43 matches
-
Energiei va delegă reprezentanți din filialele teritoriale pentru analizarea situației investițiilor și întocmirea proceselor-verbale de stabilire a stadiului fizic de implementare. Monitorizarea acestor proiecte de către Agenția Română pentru Conservarea Energiei se va face pe întreaga durată a executării lucrărilor și postpunere în funcțiune, pentru urmărirea atingerii parametrilor de eficiența energetică prevăzuți în proiect. ... (4) Agenția Română pentru Conservarea Energiei va primi documentațiile din partea beneficiarilor, în două exemplare, si va întocmi în fiecare lună calendaristica Lista de deschidere a finanțării cu sumele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183003_a_184332]
-
plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sintaxa a propoziției de-a lungul axelor subiect-predicat-complement și predicat-subiect-complement. Din punct de vedere tipologic, română este însă, deopotrivă - spre deosebire de celelalte limbi romanice - o limbă balcanică: ea are în comun cu limbile neromanice bulgară și albaneză folosirea unei declinări minimale, postpunerea anumitor articole, construcția viitorului cu verbul auxiliar a voi, substituirea infinitivului prin construcții conjunctivale"223. 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica Existența macro-familiilor poate fi rezultatul unei origini comune extrem de vechi a familiilor lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
339, 344, 345, 346, ~ braziliană 87, 294, ~ nouă 294, ~ veche 228, 294, creola ~ 113, 114, 115, 227, 291, 294, 320, 324, 335, 336, galaico-~ 263, indo-~ 227, iudeo~ 294, spaniolo-~ 227 postpoziție 98, 155, 176, 178, 206, 237, 238, 295 postpunere 71, 118 pragmatică 25, 26, context pragmatic 195, registru (stil) discursiv-pragmatic 195 prepoziție 155, 176, 192, 245, 249, 273, 282 prepoziție 58, 59, 68, 88, 90, 98, 143, 178 producere lingvistică 32, 64, 65, 192 propoziție 59, 64, 67, 79
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
textului un anumit retorism 8: să-și facă o idee despre ce înseamnă această gală a societății civile (CLR) acest sector foarte important care este acela al controlului civic al vieții politice (CLR). La cazurile oblice 9, am întâlnit în postpunere, într-un singur context, forma acestora: În afara durerilor acestora de oase ce vă mai supără? (CLR), și, mai frecvent, adjectivele compuse antepuse acestui, acestei, acestor: împotriva acestei lumi (CLR) cu puterea acestei societăți (CLR) asupra acestei povești (CLR) în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
acestui, acestei, acestor: împotriva acestei lumi (CLR) cu puterea acestei societăți (CLR) asupra acestei povești (CLR) în direcția combaterii acestor legende și mituri (CORV) cucerirea acestui oraș fiind prima victorie a opoziției antitalibane (CORV). Numărul mic al formelor adjectivale în postpunere se explică și prin tendința de pierdere a mărcilor cazuale de genitiv-dativ; astfel, pe lângă situațiile în care adjectivul demonstrativ apare acordat cu nominalul-centru, se întâlnesc în corpusul analizat și exemple în care adjectivul postpus se folosește neacordat 10: Vezi, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
drept corpus. 6 Vezi Miron-Fulea (2005: 260-263). 7 Vezi, în acest volum, Mihail, p. 8 Vezi Guțu Romalo (2002: 92). 9 Avram (1986 în 2001: 175) menționează că, la cazurile oblice, se preferă antepunerea adjectivului demonstrativ, fiindcă, în anumite contexte, postpunerea acestuia poate genera confuzii din cauza omonimiei cu pronumele demonstrativ. 10 Față de Avram (1986 în 2001: 175), unde se precizează că acordul în caz dintre substantiv și adjectivul demonstrativ trebuie respectat și atunci când adjectivul este postpus substantivului (copilului acestuia, fetei acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
în 2001: 175), unde se precizează că acordul în caz dintre substantiv și adjectivul demonstrativ trebuie respectat și atunci când adjectivul este postpus substantivului (copilului acestuia, fetei acesteia etc.), Irimia (1997: 127) menționează că adjectivul demonstrativ de masculin singular are, în postpunere, forma acesta, invariabilă după caz (copilului acesta). 11 Avram (1986 în 2001: 175) consemnează aceste forme fără a preciza nicio restricție de uz. În DOOM2 demonstrativele în discuție sunt marcate ca regionale. 12 Formele simple ăla, aia, ăia, alea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
cu valoare adverbiala, cât și ca adjective invariabile, compusele neologice savante din latină. Au un numar restrâns de regenți, apărând mai ales in limbajele științifice, în cel filosofic, în stilul juridico-administrativ, extinzându-se și în limbajul jurnalistic. Topica este fixă (postpunere), ceea ce înseamnă că sunt inapte să preia articolul de la substantivul regent și nu pot fi gradate sau modalizate: ad-hoc/ad hoc (adunare ~), ad-interim/ad interim (ministru ~), ad libitum (interpretare ~), ad litteram (traducere ~), ad valorem (calculare ~), a fortiori (argument ~), a maximă
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
alor mei are cca 15000 de rezultate, iar alor mele, cca 4800 de rezultate. Așadar, al are forme de genitiv sau dativ singular, alui și alei, dar ele sunt rare și conotate stilistic (familiare sau colocviale). Exemplele standard sunt cu postpunerea posesivului și nemarcarea cazului la al. Conform lui Avram (2001: 100), formele alei și alui au caracter regional: "deprinderi regionale fac ca unii vorbitori să folosească o singură formă, invariabilă după gen și număr, a, iar alții să sporească numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Verbele cu o tranzitivitate forte, care acceptă pasivizarea, nu acceptă construcția fără acord - vezi (141)a și (141)b. În registrul oral se pot întâlni exemple fără acord (vezi (141)c și (141) d), dar lipsa acordului se poate datora postpunerii nominalului și neanticipării mesajului (fiind deci un fenomen de procesare, nu de sistem al limbii). 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice În propozițiile care exprimă operații matematice, verbul-predicat poate fi acordat la singular sau la plural. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ai mei unchi și tată vitreg d. *ai mei / *ale mele pantof și ciorap de lână Structurile în care posesivul este antepus nominalului sunt marcate stilistic, emfatic (al meu unchi, a mea mătușă etc.). Contrastul dintre posibilitățile de acord în postpunere vs antepunere se datorează relației diferite cu sintagma coordonată: în antepunere, al preia rolul de determinant (nominalul sau nominalele coordonate neavând articol definit). Prin urmare, acordul lui al antepus este de tip morfosintactic, formal, așa cum este în general acordul determinanților
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia fără prepoziția pe, antepuse verbului. Rezumând contextele cu dublare obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv +personal sau un pronume marcat prin prepoziție. CD postpus dublat este marcat cu prepoziția gramaticalizată pe. Nu este obligatoriu ca un CD postpus prepozițional să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bazează pe existența unor fenomene comune, precum encliza articolului hotărît, întîlnită în română, bulgară și albaneză. O asemenea "uniune" nu poate fi însă relevantă dacă nu presupune un număr apreciabil de similitudini, care să privească componente importante ale limbii, căci postpunerea articolului hotărît este specifică și limbilor germanice din grupul nordic (daneza, suedeza și norvegiana), care nici nu sînt în vecinătatea limbilor balcanice și nici nu au avut agenți de influențare comuni cu ele. Un al treilea criteriu de clasificare, după
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al structurii determinative, această fixitate devenind necesară nu numai cînd sînt implica-te două substantive, ci și atunci cînd determinantul este adjectival sau de altă natură. Limbile romanice nu manifestă același grad de fixitate în cazul structurii lor tipice cu postpunerea determinantului calificativ, încît ele au putut prelua ordinea de tip germanic a numelui Great Britain, devenit rom. Marea Britanie, fr. Grande-Bretagne, it. Gran Bretagna, sp. Gran Bretaña, pg. Gră-Bretanha. Cînd însă o astfel de denumire s-a creat pe teren romanic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vedere, au la dispoziție mai multe structuri sintactice: (i) combinarea pronumelui personal de persoana I cu modalizatori epistemici (eu cred că), verbe dicendi (eu zic/spun că) în structuri propoziționale în care diferitele grade de asertivitate se marchează prin omiterea/postpunerea/antepunerea subiectului (cred că/cred eu/eu cred), prin opoziția indicativ prezent/indicativ imperfect/condițional (cred/credeam/aș crede, zic/aș zice/ziceam) sau prin absența/prezența unor atenuatori ai pronumelui (l-am dus la medici de familie/l-am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
naturi sintactice. Având în vedere că nu operează decât la nivel semantic, semiadverbele restrictive nu participă la organizarea sintactică a enunțului. Ele au, prin urmare, caracter facultativ, și pot fi plasate atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția poate genera ambiguități de interpretare în privința elementului care constituie suportul sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii ale semiadverbelor restrictive numai și doar. 3.1. Semiadverbul numai modifică grupuri sintactice având drept centru elemente din diferite clase morfologice. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
1.4. Tiparul de construcție în care expresia fracționară este atașată grupului nominal prin prepoziție: reducere de 30% alternează, în presă și în textele publicitare, cu tiparul în care expresia fracționară este substantivată, mai ales în antepunere, dar și în postpunere, uneori distanțată, în poziție predicativă: până la 30% discount (Rlib, 2008, nr. 5560: 8, col. 3) 0% dobândă de leasing (Rlib, 2008, nr. 5566: 7, col. 3) cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor mobile este 19% (Rlib, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
venit global. Într-o situație specială se află adjectivul întreg, care îndeplinește rolul de cuantificator globalizant, în antepunere 4 (poziția sintactică obișnuită a cuantificatorilor grupului nominal), și rolul de modificator cantitativ (similar celorlalte adjective discutate sub 2.4.1), în postpunere: Există și situația în care un singur înger se ocupă de o întreagă comunitate (A. Pleșu, Despre îngeri: 90 și în CLRA), față de o comunitate întreagă. Construcțiile de tipul înțelegerea întreg secolului, discutate de Iordan (1948: 301), sunt și astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 14). 2.5. Modificatori calificativi recategorizați (cu semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan 2007: 199-200). Adjectivul bogat, utilizat cu sens cantitativ în limba veche (ib.), încă apare cu această valoare în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
7. Unii cuantificatori exprimă, contextual, valori speciale, atipice: numeralul distributiv este uneori utilizat cu valoare nedefinită (2.1.3); adjectivul fiecare (având semnificație intrinsecă distributivă, de individualitate) poate apărea în enunțuri generice (2.2.3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2.2.4). În prezența articolului hotărât sau în absența articulării, grupul nominal poate primi, contextual, o interpretare distributivă (2.3.1.1.f). 5.8. Unele structuri populare și familiare se extind în limbajul presei și
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
MOODP > TP > ASPP} qp I0 vP (VOICEP >vP..} qp v0 .... Urmând intuițiile exprimate în Rizzi și Roberts (1989); Dobrovie-Sorin (1994); Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Nicolae și Niculescu (2015); Hill și Alboiu (2016) între alții, vom interpreta encliza pronominală și postpunerea auxiliarelor ca indicații pentru deplasarea verbului în domeniul complementizator. Rămâne să stabilim care este însă proiecția la care se deplasează verbul inversat (mai precis, sub analiza deplasării verbului ca grup, proiecția în al cărei specificator se deplasează verbul). În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mi-am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau postpunerea auxiliarelor). (ii) În română, strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea ca grup (XP-movement). Spre deosebire de limbi ca engleza, în care topicalizarea VP se produce fără extracția argumentului intern din VP, în română argumentul intern se extrage obligatoriu din VP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sa), astfel că nu pot găzdui alți constituenți. (vi) Cât privește structurile cu deplasare la C, am arătat că proiecția care găzduiește VP deplasat la stânga auxiliarelor și a pronumelor clitice este FINP. Modul de funcționare a enclizei pronominale și a postpunerii auxiliarelor este extrem de important pentru analiza datelor din româna veche din capitolul următor. Rezultate și predicții Analiza generală a sistemului verbal românesc și a deplasării verbului a scos la iveală o serie de fenomene sistematice. (vii) Distincția centru / grup (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]