10 matches
-
și s-au desfășurat în perioada 15 martie - 25 iunie 1976. Prima variantă a fost vizionată la 4 iulie 1976 de către directorul V. Nicolescu de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), fiind solicitate operațiuni de montaj (scurtarea momentelor coregrafice), revizuirea postsincronului și refacerea textelor unor dialoguri și ale cântecelor. Actorul Jorj Voicu o interpreta pe Sfânta Duminică, dar conducerea C.C.E.S. a considerat că acel personaj "„e o apariție șocantă, oarecum licențioasă”", iar personajul a fost scos din varianta finală. Regizorul a
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
pe corzile vocale ale lui Amza Pellea au apărut niște noduli, care au afectat temporar vocea actorului. Pentru nu a afecta calitatea filmului, regizorul Sergiu Nicolaescu a hotărât dublarea vocii. Prin urmare, vocea sa a fost dublată la înregistrarea în postsincron de Emanoil Petruț (ca și în "Dacii"). Unul dintre cele mai celebre dialoguri din acest film este acela dintre Mihai Viteazul și sultanul Murad al III-lea, pe Cetatea Celor 7 Turnuri. Această scenă a fost filmată la Istanbul. După
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
într-o unică "fonogramă", pentru început pe "bandă magnetică, a "dialogurilor, muzicii și zgomotelor, conținute pe diferite benzi sepatate. Se fac ultimele "retușuri" în ceea ce privește caracteristica de frecvență a sunetului. Mixajul se face în încăperi speciale, pot fi cele cele de la "postsincron" și "înregistrarea muzicii", folosindu-se instalațiile acestora: Acesta este o înregistrare "monoaurală", cea "stereofonică" este mai complicată, însă în general ca idee tehnică este identică. Se poate remarca că în acest proces se realizează dacă este necesar și "banda internațională
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
Pe 15 octombrie a fost trasă scena cu care se deschide filmul, iar seara a fost organizată petrecerea de sfârșit pentru filmări. În lunile decembrie-ianuarie 2006 s-a realizat montajul filmului, iar post-producția (între altele, înregistrarea muzicii și a sunetului postsincron) și distribuirea primelor copii au fost finalizate în aprilie 2006. În luna mai, filmul a participat la Festivalul Internațional de film de la Cannes, ediția a 59-a, alături de alte filme românești ("A fost sau n-a fost?", al regizorului Corneliu
Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/309153_a_310482]
-
mai 2007, mixajul inițial de sunet la Fluid Zone din Bratislava în iunie - septembrie 2007, mixajul final de sunet la RDI Studio din Budapesta în mai-iunie 2008, iar etalonarea la Magyar Filmlabor din Budapesta în iunie 2008. A trebuit refăcută postsincron vocea lui Orbán (fiul), care era în proces de evoluție. Imprimarea sunetului a fost realizată în vara anului 2008, inclusiv György Kovács și Gábor ifj. Erdélyi, colaboratori ai cineastului maghiar Bela Tarr. Activitatea de postproducție a fost coordonată de Andreea
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
1978 (39 zile de filmare, 2.600 mu). Vizionat de conducerea C.C.E.S. și de Comisia ideologică la 23/03/1979, când sunt formulate observații de modificare, care trebuie să fie executate până la 10 aprilie. Modificările vizează detalii de imagine și postsincron, introducerea unor replici din off, revizuirea pronunțării germane și a consecvenței convenției privind limba vorbită de diverse personaje. După o vizionare - probabil cu Comisia ideologică - la 25/07/1979, se mai cere scoaterea câtorva planuri de interior biserică. Inițial, se
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
Tinerii Constantin Brânzea (tânărul Tudor Andrei) și Marian Culiniac (tânărul Gebauer) au fost campioni naționali la box și au jucat roluri de boxeri și în filmul "Învingătorul" (1980), regizat de Tudor Mărăscu. Vocea lui Brânzea a fost dublată însă la postsincron de cea a lui Nicolaescu. De asemenea, Mihai Vasile Boghiță (bătrânul Gebauer) a fost component al clubului Steaua și a participat la competițiile naționale și balcanice de box în anii '50, devenind apoi actor de film și interpretând printre altele
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
unui naționalism furibund, însă cu o sensibilitate reală pentru grotesc : Eugen Barbu. Fragmentul din articolul lui Eugen Barbu era citat chiar de Pintilie într-un text adresat cenzo- rilor săi în 1981 când filmul era deja blocat înainte de faza de postsincron. Decupajul era elocvent chiar și în evidenta sa dimensiune peiorativă pentru impresia de deformare a lumii operei caragialești pe care o generează filmul lui Pintilie. Nota bene, Eugen Barbu văzuse filmul din auzite ! „Din păcate pe scenele noastre, și chiar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
replicile lui mute se lipește vocea lui Sergiu Nicolaescu. (Falc aduce mai mult cu Ilarion Ciobanu tânăr, însă nimeni nu e atent la cum arată, căci e complet obliterat de vocea demiurgului.) Și acest lucru, ca și opțiunea pentru decadentul postsincron (ca de obicei, cu rateuri), precum și amestecul de București cu „un oraș din Europa“, de an 1978 cu 1940, de limbă română cu engleză cu accent românesc, de „Miss Lori“ cu șlagăre străine, de Jean Constantin cu Simona Pătruleasa dau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Răzvan,cea a lui Cristi, și cea a însoțitorilor lor, sunt construite pe firesc dar nimic din acest selectat schematic firesc nu răspunde adevărului, cauzei și efectului fiindcă lumea lor este peisaj, nu comunicare vitală cu ea. Lume film, lume postsincron, lume amagitoare și schematică. Spectacolul, filmare a ceva tragic și artificialitatea scenei la nivel cu publicul sunt cele două realitați la care se delimitează povestirea, orice poate fi acuzat de artificial se regăsește în virtualitatea artei. Tudor Istodor Răzvan, Maia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]