51 matches
-
întâmplărilor ce au urmat, a mobilei scoase în stradă, a hainelor și cărților împărțite la prieteni, a milițianului care trântește de pământ și calcă în picioare mașină de scris. Apoi, prelungirea necesară a condiției de român fugit în cea de postulant pentru imigrare la Ambasada Australiei din Viena: controlul fizic, care îi exclude pe cei cu vedere slabă, cicatrici vizibile sau tatuaje, cele două ștampile fatidice aplicate pe cereri: admis/respins; inscripția keine Ausländer ce le interzice străinilor să se apropie
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
muncă aproape maniacală și cu rezultate de o nebănuită veridicitate, ipoteticele memorii ale unei doamne din intimitatea lui Maupassant se dovedește salutară pentru nefericitul emigrant. Debutul va urma nu după mult timp și va fi spectaculos: "Primul roman al fostului postulant apare în 1922 la editorul care-l și folosea ca funcționar la serviciul de expediții, Fasquelle. Intitulat Le Gigantesque, romanul este o parabolă filozofică a scurgerii timpului, așa cum se reflectă, în existența milenară a unui Sequoia gigantica, doborât în cele
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
la coadă, pentru că de câte ori e scris „Măria“ acum trebuie scris „Mar’ja“, iar de câte ori e scris „Pjotr“ trebuie corectat în „Petr“. El le dă dreptate tuturor, deși preocupat la gândul că a întrerupt la mijloc o conversație cu un alt postulant, și abia reușește să-i îmbuneze pe cei mai nerăbdători, asigurându-i că nu i-a uitat, că le știe problema: - Am apreciat foarte mult atmosfera fantastică... (- Cum? - tresare un istoric al sciziunilor troțkiste din Noua Zeelandă). - Poate ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
neîntrecutul Giotto, la Înfrumusețarea Urbei pentru Jubileu, stărui Bruno. Iar acolo s-ar fi putut naște rivalitatea care aici a explodat. Cât despre faptul că nici unul dintre ei nu a fost semnalat la Florența, cu toată vânzoleala de pelerini și postulanți, de armurieri și de negustori care se aruncă peste oraș ca niște tăuni pe o iapă gravidă, cred că e cu totul nerelevant ca argument adversum. — Atunci, cine credeți că ar putea fi meșterul cel mai disprețuit? Întrebă poetul. Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și organizați. Aceștia urcau deschizându-și drumul ca niște lăncieri care atacă rândurile dușmane. Luându-se după aceste furii, Dante izbuti În cele din urmă să ajungă la capătul de sus al scării, În spatele străjerilor Înarmați care Îi interogau pe postulanți, spre a le da drumul să treacă dincolo de o ușă joasă, ori spre a-i respinge potrivit unor criterii misterioase. Păreau să fie la ordinele unui arbaletier echipat cu o armură impunătoare, masiv precum un clopot de catedrală. Mișelul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dacă socialiștii români ar face bine să cerceteze sub câte forme bugetare, fie ale comunei, ale județului, ale statului, se escamotează și cel din urmă ban câștigat de omul din popor prin muncă, pentru a hrăni cu el clasa de postulanți și de ambițioși de rând cari trăiesc din fondul mizeriei comune, fără nici o compensație pentru aproapele lor, atunci s-ar convinge că răul la noi este cu totul de altă natură. (...) Care e cauza tuturor relelor acestora”? Faptul simplu, subliniat
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
de ani încoace. Ceea ce voim deci e ca nația să fie redată ei însuși, ca clasele ei productive, grupurile ei de interese adevărate și generale să contribuie la formarea voinței țării, adecă a legilor ei, nu însă populația flotantă de postulanți și advocați de-a doua și a treia mână, cu rețetele lor, pretinse infalibile, de fericiri făgăduite și ne-mplinite. Voința legală și sinceră a țării, o voință nestoarsă și neindusă în eroare, iar nu instinctele vânătorilor de funcții să determine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sine qua non a regimului parlamentar, se reduce la o luptă între oarecari personalități cari au monopolul și specialitatea de-a și-o disputa. Împrejurul acestora se grupează o armie întreagă de malcontenți, de căutători de posturi, oameni fără convingeri, postulanți de toate soiurile, făcători de treburi. Când un guvern a fost mult timp la putere și când n-a știut să transige cu dibăcie c-o infinitate {EminescuOpXI 116} de mici interese, grupul malcontenților se mărește din zi în zi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în adevăr că prințul Dim. Ghica merge azi mînă-n mână cu onorabilele, învățatul și neprihănitul Serurie, precum și cu onorabilele Fleva, pentru că s-a convins că opoziția sistematică se face din cauza goanei după putere, iar această din urmă din cauza proletariatului de postulanți. Nu ne supărăm asemenea daca d-sa, cu toate probele contrarii, va crede că poate arunca și partidul conservator în aceeași categorie de vânători de putere, căci libertatea presei române ne-a cam deprins cu toate acuzările, oricât de nefondate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe carte până ce pot trece vrun concurs și după aceea leagă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic și dictează numai an cu an același caiet vechi și unsuros unor urechi nouă? Latineasca și greceasca e de vină dacă postulanți de rând, ce nu știu citi și scrie, ocupă funcții în organismul instrucției publice? Latineasca e de vină dacă un reteveist cu patru clase primare, agent electoral de soiul birtașului Purcel, e șef al diviziei instrucției în Romînia? La acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cărți au în vedere și calitatea. România oficială cheltuiește milioane pe an pentru instrucție și cu toate acestea școalele rurale, întreținute de stat, există în cele mai multe locuri numai pro forma, iar cele din oraș, în loc de-a produce oameni, produc postulanți. În loc ca un spirit nou de muncă și iubire de adevăr să intre în școalele vechi, au rămas din contra spiritul vechi, de pricopseală și înaintare prin meseria înșirării negramaticale de vorbe pe hârtie. Ca și din școalele noastre vechi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ani și de cugetări, cu vederi scurte și pretenții nemărginite. Presa și întrunirile publice sânt care-i fac să trăiască. {EminescuOpXI 255} Elementele din cari se compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali dezonorați prin crimele lor, cum zice Lamartine, cari se ascund de lume
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regulată, însă nu prea repede, a clasei culte de mijloc; pe când, în urma reformelor pripite, populația scade, elementul românesc din orașe dă îndărăt, învins de imigrațiunea străină, iar clasa cultă de mijloc, mult mai numeroasă, a devenit un adevărat proletariat de postulanți, care primejduiește și stabilitatea guvernelor și existența țării. În acest proletariat, din nenorocire, guvernele străine cari au interese în Orient vor găsi totdeuna un manipul gata a se pune la dispoziția lor. Noi nu acuzăm acele guverne. Ele se folosesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost același. Și aceasta pe toate terenurile. Pretutindeni, în administrație, în finanțe, în universități, la Academie, în Corpurile de selfgovernment, pe jețurile de miniștri, nu întîlnim în mare majoritate decât iarăși și iarăși acele fatale fizionomii nespecializate, aceeași protoplasmă de postulanți, de reputații uzurpate, care se grămădește înainte în toate și care tratează c-o egală suficiență toate ramurile administrației publice. Ș-apoi ne plângem că lucrurile nu merg bine. Dar cum să meargă? Nu vedem pe prototipul acestei grozave suficiențe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Bêta est la traduction du texte A dans la langue Alpha și, en retraduisant B dans la langue Alpha, le texte A2 a obtenu a en quelque sorte le même sens que le texte A. "67 On observe pourtant que, postulant l'équivalence comme condition de réussite d'une traduction, leș traductologues ne lui accordent pas la même acception : quelques-uns parlent d'une équivalence formelle, d'autres d'une équivalence de contenu, voire d'une équivalence stylistique. Par exemple, traduire un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
promite marea cu sarea și a nu ținea nimic? Sunt rele tocmelele agricole? Dar cine l-a silit pe țăran să se tocmească decât sarcinile impuse de stat, de comună, de județele cu selfguvernmentul lor plătit și compus din simpli postulanți? Și azi - spre îndreptare - voiți să desființați libertatea tranzacțiunilor, stipulând tocmai contrariul unicului principiu de drept care domnește în materie de când lumea? Principiul tuturor legislațiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevărată a răului: stricarea proporției între clasele consumatoare și cele producătoare. Azi, în locul a o mână de oameni cari nu-i cereau poporului românesc decât 10 milioane pe an pentru conducerea afacerilor lui publice au venit zeci de mii de postulanți și de lefegii cari - i cer aceluiaș popor, acelaș ca număr și ca putere de producțiune, de douăzeci de ori pe atâta, căci azi și Giani e boier, și Carada este, și mulți alții al căror număr nu mai are
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cere profesiunea lor, sunt mai puțin decât oricine în stare de-a avea convingeri puternice și de-a voi binele altuia. În Ungaria se observă același lucru: pretinsa domnie a elementului maghiar se traduce în realitate într-o domnie de postulanți, advocați și evrei, pentru cari a fi ungur e o negustorie lucrativă ca oricare alta. Daca China ar cuceri Ungaria cei dintâi cari s-ar pretinde chineji ar fi evreii și advocații, credem. E o priveliște curioasă aceasta. Vedem o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prodest, au făcut-o cui [î]i folosește și, daca vom cerceta numele celor ce au fost folosiți prin reformele liberale, străini vom găsi. Altă dată erau boieri, azi guvern. Quod erat demonstrandum. În locul boierilor s-au introdus sute de postulanți și vânători de buget, cari costă de zece ori mai mult decât odiosul guvern al boierilor. Stăpânii au devenit slugi, iar cei plătiți ca să ne slujească sunt în fapt adevărații stăpâni. Așa e! Slugi, intelectual și moral vorbind, au devenit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
treabă când știe că bunul plac al ministrului sau al comitetelor de partid îl zvârle mâni pe uliță oricât de bun ar fi. 3) Înmulțirea clasei proletarilor condeiului, căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se așază un nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari sânt dușmani celui ce-au destituit pe victima în cestiune. De-aceea trebuie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România 15. Pentru a fi admis, candidatul avea nevoie să obțină cel putin calificativul "bine" la trei dintre probe și "mediocru" la una; un postulant ce era respins nu mai putea repeta examenul decât o singură dată16. După ce un candidat trecea examenul primea un certificat de aptitudini din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, care-i permitea să exerseze liber profesia de medic "în coprinsul tarei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
asemenea nu-i va fi rușine de a fi în parte și princeps Thartarorum Dobrodicii." Cât privește imaginarele cheltuieli pentru a face productivă provincia, poetul răspunde că "este deja productivă", că o bună administrație "din oameni speciali, nu din cumularzi, postulanți și diurnași, o administrație din oameni cu cunoștințe economice și tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia însăși și va ajunge la rezultatele cele mai bune." Apoi, Eminescu răspunde ferm că nu poate fi vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din același sat (adică din Area, Hyères), pe care eu l-am văzut și cunoscut, pe când era laic, i-a cerut fratelui Ugo să-l primească în Ordin, din dragoste față de Dumnezeu. Într-adevăr, Ugo avea permisiunea ministrului să accepte postulanți în Ordin, fiindcă era o persoană venerabilă și un mare cleric, foarte spiritual, și fusese la rândul său ministru provincial. Acel om, care cerea să fie primit în Ordinul Fraților Minori, a fost întemeietorul ordinului celor care se îmbrăcau cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Vodă asemenea nu-i va fi rușine de a fi în parte și princeps Thartarorum Dobrodicii. Punctul patru nu dovedește decât sfiala de muncă a fracțiunii. Țara este deja productivă, și o administrație compusă din oameni speciali, nu din cumularzi, postulanți și diurnași, o administrație din oameni cu cunoștințe economice și tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia însăși și va ajunge totuși la rezultatele cele mai bune. Roșii se înțelege că sânt incapabili de a introduce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și simplu în ambiția de-a rămânea miniștri, iar mintea ciracilor d-lor se consumă în tendența de-a ajunge cât mai în grabă la o poziție cât de bine plătită, cu condiția ca să coste muncă puțină. Generația actuală de postulanți, cumularzi și diurnași se găsește deodată față cu stări de lucruri care - mirabile dictu - nu se pot administra cu regulamente traduse și la tratarea cărora se cere gândire proprie și muncă proprie din greu. {EminescuOpX 142} Aci le stă mintea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]