51 matches
-
structuralist, pierzîndu-se nu o dată în spații contradictorii și chiar în simțămîntul unei zădărnicii. Reiau o frază a lui John Barth la care am apelat la începutul unui comentariu mai vechi închinat temei în cauză: "Termenul însuși, ca și cel de «postimpresionism», este stîngaci și evocă activitatea unui grup de epigoni întîrziați, sugerînd mai puțin o nouă direcție viguroasă sau chiar interesantă (...), cît mai degrabă sfîrșitul decepționant al unei piese după un act excepțional". Alți cercetători se arată incapabili de-a fixa
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Edward Sava Centru MoMA, muzeul new yorkez, arta modernă începe la sfârșitul secolului al XIX-lea cu Cézanne și postimpresionismul și se termină cu creațiile secolului al XXI-lea. Două noi expoziții sunt dedicate unor creatori de la începutul și sfârșitul acestui interval de timp, prilej pentru vizitator de a construi asociații la care altfel poate că nu s-ar fi
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
amintite mai devreme. Așadar, până la perioada contemporană"- dacă considerăm acest moment după cel de-al doilea război mondial -, arta românească a trebuit să recupereze întreg parcursul istoric european numai într-o sută de ani: de la clasicism, romantism, preimpresionism, impresionism și postimpresionism, până la simbolism și constructivism, cubismul și expresionismul de la începutul secolului al XX-lea. Mulți dintre pictorii, sculptorii și graficienii români din perioada interbelică au fost inițiatorii sau au făcut parte din mișcările avangardiste europene în domeniul literaturii și artelor plastice
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
opera sa de căpătâi: “Un copil taie cu foarfeca un fir de apă!...” Licitația România Regală - “invită la revalorificarea trecutului, aflându-ne în preajma frumoasei aniverări a zilei de naștere a Majestății Sale Regele Mihai I, precum și Licitația de Impresionism și Postimpresionism. Cei prezenți au putut urmări prelegerile susținute de istoricul Adrian Cioroianu - istoric și analist al perioadei interbelice - și Mircea Alexandru Hortopan, director-adjunct al Muzeului Național Peleș, care și-au declarat admirația față de episodul monarhiei românești și pentru colecția impresionantă de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
adică, investiții ce nu se devalorizează, pentru că asta este regula de aur a pieței de capital! „În următoarele 40 de minute, tânărul achiziționă 12 lucrări semnate Pierre Bonnard, Henri Edmond Cross, Van Gogh si încă vreo trei maeștri consacrați ai Postimpresionismului.” „- Voi plăti, bineînțeles, prin transfer bancar. Nu pot umbla cu sacul de bani după mine..., zâmbi uleios tânărul. - Firește. Bineînțeles, îl aprobă grăbită dna Mathieu. - Mă numesc Șoricescu Pamfil și îl reprezint pe domnul Eugen Sterian, care, la rândul său
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
lumea culturală legată de studiul clasicității. Se dezvoltă peisagismul englez. În 1874 are loc prima expoziție impresionistă. În paralel se prefigurează realismul. Arta japoneză, în mare vogă, influențează pictura europeană. În 1889 - Expoziția Universală de la Paris. Spre sfârșitul secolului apar postimpresionismul, neoimpresionismul, simbolismul. Pictori ai vremii sunt Goya, Constable, Turner, Delacroix, Courbet, Daumier, Gericault, Ingres, Manet, Monet, Renoir, Pissaro, Degas, Cezanne, Toulouse-Lautrec, Boudin, Van Gogh, Gogain. În sculptură se remarcă Rodin. În arhitectură : Centrul Londrei este restructurat (inclusiv Palatul Parlamentului). Are
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
experienței profesionale individuale. Bogăția mijloacelor de exprimare permite artiștilor dezvoltarea personalității fiecăruia în contextual unei colaborări rodnice. Eduard Grossman crează o lume fascinantă în care magia culorilor este predominantă. La formația să clasică, suplimentează lumină mediteraniană și bogăția cromatică a postimpresionismului. El renunța la dogme și canoane, permițînd abstractului interpretări asociative, metafore plastice, o îmbinare creativă a realului și imaginarului. Liana Gross pictează cu sensibilitate și lirism, noțiuni care se împletesc surprinzător dar armonios, cu energia unor tuse curajoase, cu senzații
UN ATELIER EMBLEMATIC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344428_a_345757]
-
curentului, arhitectura, artele plastice și decorative (arta lui: Theodore Gericault, Eugene Delacroix, William Turner, John Constable etc.) Realismul: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice și decorative (arta lui: Camille Corrot, Jean Francois Millet, Honore Daumier, Gustave Courbet, etc.) Impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană: contextul istoricocultural, caracteristicile curentelor, artele plastice și decorative (arta lui: Claude Monet, Edgar Degas, Pierre-August Renoir, Camille Pissaro, Auguste Rodin, Georges Seurat, Paul Cezanne, Vincent van Gogh, Paul Gaugain, Paul Signac etc.) Arta secolului XX: condiții
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
moderniști decât pentru postmoderniști. 7. Conceptul a fost utilizat cu mult înainte ca postmodernismul să se fi instaurat ferm în civilizația și cultura euroatlantice. John Watkins Chapman l-a utilizat încă din 1870 pentru a descrie evoluția artelor plastice. Analizând postimpresionismul, Chapman anticipa apariția unui „postmodernism artistic”. Federico de Onis a folosit în 1934 termenul postmodernismo, prin care desemna o reacție împotriva dificultăților și experimentalismului poetic modernist. Arnold Toybee a folosit, în 1939, conceptul de postmodernism pentru a desemna „sfârșitul modernității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și americană Armory Show de la New York. Intervalul 1895-1916 este plin de asemenea „puncte critice”... Autorul vede în Theodor Cornel (alias Toma Dumitriu, 1873-1911), primul nostru critic modern de artă în adevăratul sens al cuvîntului. Întors în 1910 din Franța - unde postimpresionismul, fauvismul, primitivismul și cubismul post-cezannian țineau deja prim-planul -, în 1896 se expatriase în urma unui incident de presă (ulterior, realizase de unul singur o Révue Franco-Roumaine și trimisese în țară numeroase corespondențe de presă, inclusiv despre Afacerea Dreyfuss), fostul frecventator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
A proiectat numeroase imobile în stil cubist și constructivist (nu doar în București; sanatoriul din Predeal i se datorează în egală măsură), parte dintre ele reproduse fotografic și în Contimporanul, iar în plastică a practicat un amestec de abstracționism, realism, postimpresionism, cubism, expresionism și fovism. A fost, de asemenea, cel mai avizat teoretician și promotor al constructivismului în România. La începutul anilor ’30 face parte (ca și ex-avangardistul Ion Călugăru) din rîndul fondatorilor grupării Criterion. Urmare a prigoanei antisemite din perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de date, de Întâmplări, precum și un labirintic sistem de pseudonime, pentru a asigura secretul atât de delicatei operațiuni), el nu poate fi separat de opera „vizibilă” a scriitorului. Dimpotrivă, În nu puține cazuri, creația e altfel luminată prin lectura jurnalului. Postimpresionismul din unele romane ale Virginiei Woolf este perceput diferit prin prisma jurnalului care descrie cu o acuitate halucinantă raporturile autoarei cu lumea. „Tulburarea” peisajului narativ din Valurile sau din Spre far sunt contraponderea, În regimul fictivului, a unei imposibilități reale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vară, de toamnă, de iarnă sau compoziții plasate in asemenea cadre, aproape întotdeauna picturalitatea acestora se încheagă din combinarea unor tușe mari, păstoase și aspre. Prin juxtapunerea lor se realizează acea atmosferă pâlpâitoare și labilă, specifică, în general, impresionismului și postimpresionismului de procedeele cărora pictura lui Mihai Cămăruț nu este străină. Se impune să subliniem că pictorul se relevă ca un remarcabil poet al naturii chiar și în unele naturi statice, prin mijlocirea cărora evocă, de fapt, peisajul, ambianța primară a
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
afine de rezonanță. În articolul său, "Gustave Moreau", publicat în revista Rampa în 1911, D. Karnabatt distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct simbolistă, dar o asociază simbolismului, de pictura academică de inspirație greco-latină, de impresionism și postimpresionism, de pictura realistă, naturalismul unui Corot de pildă. Arta lui Moreau ar fi una intelectuală, idealistă și ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul se văd înlocuite de simbol, ideismul pe care-l solicita
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din faptul că horticultura genitală păstrează nu doar speciile suave, ci mai degrabă pe cele monstruoase, sugestie în registrul vegetal al bolilor venerice. Surprinzător de asemănătoare este o compoziție a pictorulului maghiar István Csók (1865-1961), aflat mai degrabă sub influența postimpresionismului francez și a lui Renoir cu precădere. Câteva dintre nudurile sale, lasând la o parte influența lui Renoir, relevă un erotism problematic, cu o accentuată și înscenată senzualitate, care reverberează dincolo de climatul de buduoar. Hony i soit qui mal y
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; „Transparențele de ton și decorativizarea suprafețelor de culoare aminteau de prețiozități sugerate de maramele muscelene. În creația medicului stomatolog devenit pictor trăim însă și savoarea unor întâlniri cu arta unui Pallady, cu postimpresionismul, cu lecturile studenției. Dar nimic, sub aspectul citatelor imagistice, nu îndreptățește referiri la unul sau la altul din prestigiile artei franceze sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; „Transparențele de ton și decorativizarea suprafețelor de culoare aminteau de prețiozități sugerate de maramele muscelene. În creația medicului stomatolog devenit pictor trăim însă și savoarea unor întâlniri cu arta unui Pallady, cu postimpresionismul, cu lecturile studenției. Dar nimic, sub aspectul citatelor imagistice, nu îndreptățește referiri la unul sau la altul din prestigiile artei franceze sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de familie, București, 1995. Ediții: Mihai Gafița, Studii de istorie literară, pref. Aurelia Batali, București, 1979; Sergiu Dan, Serviciul de noapte, pref. edit., București, 1980. Traduceri: Yves Berger, Călătorie în Virginia, București, 1972; Honour Hugh, Neoclasicismul, București, 1976; John Rewald, Postimpresionismul. De la Van Gogh la Gauguin, I-II, București, 1978; Klaus Rifbjerg, Anna, pref. trad., București, 1979; George Henderson, Goticul, București, 1980; Jacob Rosenberg, Criteriul calității în artă, București, 1980; J. Lippet, Biografie. Un model, București, 1983; Joseph Conrad, Agentul secret
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI Arta în Grecia antică. Arta imperială romană. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanț și Țările Române Renașterea Manierismul Barocul Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franța. Neoclasicismul și Revoluția franceză; stilul Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul. Arta secolului XX: curente, școli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
București, 1983 Preda Sanc, Marilena, Arta video-digitala, București, Editura Coresi, 2005; Prut, C., Dicționar de artă modernă, Editura Albatros, 1972 Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, București, 1971 Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, București, 1974. Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I și II, Ed. Meridiane, București, 1978; Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, București, 1998. Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București, 1984 K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F.
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI Arta în Grecia antică. Arta imperială romană. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanț și Țările Române Renașterea Manierismul Barocul Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franța. Neoclasicismul și Revoluția franceză; stilul Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul. Arta secolului XX: curente, școli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
București, 1983 Preda Sanc, Marilena, Arta video-digitala, București, Editura Coresi, 2005; Prut, C., Dicționar de artă modernă, Editura Albatros, 1972 Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, București, 1971 Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, București, 1974. Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I și II, Ed. Meridiane, București, 1978; Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, București, 1998. Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București, 1984 K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F.
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
la acuareliștii contemporani la paroxism. În America principalii exponenți sunt Charles Burchfield, Edward Hopper, Charles Demuth, Elliot O'Hara, Alice Schille și mai ales John Marin, 80 % din opera lui fiind acuarele. La începutul secolului stilul a imitat impresionismul și postimpresionismul european, dar în perioada interbelică a apărut "Școala din Cleveland", pe lângă Muzeul de Artă din Cleveland și "California Scene", pe lângă studiourile de animație de la Hollywood. Pictorii au exploatat peisajele, lumina de tip mediteranean și tema automobilului. Cei mai cunoscuți au
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
imagini fixate în ateliere cu aer îmbâcsit. Ieșeau în aer liber și pictau peisaje adevărate. Contemporanii îi numeau ironic „impresioniști”, deoarece adesea reproduceau doar anumite impresii dintr-o imagine. „Amprenta” lui Pisarro a fost aproape decisiva în adoptarea paletei coloristice. Postimpresionismul reprezintă ansamblul curentelor artistice care, după sfârșitul secolului XIX, s-au separat de impresionism. Fiecare dintre pictorii acestui curent prezintă propriile subiecte unice, personale, având o formă proprie de exprimare, deși împărtășea idealurile stilistice ale celorlalți postimpresioniști. Postimpresioniștii au extins
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
pictura franceză de la începutul secolului al XX-lea, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure și renunțând la perspectivă. El se situează între mișcarea dada și neofauvismul. Considerat de mulți istorici ai artei un capitol aparte al postimpresionismului, fauvismul a fost unul dintre cele mai interesante și influente curente artistice europene, cu o puternică doză de originalitate și principii cromatice surprinzătoare, ce marcau o ruptură de impresionism, deschizând drumul spre noi forme artistice. Gauguin și van Gogh au
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]