transcris un fragment din scrisoarea lui Eliade către Brutus
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Iconar" (cu apariție lunară, anul editorial socotindu-se cu începere din septembrie 1935). Deși se vorbea de iminența apariției acesteia încă de prin 1932, nașterea propriu-zisă se pare că a fost oarecum întâmplătoare, așa cum rezultă din amintirile lui Vasile I. Posteucă: "Te vei mira să auzi că decizia asupra revistei Iconar s-a luat la el în casă șsociologul Traian Brăileanuț. Erau de față Mircea Streinul, Ionel }urcanu, Liviu Rusu și eu. Eu aveam o sumă de bani rămasă din colecta
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc.
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
întâmplat cu "Însemnări sociologice". Cercetătorul ieșean a descoperit însă un ecou al Iconar-ului în presa exilului: "Un răsunet târziu al revistei Iconar, un ecou tardiv și în condiții nefaste, cu totul diferite, este vocea din exil a lui Vasile Posteucă, din revista Drum, ce apare de la 1 septembrie 1963 la 6 decembrie 1972 (mult după moartea întemeietorului). O rubrică intitulată Iconar, colaborări ale bucovinenilor din exil ș...ț, tonul vehement și naționalismul acerb, dedicarea unor numere întregi scriitorilor bucovineni - toate
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
mediu civilizat și plăcut de a petrece timpul liber, respectiv să oferim sportivilor de performanță condiții cât mai bune pentru a-i sprijini în efortul lor”, menționează Florentin Banu. Centrul sportiv este condus de multiplul campion național de badminton Florin Posteucă, sprijinit de fostul antrenor de atletism al lui Florentin Banu, dl Dorel Miclăuș, și de Daniel Banu. Toți patru sunt sportivi de carieră, dar venind din discipline diferite, respectiv badminton, atletism și fotbal. Cu toții sunt conștienți că investiția în Centru
Agenda2005-06-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283353_a_284682]
-
veniturilor statului din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș. Societățile comerciale din Complexul comercial „Euro“ se află permanent în atenția organelor de control din cadrul Secției Timiș a Gărzii Financiare și multe nereguli constatate au fost sancționate. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Doamna MĂRIOARA POSTEUCA, Recaș. Din 2002 beneficiez de pensie de boală și am un punctaj mediu anual de numai 0,71535, mai mic decât al altei persoane care primește și ea pensie de boală, dar a avut un salariu mai mic decât al
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]
-
Români în exil, care este singura lui expoziție în aer liber din America. După ce-l realizase pe Eminescu, pe Nae Ionescu, au urmat ziaristul Donev din America, unde activase în Florida, apoi Horia Stamatu, Horia Vintilă, Mircea Eliade și Vasile Posteucă și Aron Cotruș. Cam la doi ani era o nouă dezvelire de bust, pentru așezarea căruia se consultau îndelung. Acest artist a dat astfel o și mai puternică tentă națională spațiului binecuvântat al Câmpului. Meșterul epigramist Valeriu Cercel a ridicat
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
și au experimentat tragic, pe propria lor piele, acest destin nefast al definirii condiției românești între străini. Vintilă Horia n-a putut să-și scrie poezia, precum și alții, fie că ei s-au numit Nicu Caranica sau Horia Stamatu, Vasile Posteucă sau Ștefan Ion Gheorghe, decât în limba română, fiindcă doina ca și bocetul nu se cântă în altă limbă fără ca să-și anuleze valorile și semnificațiile mitice. Mircea Eliade a murit scriindu-și literatura numai și numai în limba română
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Bucovină literară întreagă. Mai mult de o Bucovină aparținând României literare. De altminteri, aceluiași efort integrator i se subsumează și almanahul ,,Țara Fagilor” realizat de prozatorul, folcloristul și traducătorul Dumitru Covalciuc, și volumul de ,,Folclor stăneștean - în memoria lui Vasile Posteucă”, ediție alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață trăită în redacția ,,Zorilor Bucovinei”. Nu doar cu perioadă zoristă, ci legați în continuare
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
integrator i se subsumează și almanahul ,,Țara Fagilor” realizat de prozatorul, folcloristul și traducătorul Dumitru Covalciuc, și volumul de ,,Folclor stăneștean - în memoria lui Vasile Posteucă”, ediție alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață trăită în redacția ,,Zorilor Bucovinei”. Nu doar cu perioadă zoristă, ci legați în continuare de ziar sunt și poeții Simion Gociu și Ilie Tudor Zegrea, acesta din urmă președintele
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Manolescu). Desigur că din tot acest colț românesc, neuitat de lume, nu puteau lipsi sculpturile lui Nicapetre, care a realizat busturile unor mari bărbați ai neamului românesc: Mihai Eminescu, Nae Ionescu, George Donev, Horia Stamatu, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Vasile Posteucă, Vintilă Horia. Prea puțini sunt cei care mai cunosc astăzi istoria acestui loc. Proprietatea a fost cumpărată în 1967, iar în 1968 s-a sfințit locul capelei. Anul 1976 a marcat apogeul activității românilor de aici, prin apariția ziarului lunar
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
cucerit tot ce se putea cuceri la nivel național. A fost aproape de a intra în prima sută de jucători ai lumii (locul 111 a fost cea mai bună clasare), iar la nivel zonal are două titluri de vicecampion balcanic. Florin Posteucă este cu siguranță unul dintre cei mai talentați sportivi timișoreni în momentul de față, fiind unul din motivele pentru care în momentul de față badmintonul românesc se identifică aproape cu Timișoara. Cariera sportivă a actualului campion național a început în
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
de față badmintonul românesc se identifică aproape cu Timișoara. Cariera sportivă a actualului campion național a început în 1985, la C.S. Gloria, creuzet al performanței timișorene în badminton, primul său antrenor fiind Ioan Molodeț. De altfel, Gloria a rămas pentru Posteucă singurul club, cu două excepții: intervalul 1987-1990, când evoluează pentru Autoturisme Timișoara, și scurta sa perioadă de „stranier”, când este legitimat la Clubul Setesi Mediterranea din Palermo, club condus de fosta campioană națională a României, Erika Stich. Din 1990, când
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
când se întoarce la Gloria, face un redutabil cuplu jucător-antrenor cu...superiorul său pe cale ierarhică din federație, Ștefan Nyari, împreună cu care cucererește nouă titluri naționale consecutive, până în 2003, când Robert Ciobotariu, eternul său rival, reușește în sfârșit să-l întreacă. Posteucă avea însă să-și ia revanșa pe teren propriu, câștigând finala Campionatelor Naționale ce s-au desfășurat în decembrie trecut la Timișoara. Nu a fost singura realizare a timișoreanului în 2005, anul trecut el ajungând în semifinale la Internaționalele Bulgariei
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
la Timișoara. Nu a fost singura realizare a timișoreanului în 2005, anul trecut el ajungând în semifinale la Internaționalele Bulgariei, și în finala balcanică de la Serres, în Grecia. Nu doar nenumăratele victorii de pe terenul de joc fac însă din Florin Posteucă un campion atipic, căci rezultatele sale academice (absolvent al Facultății de Matematică de la Universitatea de Vest din Timișoara și cu un Masterat în aceeași disciplină la Universität der Saarland din Saarbrücken - Germania) completează în mod surprinzător performanța sportivă a acestui
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
se vor întâlni de-o parte și alta a fileului jucători de badminton din Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Danemarca, Egipt, Israel, Scoția, Slovacia, Slovenia, Turcia, Țara Galilor, Ucraina, Ungaria și, firește, sportivii români, cap de afiș fiind campionul național timișoreanul Florin Posteucă. Cu premii totale de 5 000 de euro, turneul își are programate fazele superioare sâmbătă, 25 martie, când se vor desfășura sferturile de finală și semifinalele, și duminică, 26 martie, când va avea loc finala. Toți cei care doresc să
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
Petcu Silviu, 56 ani l Stănescu Vasile, 72 ani l Ioniță Constantin, 51 ani l Honogi Adolian, 4 zile l Forgaș Ecaterina, 78 ani l Bernic Ioana, 82 ani l Brici Gheorghiță, 49 ani l Ardelean Andreea, o zi l Posteucă Gheorghe, 79 ani l Cosma Maria, 64 ani l Pârvan Doru, 63 ani l Mircea Elena, 68 ani l Fodor Pal, 62 ani l Radu Livia, 78 ani l Calina Petru, 75 ani l Lazăr Ioan, 76 ani l Vernicu
Agenda2006-11-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284857_a_286186]
-
complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și „moderații” (Iulian Vesper, Traian Chelariu) apropiați liberalilor lui Ion Nistor, mentorul mișcării literare din Bucovina anilor ’20. Poezia „iconaristă”, selectată încă din deceniul al patrulea în cîteva antologii locale și, incidental, în Antologia poeților tineri a lui Zaharia
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
iar pe de altă parte el reverberează o stare de spirit actuală, la intersecția istoriei cu intimitatea eului liric, care-și cere dreptul la expresie. De la Traian Chelariu, Iulian Vesper, George Voevidca, E.Ar. Zaharia, George Drumur, Teofil Lianu, Vasile Posteucă la Nicolae Labiș, Nichita Danilov, Cornelia Maria Savu, Matei Vișniec, Angela Furtună, Carmen Veronica Steiciuc și de la aceștia la Vasile Tărâțeanu, Arcadie Suceveanu, Mihai Prepeliță, Ilie T. Zegrea se întinde un arc al unor creații ce n-ar putea fi
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
12.1950 - s-a născut Gheorghe Păun 6.12.1952 - s-a născut Viorel Rujea 6.12.1952 - a murit D. Popovici (n. 1902) 6.12.1971 - a murit I. M. Rașcu (n. 1890) 6.12.1972 - a murit Vasile Posteuca (n. 1912) 6.12.1973 - s-a născut Mihai Goțiu 6.12.1973 - s-a născut Nicoleta Popa 6.12.1991 - a murit Vladimir Colin (n. 1921) 6.12.2007 - a murit Marius Tupan (n. 1945) 7.12.1894 - s-
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5072_a_6397]