1,366 matches
-
cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței unui Stat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unuia ce l-a alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea intervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra Statului chemându-l la raport și ordine, noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
până aici, redutele satirei, flatării, moralizării, evocării comice etc., pentru ca azi să elaboreze regaluri de comedie. Deliberat echivoc elegantei măsuri, talentul său nu l-a urcat la o glorie care să-l scoată din propoziția bunului simț și să-l postuleze în secvențele autoprezentării recitative. Actorul Vasile Muraru a fost și este un actor cu noblețea manierelor, care nu accentuează până la afișarea vedetismului, generoasă sursă de prăbușire inopinată, uneori pe drum, alteori de sus! Protagonist al filmului de scurt metraj, „Ușa
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417751898.html [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
zero al conștiinței universale. Considerând că universul este conștiință în expansiune infinită, titanul Descartes merge mai departe în căutarea adevărului absolut și, plasându-l pe om în centrul universului - eu spun ca a plasat omul mai degrabă în centrul materiei -, postulează primul principiu al filozofiei cartesiene pe care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
degrabă în centrul materiei -, postulează primul principiu al filozofiei cartesiene pe care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele separate ale grecilor și arabilor (din existența conștiinței individuale cugetătoare din alte grupuri de conștiință clasică, din Grecia antică platoniciană până la Roma lui Giordano Bruno) și le “predă” Frățiilor babiloniene și Ierarhiilor
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
va pierde sensul, durerea va dispare, și astfel fiecare om va putea să gândească rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte cuvinte, Descartes intuiește “gradul zero al conștiinței individuale”, doar că o postulează greșit, în sens invers: adică, în loc să fi spus “exist, deci gândesc” el spune “gândesc, deci exist”. Lucrul care, după părerea mea, a adus poate cele mai mari prejudici în evoluția omenirii pe “scara creaturală”. Căci noi, zgrăbunțe de lumină la
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
din cer, pline de senzualitate, de bogăție și mister, inclusiv Fecioara Maria din Loreto, de care Descartes are cunoștință și pe care în 1619 o caută pe jos cu toată devoțiunea, de la Veneția până la Notre Dame de Lorette. Atunci când Decartes postulează primul principiu al noii filozofii cartesiene prin axioma “gândesc, deci exist”, și pune bazele unei noi “științe universale” pe care el o numea Mathesis universalis, se naște și prima întrebarea legitimă și obligatorie pentru toți “maeștri gânditori” care au urmat
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Și pentru ca să fie respectat, aplică metoda dansului pudic “cu mască-fără mască”: când se urcă cu inima pe “scara creaturală” la Dumnezeu, își pune masca pe figură, ca să nu fie văzut de autoritățile eclesiastice. Iar când coboară cu mintea în inimă, postulează șase Meditații ale rațiunii, care conțin fundamentele fizice ale conștiinței, dar care le postulează pentru o conștiința individuală, nu pentru o conștiință universală, sau măcar pentru o conștiință de grup (I-VI), cum ar fi fost corect să le postuleze
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
cu inima pe “scara creaturală” la Dumnezeu, își pune masca pe figură, ca să nu fie văzut de autoritățile eclesiastice. Iar când coboară cu mintea în inimă, postulează șase Meditații ale rațiunii, care conțin fundamentele fizice ale conștiinței, dar care le postulează pentru o conștiința individuală, nu pentru o conștiință universală, sau măcar pentru o conștiință de grup (I-VI), cum ar fi fost corect să le postuleze. Aici e păcatul trufiei și greșala gnostică a lui Descartes. Astfel, principiile lui Descartes
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
postulează șase Meditații ale rațiunii, care conțin fundamentele fizice ale conștiinței, dar care le postulează pentru o conștiința individuală, nu pentru o conștiință universală, sau măcar pentru o conștiință de grup (I-VI), cum ar fi fost corect să le postuleze. Aici e păcatul trufiei și greșala gnostică a lui Descartes. Astfel, principiile lui Descartes anulează întreaga filozofie din Grecia antică. Și în golul rămas postulează fundamentele unei conștiințe moarte și reci, o conștiință stearpă, strict individuală și individualistă. Pentru că este
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
măcar pentru o conștiință de grup (I-VI), cum ar fi fost corect să le postuleze. Aici e păcatul trufiei și greșala gnostică a lui Descartes. Astfel, principiile lui Descartes anulează întreaga filozofie din Grecia antică. Și în golul rămas postulează fundamentele unei conștiințe moarte și reci, o conștiință stearpă, strict individuală și individualistă. Pentru că este convins că realizarea perfecțiunii în orice deomeniu al cunoașterii nu poate fi decât opera unui singur om. Mai mult, este convins că numai un singur
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Sfântul Augustin. Descartes pretinde că știe! Fără să simtă, face din Dumnezeu Rațiune și proclamă noua “știință universală. Dacă Descartes ar fi definit cu adevărat o conștiință universală, de grup, nu doar o conșțiință individuală și individualistă - sau măcar să fi postulat o “știința universală”, sub forma unor Idei nu neapărat clare și distincte, ci mai cu seamă sub forma unor Idei calde, umane și rodnice -, aceasta nouă știință a cunoașterii universale ar fi trebuit să aibă formula exact invers: “Exist, deci
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
și a pierderii biodiversității, însă abia în 1995, am început să înțeleg legătura dintre biologie și design. Prima mea explorare a domeniului bio-design a fost în cadrul unui proiect de facultate în cel de-al doilea an de studiu, care a postulat biomateriale și materiale de alchimie ca fiind viitorul în design. De atunci, am început să realizez că sunt mai interesată de procesul de proiectare și producție decât de rezultatul său, adică despre „realizare” mai presus de „realizat”. După finalizarea anilor
„În timp ce omenirea construiește să dureze, natura construiește să evolueze” by http://www.zilesinopti.ro/articole/13431/fondator-bionic-city-in-timp-ce-omenirea-construieste-sa-dureze-natura-construieste-sa-evolueze [Corola-blog/BlogPost/100183_a_101475]
-
cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței unui Stat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unuia ce l-a alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea intervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra Statului chemându-l la raport și ordine, noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței unui Stat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unuia ce l-a alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea intervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra Statului chemându-l la raport și ordine, noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
intenția de a-i dărui Celuilalt o „fotografie” care să-l impresioneze. Cu excepția narcisiștilor și histrionicilor, unde nevoia de expunere prelungită este de natură scenică, ființele umane preferă, atunci când pozează unei alte persoane, simularea nonșalanței privirii (fixare, ezitare, deviere) care postulează acea ambiguitate naturală a expresiei printr-un amestec, dificil de cântărit, de inocență și senzualitate versată. De aceea, portretul unei persoane frumoase este ambiguu, urmărindu-ne cu o privire de prăduitor și de pradă când ne plimbăm prin fața lui, impunând
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței unui Stat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unuia ce l-a alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea intervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra Statului chemându-l la raport și ordine, noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
poate și iese cine vrea și nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței uni Sat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unia ce la- alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea inervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra Statului chemându-l la raport și ordine, noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Relatia_dintre_stat_si_biserica_in_context_european.html [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
numai la natură, univers, punând bazele științei moderne fără o raportare la dogmă. O nouă ipostază a intelectualului: este aceea a intelectualului revoluționar, tipice revoluției franceze și nazist-feministe. Marx din Tezele despre Feurbach, conștient de rolul intelectualității, ca forță politică, postulează schimbarea lumii, prin crearea unei intelectualități care să schimbe realitatea. Dar ce însemna realitatea în planul social? O conformare cu ideile marxiste, promovată de o intelectualitate ce promova utopia, gândirea în ficțiuni, în sistematizări ale idealului. Intelectualul marxist a început
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_biserica_istorie_si_intelectualii_de_astazi_stelian_gombos_1327049381.html [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
occidentului de complicitate cu regimul sovietic, cerea intransigență morală,... și, foarte interesant, și pe cea militară. A prevăzut căderea comunistă, o profețise prin viață, prin operă, încă din anul 1960. În anul 1970 trimite o scrisoare guvernului sovietic, în care postulează că Rusia e în pragul unei iminente catastrofe, vorbește de prăbușirea internă, a moralei, a spiritualității. În anul 1973 se adresează Patriarhului. În anul 1974 lansează un manifest: „a trăi și a nu minți” în care arată că singura cale
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_biserica_istorie_si_intelectualii_de_astazi_stelian_gombos_1327049381.html [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
aceeași părere și practic nu cădeau niciodată la pace. Doamna senioară nu se lăsa, amenințând de la distanță sigură, din apartamentul ei, situat la doar câteva stații de troleibuz. În replică, Argentina făcea cât putea ca s-o întărâte mai tare, postulându-și suveranitatea. Agenda i se citea ca un catalog inedit de oameni de tot soiul. Îi călcau pragul niște piloți - pentru că se dădea în vânt după unifome - dar și tineri deșucheați, activiști cu rang înalt, de la chelneri până la ofițeri, de la
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1360747661.html [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței unui Stat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unuia ce l-a alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea intervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra Statului chemându-l la raport și ordine, noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
unui vid istoric ea a trecut de partea artelor frumoase și acestea, separându-se de studiul limbii, a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica a discursului, având o nouă haină, nu este dezvoltată, dar ea este postulată de către lingviștii:Z.S.Harris, N. Ruwet, etc. Studierea contextului urmărește implicațiile lingvistice care depășesc unitățile gramaticale. Ea își găsește aplicarea în analiza structurii stilistice a textului literar, cum a procedat Tudor Vianu în „ Contexte legate și nelegate din punct
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum că aici ar fi existat o formațiune prestatatală românească, condusă de Terten, fiul lui Dobrotici. Iar cea mai solidă probă o constituie miile de monezi bizantine din bronz, având drept efigie pe însuși Terten... Dar să-l lăsăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei-2/ [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
Pavel Aron. Cartea este o explicare foarte doctă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului. Ca mod de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Este totodată prima carte din cultura noastră care alătură o bibliografie bogată, conținând titluri de lucrări ce stau la baza tuturor aserțiunilor, și la care se fac trimiteri punctuale, autorii sugerând astfel
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
ascunde,prin urmare, o schemă teoretică, precum scoica poartă în sine perla. Cartea lui Ion Popescu-Brădiceni, familiarizată impecabil cu critica și teoria literară modernă,cu o bibliografie bogată, e o radiografie chiar a spiritului teoretic din perioada postrevoluționară:opțiunile autorului postulează o viziune deja consimțită de exegeza mai nouă,trăgându-și rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_popescu_bradiceni_cristalizarea_hazardului.html [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]