92 matches
-
este exprimat printr-un termen cu trăsătura +personal sau un pronume. 2.1.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 402-403), DC nu este posibilă în următoarele condiții: (i) CD este exprimat printr-un nominal neprepozițional, articulat sau nearticulat, postpus verbului. (ii) CD este exprimat printr-un substantiv cu articol definit, în construcțiile cu dativ posesiv plasat înaintea verbului (dativul posesiv făcând referire la complementul direct). (iii) CD exprimat prin substantiv propriu inanimat este postpus verbului. (iv) CD este exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt postpuse verbului. 2.1.3. DC este facultativă În GALR (II, 403) sunt descrise și situațiile când dublarea este facultativă: (i) CD este exprimat prin substantiv inanimat, cu articol nehotărât, antepus verbului. (ii) CD este exprimat prin numeral prepozițional postpus. (iii) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia fără prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin substantiv inanimat, cu articol nehotărât, antepus verbului. (ii) CD este exprimat prin numeral prepozițional postpus. (iii) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia fără prepoziția pe, antepuse verbului. Rezumând contextele cu dublare obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
demonstrative populare asta și aia fără prepoziția pe, antepuse verbului. Rezumând contextele cu dublare obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv +personal sau un pronume marcat prin prepoziție. CD postpus dublat este marcat cu prepoziția gramaticalizată pe. Nu este obligatoriu ca un CD postpus prepozițional să fie dublat (enunțurile de mai jos au fost testate pe vorbitori): (2) a. (L-)am chemat pe medic. b. (I-)am întâlnit pe doi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv +personal sau un pronume marcat prin prepoziție. CD postpus dublat este marcat cu prepoziția gramaticalizată pe. Nu este obligatoriu ca un CD postpus prepozițional să fie dublat (enunțurile de mai jos au fost testate pe vorbitori): (2) a. (L-)am chemat pe medic. b. (I-)am întâlnit pe doi dintre elevi la cancelarie. c. Vin mulți oameni la bibiliotecă; (îi) văd zilnic pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am luat. 2.2. Complementul indirect (CI) 2.2.1. DC este obligatorie Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect este obligatorie în următoarele contexte: (i) CI este antepus verbului, pentru reliefare (chiar dacă este un termen "nedeterminat" semantic). (ii) CI postpus are trăsătura semantică +uman. (iii) CI cu trăsătura -animat dacă în aceeași structură avem un complement direct exprimat printr-un substantiv cu articol hotărât care precedă CI (situație rară, în care cliticul are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
9.VI.2009) eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem (Radio Guerrilla, 17.VI.2009) sunteți cel care ați declarat în nenumărate rânduri... (Europa FM, 11.VI.2009) 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus Dezacordul verbului-predicat cu un subiect postpus se poate explica prin neanticiparea mesajului (uneori sunt și alte explicații, ca acordul prin atracție sau acordul semantic): (49) Și mai se ducea niște dudui și mai suspinau niște dudui... (Antena 1, 6.XI
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care tot timpul vreau să mă extrag din sistem (Radio Guerrilla, 17.VI.2009) sunteți cel care ați declarat în nenumărate rânduri... (Europa FM, 11.VI.2009) 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus Dezacordul verbului-predicat cu un subiect postpus se poate explica prin neanticiparea mesajului (uneori sunt și alte explicații, ca acordul prin atracție sau acordul semantic): (49) Și mai se ducea niște dudui și mai suspinau niște dudui... (Antena 1, 6.XI.2007) De la o petrecere mexicană nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TV, 8.XI.2007) 3. Acordul sintagmelor coordonate Dacă vorbitorii consideră că nominalele din sintagma coordonată formează un bloc semantic, verbul este acordat la singular. Acest tip de acord este frecvent, indiferent de poziția sintagmei coordonate față de verbul-predicat (antepusă sau postpusă): (i) topica subiect - predicat (54) Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007) - "traficul, vremea, ploaia" sunt concepute împreună drept cauza care "i-a împiedicat [pe invitați] să..." Vântul puternic și grindina a distrus acoperișurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Octavian, Realitatea TV, 18.V.2007) Ați văzut, va fi în sală o mamă și o fiică (B1 TV, 14.V.2008) se plătește de către contribuabil SPP-ul și mașinile alea (Realitatea TV, 2006) Dacă subiectul este o sintagmă coordonată, postpusă verbului-predicat, acordul cu primul termen coordonat este acceptat de normele limbii literare. Argumentul este acela că mesajul nu este anticipat, se construiește "din mers". Nu poate fi acceptat în limba standard acordul doar cu primul conjunct dacă sintagma coordonată este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplele de acest tip există și analiza alternativă cu elipsa unui nominal plural, subînțeles din enunțul anterior. Dacă adoptăm analiza că acordul verbului-predicat se face cu nominalul cuantificator, atunci aceste enunțuri sunt relevante pentru acordul hibrid. 20 Posibilitatea ca demonstrativul postpus să fie considerat un pronume care stabilește o relație apozitivă cu substantivul anterior este menționată în GALR (I, p. 243). 21 La căutarea cu Google, apar 44900 de rezultate pentru celorlaltor (august 2010). 22 În studiul din 2008, Ana-Maria Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr formală (vezi infra, 3.4.). 137 Adj = adjectiv; ArtDef = articol definit; SCoord= sintagmă coordonată. 138 Vezi infra, 3.5. Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate combina doar cu substantive numărabile la plural și cu substantive masive. Agramaticalitatea exemplului (202)a arată că niște cere ca pluralul nominalului cu care se acordă să fie de tip morfosintactic, formal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pastor de aer?); străvechi / cochilii luceau (Corabia înaltă). Se mai pot cita următoarele formule leopardiene, ce conțin adjectivul dolce: blândă / vale a Haranului (Imn patriarhilor, vv. 80, 82) și copilă încântătoare / plăcută vederii (Dragoste și moarte, vv. 10-11) cu calificativul postpus numelui iar la Quasimodo: domoala / revărsare a sângelui (Fir tot mai scurt). La fel de interesante se dovedesc a fi contextele centrate în jurul calificativului oscuro: obscur / fir de nisip (zis lume) (Ginestra sau floarea deșertului, vv. 190 191) și a vieți-mi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
devin retroflexe dacă sînt precedate de [r], printr-o orientare a limbii spre fundul gurii în timpul pronunției. În suedeză, articolul hotărît este postpus, ca în română, dar, cînd substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (fenomenul circumpoziției): det stora skeppet "nava mare" (unde, skepp [(εp] "navă, vapor, vas" și stor [stu:r] "mare"). La plural, există numeroase desinențe, ca în germană (și în islandeză), și, tot ca în germană, desinențele sînt însoțite uneori de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store hus "casa (cea) mare"). În norvegiană și în suedeză, dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul se dublează, fiind antepus adjectivului și postpus substantivului, fenomen care poartă numele de circumpoziție: sued. skepp "navă", skeppet "nava", det stora skeppet "nava mare"; stad "oraș", staden "orașul", den stora staden "orașul mare"; norv. gutt "băiat", gutten "băiatul", den snille guten "băiatul frumos"; hus "casă", huset "casa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le garçon etc. Se poate, prin urmare, constata că opinia potrivit căreia în limbile romanice determinanții se plasează după determinați nu se aplică și determinanților de individualizare (necalificativi). Limba română are însă situația specială că unii dintre aceștia sînt totuși postpuși, precum articolul hotărît, articolul demonstrativ-adjectival și adjectivul posesiv (băiatul cel harnic; băiatul meu), iar alții au poziție variabilă (epoca aceasta; această epocă). În general însă, se poate afirma că limbile romanice se caracterizează de fapt prin determinare regresivă (de tipul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
seria demonstrativelor etimologic compuse cu ecce și a celor simple Dacă lucrările normative califică termenii acesta, acela ca livrești, iar termenii ăsta, ăla peiorativi (Avram 1986: 176), selecția, în conversația spontană, a adjectivelor demonstrative din seria aceasta, aceea - antepuse sau postpuse nominalului - sau a adjectivelor demonstrative din seria asta, aia - obligatoriu postpuse instituie opoziția formal/informal. Analiza cantitativă (preferințele uzului pentru elemente dintr-o serie sau alta) și calitativă (contextele preferate pentru un uz sau altul) (vezi Nicula, în acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
lucrările normative califică termenii acesta, acela ca livrești, iar termenii ăsta, ăla peiorativi (Avram 1986: 176), selecția, în conversația spontană, a adjectivelor demonstrative din seria aceasta, aceea - antepuse sau postpuse nominalului - sau a adjectivelor demonstrative din seria asta, aia - obligatoriu postpuse instituie opoziția formal/informal. Analiza cantitativă (preferințele uzului pentru elemente dintr-o serie sau alta) și calitativă (contextele preferate pentru un uz sau altul) (vezi Nicula, în acest volum, p. ) a demonstrat clar această opoziție. Voi generaliza spunând că în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii ale semiadverbelor restrictive numai și doar. 3.1. Semiadverbul numai modifică grupuri sintactice având drept centru elemente din diferite clase morfologice. Poate avea ca suport: * un grup nominal căruia îi este antepus sau postpus: numai [TAIcă-meu] s-a ridicat săracu. (CORV) Numai [tristețea]11 este discretă, numai [durerea] are oroare de public. (Ana Blandiana, Calitatea de martor) au venit ca unguri și-au deveNIT prin cultura și civilizația lor numai [populație dă limbă
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
puțin mai indiferent cu suflețelul tău, renunță la mila de sine și reflectează, din când în când, la tine însuți așa cum ai reflecta asupra altuia (idem: 194 și în CLRA) un om oarecare "neînsemnat, fără importanță" (GALR, ib.). Adjectivul oarecare, postpus grupului nominal, poate exprima nedefinirea. Această utilizare semantică este mai limitată, fiind înregistrată, preponderent, în texte cu caracter științific: Viteza de propagare a radiației optice într-un mediu oarecare (E. Poll, Fizică: 86) un punct oarecare al dioptrului diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai mult de", adverbul de mod bine fiind recategorizat, în context, și exprimând o valoare cantitativă]; construcțiile cu numerale care exprimă valori contextuale nedefinite etc.: trei sute și ceva [de brini] (IV: 335
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a face: făceți-o, TVR 1, 23.XI.2007, 26.XI.2007, la a bate: băteți-i, Kiss FM, 17.X.2007). Se constată așadar o foarte frecventă deplasare a accentului pe sufix (deci spre finala cuvântului) în prezența unui clitic postpus. 2.1.3. Sunt prezente, în materialul cercetat, și oscilațiile în conjugarea unor verbe cu sau fără sufixele -esc și -ez (reprezentând treceri între două subclase de conjugare)4. Exemplele confirmă în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]