349 matches
-
care scriitorul o transpune în scrierile sale. Autor al volumelor: Povod, Ed. Semne, București, 2004; Ecvestra, Ed. Conphys, București, 2007; Dor de ducă, Ed. Mușatinia 2014, (autobiografic); Rugul creației - Nicolae Otto Kruch, Ed. Mușatinia, 2014, (dedicat sculptorului Nicolae Otto Kruch); Postume vii, Ed. Mușatinia, 2014, (volum de versuri, un omagiu adus poetei Mariana Gurza), îi confirmă talentul scriitoricesc. Încerc să pătrund în universul lui Boris David printr-un dialog de cunoaștere și evaluare a unui drum parcurs într-o viață de
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
îmi tresare-n spirit chemarea lumilor nebune Ce s-au pierdut cândva, în zări întunecate Și au rămas în suspendarea clipei fără nume. Plutesc ades în noapte, fără o țintă-anume Doar prinsă-n bucuria haloului discret Și culegând mireasma trăirilor postume Descopăr, fascinată, al timpului secret. Cărările ascunse, doar mie mi se-arată Căci, hoinărind prin stele, pe mine m-am găsit Și îmi privesc în față telurica mea soartă Râzând, știind că-n stele va fi al meu sfârșit. Referință
GENEZĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421053293.html [Corola-blog/BlogPost/377071_a_378400]
-
renasc verde în toamnă, Primăverii să-i fac loc! Ciclic ea mă amețește Cu cireșe și gutui. Doar mirosul de tămâie Îi va pune pofta-n cui! Moartea asta ma consumă Ca pe-un vers rebel, temut. Viața-mi devine postuma Dintr-un ordin de demult. Referință Bibliografica: SECVENȚE ÎN ALB ȘI NEGRU / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul ÎI, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Secvente_in_alb_si_negru_ioana_voicila_dobre_1339611100.html [Corola-blog/BlogPost/366202_a_367531]
-
Când am citit cum zâmbetul râvnit i-l săruta pe gură Lancelot, acesta ce mi-e-n veci nedespărțit mă sărută și-un freamăt era tot; de-atunci nicicând n-am mai citit ‘nainte căci pentru noi fu cartea Galeot.” Postuma “ Când te-am văzut, Verena” este o mărturie directă a faptului că Eminescu a rămas împietrit în fața frumoasei ieșence: “Și îți aduci aminte cum mă feream în laturi/ De dulcele-ți cuvinte și lunecoase sfaturi,/ Știind cum biruiește poftirea frumuseții
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
mai sunt ucigași, au fost trădători, au "strâmbat din nas", toți o nulitate, Eminescu-i sfânt! Pendulări între ce găsim în manuale și ce s-a publicat din opera eminesciană, căutați veți descoperii mult mai mult! Citiți de exemplu din "Postume", amintesc, Eminescu e mult, mult mai mult decat cei ce au călcat romantismul său în picioare! Atitudinea comunistă continuată și astăzi " a câștigat" ceva însă mult mai important rămâne sensul romantic al poeziei! "Lupta, acțiunea de spălare a creierului", continuă
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1483553086.html [Corola-blog/BlogPost/372688_a_374017]
-
Dodu Bălan, care l-a cunoscut în anul 1956 și care a avut rolul de mentor în formarea poetului și omului de litere Ion I. Brătianu și scriitorul George Corbu, singurul care i-a recenzat în presă volumul de versuri Postumele Tinereții. Evenimentul s-a desfășurat în Palatul Familiei Brătianu, clădire monument istoric, operă a arhitectului Ion N. Socolescu, locul unde își desfășoară activitățile culturale Fundația ce poartă numele sărbătoritului. Acest loc încărcat de istorie, fostă reședința a lui Constantin ( Bebe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/77-de-ani-ion-i-bratianu/ [Corola-blog/BlogPost/94262_a_95554]
-
mine seamănă cu pădurea, dansând surdă în geamantanul serii. Felinarul din poartă cu ochelari și barbă moțăie aiurea în buduoarul tăcerii. Femeile din mine seamănă cu toamna înnecată-n lacul de sub sânul lunii. Îți nechez într-un cântec femeia din tine postumă în palma târziului gurii. Referință Bibliografică: POEM / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 320, Anul I, 16 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEM de GEORGE BACIU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poem_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/340718_a_342047]
-
Chirea cântă: „Măi voinice, Sus pe munte-i mândra ta.” Coarda groasă iar vibrează, Dealurile plâng și ele... Și Oltețu-mi lăcrimează - Murmurând în pietricele. V Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca altă dată: Amintirea de-i postumă, Crâșma n-o uiți niciodată. Viața, uneori, e-o glumă, Dar ne-a-nveselit cândva; Mulți amici au s-o mai spună: “Cârciumioara n-o uita!” Cum nici eu, pe-al meu tată, N-am uitat, fiindcă-a slujit Cârciumioara minunată - Și
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
Mantua și Salamanca avea pile, lupta și cu ranga, unii spun că-l chema și Adam, dar în acte scria Pam-pam-pam. Ați văzut în Scotlandia zidul cel vrăjit construit de Astridul? Nu mai dați cu agheazmă întruna, se udă scrierea Postuma, Agripa , cel cu viroza a ajuns ministru la Ptoza, Al Boraq, iapa sfântă trăiește, de mai multe veacuri și crește, alchimic, se zice, cu stimuli, Algol, vraciul în toate e primul, Alocer , mereu locul doi, producea salam de Pleșcoi, amazoanele
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proba_de_foc_boris_mehr_1390624948.html [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Editor/Tehnoredactare: Rodica Elenă LUPU Coperta: George ROCĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CHELU, MARIN UN CUVANT / UNA PAROLĂ / MARIN CHELU Poeme postume traduse/ poesie postume tradote da Simona Pușcaș Editură ANAMAROL / București / 2015 ISBN: 978-606-640- 118-0 Cât de rar te poți privi în oglindă sufletului unui Poet - cartea lui de versuri - și să-ți revezi propriul suflet, cu trăirile lui, de fapt
UNA PAROLA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1442931516.html [Corola-blog/BlogPost/381867_a_383196]
-
vizitează Israelul, dar nu își împărtășeșete public impresiile. Nu se știe dacă avea sau nu intenția să revină, să se stabilească acolo, revine la Paris unde comite suicidul, prin care o voce a literaturii universale dispare, continuându-și numai în postume existența. Ne-a rămas un schimb de scrisori cu poetul israelian Yehuda Amihai. A avut întâlniri cu Heidegger, în 1964, îl admira, dar îl și detesta pentru că filosoful nu s-a dezis niciodată de atașamentul pentru național-socialism, deși renunțase la
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1458390235.html [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
critică a întregii opere eminesciene” fără de care nu se poate forma ,,o părere clară despre întreaga lui activitate literară”. Ca atare, nici el nu avea cum să cunoască volumul impresionant al operei marelui dispărut, neștiindu-se la acea dată despre postumele lui - manuscrisele eminesciene urmând a fi predate Academiei Române de Titu Maiorescu abia la 25 ianuarie 1902 (46 de volume, aproximativ 14.000 de file), ce vor marca un moment crucial în exegeza eminesciană. De unde și afirmația nesusținută dar explicabilă că
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
în care și-a desfășurat activitatea literară, 1920-1940, anul morții sale -, a reușit să publice prea puțin în timpul vieții, antologicele narațiuni fantastice Diavoliada și Ouăle fatale, precum și românul Gardă albă numărându-se printre excepții. Adevărată glorie a lui Bulgakov este postuma. Până și capodoperă să, Maestrul și Margareta, la care a lucrat și după ce și-a pierdut vederea, până în ultima zi a vieții, a văzut lumina tiparului în U.R.S.S. abia în 1967, ăn ce marchează începutul publicării masive a operelor
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihail-bulgakov-ouale-fatale-diavoliada-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
Prelipceanu, Dan Cristea), se opresc în textele lor la destinul nefericit și revelația tîrzie a operei lui I. D.Sîrbu, fără să atingă subiectul lezant pentru patriotismul local, craiovenii sînt - normal - interesați în mod special de imaginea urbei lor în postumele "sîrbești" despre care au puncte de vedere diferite, opuse chiar. Încă din editorialul Artistul și orașul, Gabriel Chifu, amintind de manifestările omagiale inițiate în acest an de municipalitate și instituțiile de cultură, se întreabă: "Gestul recuperator are între motivațiile sale
Actualitatea by Cronicar [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
în ce privește valorificarea moștenirii sale literare. Apropierea de Eminescu, la început, a însemnat admirație, dar și cunoaștere. Dacă la începutul secolului XX, editorii lui Eminescu îl descopereau încetul cu încetul cititorilor, cinstind memoria marelui dispărut, publicându-i când și când din Postume, glasurile celor chemați să-i tipărească întreaga operă rămasă în manuscrise încă nu se auziseră. Dar, se auzeau cât mai des constatări că încă nu s-a făcut prea mult spre a cinsti pe geniul poporului român. Astfel, Perpessicius își
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
naștere!), cel care a condamnat cu indignare până și fapta lui Maiorescu de-a fi încredințat Academiei manuscrisele eminesciene pe care mai bine le încuia „domnia sa cu șapte lăcate”. Si tot el avea să exclame la aflarea valorilor cuprinse în postume: „Un nou Eminescu apăru: minte setoasă de a ști, suflet doritor de a se împărtăși altora, inimă revărsându-se în bunătate, ochi puternici țintind necontent idealul” (1903). Azi când generații de oameni ai spiritului au trudit pe buchea eminesciană și
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_eminescu_lucia_olaru_nenati_1371304952.html [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
recuperate de nepoata scriitorului Sorina Sorescu din dactilograma unchiului său. Sorina Sorescu, nepoata lui Marin Sorescu, își amintește cu nostalgie dialogurile formative pe care le purta cu Marin Sorescu la vârsta primelor încercări literare. Implicată acum în proiecte de reeditare postuma a operei lui Marin Sorescu, pe masura ce ii reîntregește cărțile ciuntite de cenzură și aduce la lumină tiparului pagini inedite pe care unchiul său, plecat prea devreme din această lume, nu le-a publicat, Sorina Sorescu îl redescoperă pe scriitor cu
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu by http://revistaderecenzii.ro/marin-sorescu-ironistul-%c2%84singur-printre-poeti%c2%94-ion-r-popa-profesorul-ion-ionescu-a-scris-un-interesant-articol-despre-marin-sorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
dintre anii 1966 și 1983, începând cu 11 elegii (1966), continuând cu Alfa (1967), Laus Ptolemaei (1968), Necuvintele (1969), În dulcele stil clasic (1970), Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), și încheind cu Noduri și semne (1982), cu cele 209 postume, publicate în 1984, în Nichita Stănescu - album memorial (ciclurile: Spălarea cu pietre, Seama poeziei, Tu departea, tu departea mea..., Iarna de la sfârșitul lumii, Scrisori pentru prieteni etc.), ori cu ineditele dintre 1966 și 1983, câte au fost și vor mai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
domniilor voastre de a acorda, cu binecuvîntată unanimitate, cetățenia de onoare Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, fericitul intru pomenire stareț și ctitor al mănăstirii noastre, va face cinstea de a va număra printre primii edili din România care îi acordă această distincție postuma, recunoscînd jertfă și dragostea de Dumnezeu și de neam a duhovnicului nostru. Fie că acest gest onorific să rodească în inimile tuturor generațiilor României prezente și viitoare dragostea de Adevăr și de neam pentru care întreaga generațiile a părintelui nostru
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 by http://confluente.ro/Victor_roncea_prezinta_mult_victor_roncea_1378027254.html [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
mistuie-n visare Și-n dorințe, indecentă, Intr-o primă desfătare, Ca o zbatere de buze În fiorii dezmierdării, Ca un țipăt de meduze În zădărnicia mării, Ca o margine de lume În nemărginiri de ape, Ca o lume din postume Redeschideri reci de pleoape... Ca o teamă când îți țipă În coșmar lumea întreagă, Prima zbatere de-aripă Ce în vis de zbor se-ncheagă... Referință Bibliografică: Toamnă de vară... - grupaj liric pseudoautumnal / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1403284946.html [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
răgazul să-l regîndească. Prin urmare, să așteptăm cu interes dezbaterile pe marginea acestei ediții a antumelor, unde studiul comparativ filologic este susținut de principalele dumneavoastră cercetări în domeniu reunite ca într-o antologie. Dar ce se va întîmpla cu postumele, ce perspective sunt pentru refacerea din temelii a întregii ediții Perpessicius? Postumele eminesciene, vreo 400 de titluri în total, necesită un tratament filologic asemănător - și nici măcar nu s-a început treaba. Nu vi se pare că ar trebui, totuși, înființat
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
marginea acestei ediții a antumelor, unde studiul comparativ filologic este susținut de principalele dumneavoastră cercetări în domeniu reunite ca într-o antologie. Dar ce se va întîmpla cu postumele, ce perspective sunt pentru refacerea din temelii a întregii ediții Perpessicius? Postumele eminesciene, vreo 400 de titluri în total, necesită un tratament filologic asemănător - și nici măcar nu s-a început treaba. Nu vi se pare că ar trebui, totuși, înființat un Institut Eminescu pentru validarea generală a operei poetului? Din păcate, am
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Jacques Bouchard, Universitatea din Montréal), Italia (Gio Ferri, directorul revistei ,,Textuale”). Să spunem că cel mai întins spațiu este rezervat lui Eminescu (47 de poeme, între care nu și Luceafărul-tradus și publicat separat -sau Memento Mori, Glossă, în schimb, multe postume): capitolul Eminescu - Le génie tutélaire. Selecția este una subiectivă și obiectivă, alături de Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Alexei Mateevici, Alexandru Macedonski (cu câte un poem), figurează poeți interbelici (Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
Îl tăinuie și că-i curat... va rage. 30.Ars longa, vită brevis (Artă este lungă, viața scurtă) Artiștii-s dumnezeii care-n artă A vietii vie flacără-și consumă Arzând, creând, scurtându-și scurtă soarta, Spre glorie eternă, dar... postuma. 31.Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rușinoase) Trupești și netrupești, dar naturale, Ce le expun firesc, decent diverșii, Nu pot fi rușinoase, imorale Decât la ipocriți... Așa-s perverșii...! 32. Nulla dies sine linea (Să nu treacă
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1406644962.html [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
mai sunt ucigași, au fost trădători, au "strâmbat din nas", toți o nulitate, Eminescu-i sfânt! Pendulări între ce găsim în manuale și ce s-a publicat din opera eminesciană, căutați veți descoperii mult mai mult! Citiți de exemplu din "Postume", amintesc, Eminescu e mult, mult mai mult decat cei ce au călcat romantismul său în picioare! Atitudinea comunistă continuată și astăzi " a câștigat" ceva însă mult mai important rămâne sensul romantic al poeziei! "Lupta, acțiunea de spălare a creierului", continuă
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]