21 matches
-
care este semănata). Apoi, dacă o singură floare este ruptă din tufa care crește la o înălțime de 10 până la 30 de centimetri, întreaga plantă se usucă iar floarea ruptă nu trăiește mai mult de câteva minute. Datând din perioada postglaciara, în urmă cu mai bine de zece mii de ani in urma, bujorul de stepa a pătruns în stepele pontice, găsind un mediu propice înmulțirii în nisipurile mișcătoare din Rusia și Ucraina. În România, pentru prima dată, prezența să a fost
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494345817.html [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocile cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului.
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
numeroaselor râuri care se varsă în el și a alimentării cu apă din precipitații. Linia țărmului suferă în permanență modificări: scoarța terestră se ridică în această regiune, din apă ivindu-se mereu noi stânci marine, prin intermediul procesului de compensare izostatică postglaciară. În nordul golfului, în decursul unui secol, uscatul s-a înălțat cu aproape 90 cm, dar nu suficient cât să se poată vorbi de smulgerea unor noi terenuri construibile pe seama mării. Istoria Golfului Botnic este legată de soarta celor două
Golful Botnic () [Corola-website/Science/315514_a_316843]
-
și ruși conclud că acum 7000 de ani, Marea Neagră a cunoscut, cel puțin în straturile de ape superficiale, un episod ligohalin (adică de mare scădere a salinității), datorat, poate, scurgerii spre bazinul pontic a unei mase de apă de topire postglaciară prin fluviile rusești. Dar Ryan și Pitman emit altă ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda lui Ghilgameș. Ei presupun că bazinul pontic adăpostea de zeci de mii de ani
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
pante accentuate. Aspectul lor de amănunt (fragmentarea) este dictat de structură, tectonică, eroziune fluviatilă și glaciară. Au rezultat în urma unor transgresiuni asupra acelor tipuri de relief, fiind în general forme de submersiune, cu excepția unor porțiuni cu fiorduri, unde ridicarea eustatică postglaciară a fost însoțită de o mișcare izostatică pozitivă a uscatului. Este un tip de țărm cu golfuri, capuri, peninsule și insule. Procesul principal este abraziunea, care creează faleze și platforme litorale. Se disting mai multe tipuri de țărmuri înalte: Evoluția
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
care reprezintă sectorul cel mai coborât și cu vârsta cea mai recentă, dezvoltat în lungul văilor. Aspectul, extinderea și strucura lor au fost condiționate de schimbările petrecute în dinamica râurilor, ca urmare directă a variațiilor bioclimatice, eustatice și neotectonice din postglaciar. Fizionomia, extinderea și structura luncilor sunt condiționate de caracteristicile reliefului major, dar și de modificările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, de variațiile sezoniere și accidentale ale regimului de scurgere. După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se lărgeste, de la
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
(Dealul Cetății) este o arie protejată de interes național care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic, datorită vegetației xerofile apărute în perioada postglaciară) situată în județul Brașov, pe teritoriile administrative ale comunelor Sânpetru și Hărman. Aria naturală cu o suprafață de 274,50 hectare se află în partea central-estică a Țării Bârsei (regiune etnografică și istorică din sud-estul Transilvaniei), în extremitatea estică a
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
triasice, și parțial acoperită cu o pătură de loess. Pe țărmul nordic al insulei, există izvoare termale, încă nestudiate, care conferă insulei un interes științific deosebit. În ultima perioadă glaciară, Popina a fost un deal, înconjurat de ape odată cu ridicarea postglaciară a nivelului Mării Negre, acum zece-opt mii de ani. În perioada neolitică, tot litoralul de la limanul Sinoe până la insula Popina, a fost vatra de formare și evoluție a civilizației numită Hamangia (5.000-3.000 înainte de Hristos). În Antichitate, istoricul grec Ptolemeu
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
a cedat locul faunei de climă rece, din timpul glaciațiunilor.S-a format o faună de tundră și pădurea boreală, cu exemplare de mamut, ren, cerb, urs, rinocer lânos și animale de peșteră, cum ar fi ursul de peșteră. În postglaciar, fauna s-a modificat din nou, ajungându-se la fauna actuală.Se mai păstrează însă relicte glaciare, pe munții înalți, în cadrul faunei alpine sau al regiunilor arctice. Intervenția omului a făcut ca, în holocen, unele specii ca bourul sau mamutul
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului. Prin poziția geografică, România, se încadrează în zona de climă temperată fiind situată într-un sector
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
aflat deasupra limitei zăpezilor permanente, glaciațiunea cuaternară se pare că nu a afectat și Munții Suhard. În schimb, în pleistocen întregul masiv s-a aflat în etajul modelării periglaciare, care a lăsat urme vizibile și astăzi. De altfel și în postglaciar sînt întrunite condiții favorabile formării reliefului de tip periglaciar, datorită faptului că cel puțin părțile înalte ale masivului au temperaturi medii anuale în jur și chiar mai scăzute de 0oC. Relieful periglaciar (rezultat în urma numeroaselor procese de îngheț-dezgheț), pe alocuri
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de foliole păroase. Inflorescența, la început compactă, mai apoi alungită, este formată din flori de tip papilonaceu de culoare gălbuie, ce vor da naștere unor păstăi de 2-3 cm, drepte, acoperite cu o rețea de peri negri și albi. Relict postglaciar, "Astragalus péterfii" s-a conservat doar în acest colț al lumii, devenind astăzi un obiectiv științific și o piesă de preț a patrimoniului floristic românesc.
Astragalus peterfii () [Corola-website/Science/311701_a_313030]
-
la cel uscat. În adâncimi temperatura rămâne constantă. Cele mai mari orașe sunt: Valencia și Maracay. WINNIPEG - împreună cu lacurile glaciare Winnpegosis, Manitoba, Woods, Cedar, Moose, Dauphin etc, formează cel mai mare complex lacustru din Canada, un rest al imensului lac postglaciar Agassiz. În lac se varsă râurile Red în partea sudică și Saskatchewan în cea nordică iar surplusul de apă este drenat de râul Nelson spre golful Husdson. Fracturile scutului canadian au dat naștere la repezișuri și cascade pe care s-
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
modificat, cu pierderi și înlocuiri, funcționalitatea sistemică. Totuși, în intervale de zeci de mii de ani, sub aspectul funcționării, de-a lungul unor intervale de zeci de mii de ani, ecosistemele respective și-au restabilit un echilibru dinamic. Ameliorarea climatică postglaciară a determinat deplasări în sens invers, cu reocuparea vechilor areale, unde astăzi se localizează structuri mult mai complexe decât cele inițiale. Coexistă, spre exemplu, până în mijlocul pădurilor montane de conifere, arbori cu frunze căzătoare, după cum în pajiștile alpine din sisteme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prelucrarea metalelor. Aceste activități ca și exploatarea unor roci de construcție au modificat multe structuri naturale, frecvent în mod negativ și pe termen lung. Dacă agricultura, cu toate consecințele ei, a fost posibilă datorită unei conjuncturi naturale favorabile (ameliorarea climatică postglaciară), creșterea ulterioară a impactului antropic asupra naturii a fost consecința unei veritabile explozii demografice și a creșterii corespunzătoare a necesităților societății umane. Acest ritm demografic a fost caracteristic Antichității dar s-a menținut și în Evul Mediu. O a doua
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aceste insule sunt înghețate în cea mai mare parte a anului (chiar și vara circulația este dificilă din cauza sloiurilor plutitoare). Țărmurile acestor insule sunt festonate de fiorduri, iar terasele de abraziune de mare înălțime indică și aici o redresare izostatică postglaciară de amploare. Nunavut Suprafața: 2.093.190 km2 Populația: 32.900 loc. Densitatea: 0.015 loc/km2 Oraș reședință: Iqaluit Fig.40. Provincia canadiană Nunavut - localizare Se pot distinge două grupuri de insule, despărțite de strâmtorile MacClure, Melville, Barrow, Lancaster
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și regiunile danubiene, și în restul Europei; inutil, de asemenea, să urmărim difuziunea ei către India, China și Asia de Sud-Est. Să amintim doar că, la început, agricultura a pătruns destul de lent în unele regiuni ale Europei. Pe de o parte, climatul postglaciar permitea societăților mezolitice din Europa Centrală și Occidentală să subziste din produsele de vânătoare și pescuit. Pe de altă parte, cultura cerealelor trebuie adaptată la o zonă temperată și cu păduri. Primele comunități agricole se dezvoltă de-a lungul cursurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cindrel, este cel mai profund dintre circurile glaciare (căldări) ale Munților Cindrel, care prezintă două trepte separate de un prag de 50 m. Dacă treapta inferioară, care ajunge până la 1 700 m, a fost în bună măsură distrusă prin eroziunea postglaciară, cea superioară este păstrată foarte bine, având un complex de morene, printre care se găsește și lacul Iezerul Mare. Iezerul Mic este un circ mai complex, pe marginile lui apărând câteva căldări mai mici și mai puțin evoluate. La altitudinea
Agenda2004-49-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283137_a_284466]
-
Sărbătoarea bujorului l În luna lui Florar Bujorul, plantă perenă, cultivată pretutindeni, crește, de asemenea, în stare sălbatică (bujor de munte) în locuri ierboase, tufișuri și păduri rărite din Banat. Există, însă, și bujorul de stepă (Peonia tenuifolia), o specie postglaciară care crește doar în terenuri restrânse din anumite zone din Rusia și România, fiind plantă ocrotită de lege. În țara noastră poate fi descoperită întâmplător în Dobrogea și Mehedinți, dar mai ales în comuna Zaul de Câmpie (județul Mureș), unde
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
face trecerea către zona de protecție. In cadrul rezervației se întâlnește o pădurea plurienă cu structură pe verticală, arborii având vârste diferite, parte dintre ei cu formă columnară datorită adaptărilor la căderile masive de zăpadă, apărute ca forme de adaptare postglaciară. Forma columnară este caracteristică genotipului primordial al molidului natural. Din cauza condițiilor climatice (temperaturi scăzute, vânturi puternice, căderi masive de zăpadă), arborii nu trec de vârsta de 180 - 200 de ani. Stadiul 2: Colonizarea cu specii de briofite de talie mică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
cu ajutorul unui motoferăstrău pentru a facilita accesul. Elementele care pot fi urmărite în lungul potecii sunt: - Cele 6 stadii de dezvoltare a puieților pe arborii doborâți; - Arborii seculari; urmărirea exemplarelor cu un aspect special, cum ar fi aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]