22 matches
-
de rozarii franciscane ori ediții larouse pe poduri de flori au venit și-s mîndri de roma genetică deși latina e doar în latrină prin școli ave ,imperator caesar, divi nervae, filius, nerva traianus augustus germanicus, dacicus pontifex maximus tribunicia potestate XIII, imperator VI, consul V, pater patriae^! toți știu asta aurul imperial atîrnînd pe gîtul jegos e mărturie destulă... manele, băieți, cu asta se intră în Troia scafandrii piară în Universitate, ei și-au ales miopia! apocalipsa e cu noi
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
a muritu ori a făcutu falimentu acela, asupra căruia este poliță trasă. - Intemplendu-se a face falimentu priimitorulu înaintea scadentei, atunci infatisatorulu poate se facă protestu și se apuce prin judecată pe tragetoru și pe giranți. Articolul 159 Infatisatorulu unei poliție potestate din pricina de neplata, poate se cera siguranță sau în parte de la tragetoru și de la fia-care din giranți, sau de o dată de la toți împreună giranți și tragetori. Aceeași voia are fiecare din giranți împotriva tragetorului și a girantiloru celoru înainte de dinsulu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
TRAIANVS AVG. GERM.DACICUS PONTIF.MAXIM. POT:XII: COS.IV IMP.VI.P.P.FECIT. PER.COH.I.FL.VLP. SP.MIL.C.C.I.Q. A POTAISSA PO. CÆ M.P.X."" Inscripția completă este: ""IMPerator CAESAR NERVA TRAIANUS AUGustus GERManicus DACICUS PONTIFex MAXIMus (tribunicia) POTestate XII, COnSul IV, IMPerator VI, Pater Patriae, FECIT PER COHortem I FLaviam ULPiam hiSPanorum MILliariam Civium Romanorum EQiutatam A POTAISSA naPOCAE. Millia Passuum X."" Inscripția a fost înregistrată în "„Corpus Inscriptionum Latinarum”", vol.III, textul 1627, Berlin, 1863. Traducerea inscripției
Miliarul de la Aiton () [Corola-website/Science/306906_a_308235]
-
de 1581 le pouvoir des députés fixés d'avance fut sévèrement stigmatisé: le député est "comme une lettre" qui ne peut laisser entendre rien de plus que ce qui s'y trouve écrit; celui qui envoie des députés cum limitata potestate pourrait le faire à moins de frais en envoyant une lettre. C'est ce le contexte auquel s'imposa le liberum veto, seul principe juridiquement compatible avec l'indépendance des états, le droit pour un membre isolé de rompre les
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Firenze, Giudice degli appelli e nullità, 106, fol. 202r-v, 12 December 1452. [fol. 202v:] Silvestrum Iohanis Bartoli alias 'del Massaio', populo Sancte Mărie de P[e]retolis, contra quem per modum et viam inquisitionis ex nostro nostraque curie offitio, auctoritate, potestate, arbitrio et balie firmate processimus nec non ad denuntiam et relationem Iohanis Gelli, rectoris populi Sancte Mărie de P[e]retolis, în eo, de eo et super eo, quod de anno presenti, mense septembris proxime preteriti dicti anni, dictus Silvester
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
populi Sancti Blasii a Petriuolo, solemniter fideiussit etc., promixit etc., obligavit etc., renuntiavit etc. [fol. 203r:] Chiarum Bettini, populi Sancte Mărie de P[e]retolis, noștri vicariatus, contra quem per modum et viam inquisitionis ex nostro nostraque curie offitio, auctoritate, potestate, arbitrio et balia nobis în hac partibus concessis et atributis, formaliter processimus în eo, de eo et super eo quod de anno presenti et mense octobris proxime preteriti dicti anni, cum Silvester Bartholi Iohannis alias 'Massaio', dicti populi veniret ad
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dar legitim, stăpâni 89. Comisarul și Republică Partea a II-a În ciuda puterilor sporite atribuite frecvent comisarului florentin, el era mult mai dependent de autoritatea centrală decât un rector obișnuit. Puterile comisarului teritorial, creat tipic "cum plena et amplă auctoritate, potestate et balia quale et quanta haec Magnifica et excelsa Republică Fiorentina"90, erau importante nu atât pentru puterea suplimentară oferită unui comisar individual, cât pentru controlul suplimentar dat magistraturilor executive din Florența asupra administrării unei anumite zone. Spre deosebire de mandatul unui
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ei, I, Vraja lui Platon, Ed. Humanitas, București, 1993, p. 192. Cf. Platon, Omul politic, 295c-e. Cf. ibidem, 276d. Toma d’Aquino, Despre guvernământ, , trad. A. Bereschi, Ed. Polirom, Iași, 2005, p. 15. William Ockham, Dialogus ... de imperatorum et pontificum potestate, Super potestatem summi pontificis, Quaestionum octo decisiones etc. Marsilius din Padova, Defensor pacis, Defensor minor etc. Dante Alighieri, De monarchia. În Omul politic este vorba despre Theodoros, la 257b. Platon, Omul politic, 277d. Vezi enumerarea din Baudouin Decharneux, „Le bon
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de‑a doua parusii, el își exprimă convingerea, întemeiată pe două citate din Noul Testament (FA 1,7 și Mt. 24,36), că data exactă nu poate fi nici cunoscută, nici calculată: Nemo potest cognoscere tempora, quae Pater posuit in sua potestate. Cu toate acestea, continuă el, există exegeți care, pornind de la acest verset din Matei, De die autem illa et hora nemo scit, fac distincție între data și „vremurile” parusiei. Dacă data rămâne necunoscută, susțin ei, tempora pot fi identificate și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nunc, etiamsi tantum dierum remansit usque in finem, quantum ad hunc diem a Domini ascensione transactus est, uel aliquid siue minus restet siue amplius? quod profecto nescimus, quia non est nostrum scire tempora uel momenta, quae Pater posuit in sua potestate: cum tamen sciamus, in nouissimis temporibus, in nouissimis diebus, in nouissima hora nos agere, sicut Apostoli; sed multo magis qui fuerunt post illos ante nos, et multo magis nos, et magis quam nos qui erunt post nos, donec ad illos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Excud. Fr. Markid. Pulio Typis per Sam. Falka Bikfalvensem Transilvarum sculptis in Typographeo Baumeister, MDCCXCVI, pp. I-VI. Ibidem, p. IX. Ibidem, p. XXII; autorul apelează în această scurtă retrospectiva la autoritatea marelui erudit luminist Adam Kollar care, în De potestate legislatoria Rerum Hung, rotunjește în chip fericit imaginea personalității lui Matei Corvin, definind meritele sale culturale, între care la loc de frunte se situează splendida bibliotecă de la Buda. Vezi capitolul, „Reforma în Principatul transilvan și câteva ecouri de Renaștere”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în puterea mea să mi suspend judecata, să nu aprob falsul... încât oricât de puternic și de viclean ar fi el, să nu poată niciodată să-mi impună ceva.”“ Manebo obstinate în hac meditatione defixus, atque ita, siquidem non în potestate mea sit aliquid veri cognoscere, at certe quod hoc quod în me est, ne falsis assentiar, nec mihi quidquam iste deceptor, quantumvis potens, quantumvis callidus, possit imponere, obfirmata mente cavebo”. Înșelătoria divină, dimpotrivă, interzice în mod absolut refuzul asentimentului: 2
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Episcopus et suas et ecclesisticas facultates sub debita discretione in vita sua dispensandi habet potestatem, ita facultates Ecclesiae viduatae post mortem Episcopi penes oeconomum integrae conservari jubentur futuro successori ejus Episcopo; quoniam res et facultates ecclesiasticae NON IMPERATORUM ATQUE REGUM POTESTATE SINT ad dispensan-dum vel invadendum, sive diripiendum, sed ad defensandum atque tuendum. Aceleași lucruri le scrie acest renumit Episcop direct regelui Carol cel Pleșuv, ep. XXIX, și același lucru repetă în diferitele scrisori ale sale, cum ar fi în cea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vedere al celui dintâi, fie interesele celui de-al doilea. Aceste texte sunt, În ordine, următoarele: a) Rex pacificus (un tratat conceput cândva, În intervalul dintre 1297 și 1302, dar cunoscut și sub titlul infinit mai semnificativ de Quaestio de potestate papae, al cărui autor, anonim, este un partizan convins al suveranității regale); b) De ecclesiastica potestate (o scriere din 1302 a lui Aegidius Romanus, alias Egidio Colonna sau Gilles din Roma, un binecunoscut, În epocă, jurist și apărător al intereselor
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
a) Rex pacificus (un tratat conceput cândva, În intervalul dintre 1297 și 1302, dar cunoscut și sub titlul infinit mai semnificativ de Quaestio de potestate papae, al cărui autor, anonim, este un partizan convins al suveranității regale); b) De ecclesiastica potestate (o scriere din 1302 a lui Aegidius Romanus, alias Egidio Colonna sau Gilles din Roma, un binecunoscut, În epocă, jurist și apărător al intereselor pontificale) și c) De potestate regia et papali (un tratat datat Între aprilie 1302 și iunie
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
anonim, este un partizan convins al suveranității regale); b) De ecclesiastica potestate (o scriere din 1302 a lui Aegidius Romanus, alias Egidio Colonna sau Gilles din Roma, un binecunoscut, În epocă, jurist și apărător al intereselor pontificale) și c) De potestate regia et papali (un tratat datat Între aprilie 1302 și iunie 1303, al cărui autor, Jean de Paris - Johannes Quidort - vădește, mai curând, o afiliere incertă, Între Papă și rege). Lor le mai pot fi alăturate, la Începutul și la
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
dreptul de a o subordona pe cealaltă. Din acest unghi, cele patru tratate politice sunt simetrice: dacă Rex pacificus și Defensor pacis Îmbrățișează În chip vădit cauza temporalului (a regelui Franței, respectiv a Împăratului), nelăsând loc nici unui echivoc, De ecclesiastica potestate, În schimb, apără, la fel de clar, suveranitatea Papei, ca și - dar cu atenuări semnificative - textul lui Jean de Paris (De potestate regia et papali), a cărui opțiune, cum am spus, pare una de mijloc, teologul dominican pledând pentru echivalența celor două
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Defensor pacis Îmbrățișează În chip vădit cauza temporalului (a regelui Franței, respectiv a Împăratului), nelăsând loc nici unui echivoc, De ecclesiastica potestate, În schimb, apără, la fel de clar, suveranitatea Papei, ca și - dar cu atenuări semnificative - textul lui Jean de Paris (De potestate regia et papali), a cărui opțiune, cum am spus, pare una de mijloc, teologul dominican pledând pentru echivalența celor două sfere de competență. Compararea tuturor acestor scrieri din unghiul În care este utilizată metafora corpului ca argument de legitimare a
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
de stil: prin echivalența pe care o instituie Între cap și Suveranul Pontif și, pe de altă parte, Între inimă și regele Franței, ea Îi Îngăduia anonimului autor să demonstreze superioritatea celui de-al doilea asupra celui dintâi. De ecclesiastica potestate - care Îi aparține tot lui Aegidius Romanus - revine, În schimb, la imaginea canonică a atributelor corpului - ierarhia organelor, interdependența lor funcțională și autoritatea capului (adică a Papei) - cu scopul de a legitima, astfel, tradiționala idee a unității constitutive a Bisericii
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
A. Fabre d’Olivet, Discours sur l’essence et la forme de poésie..., introducerea la: Les vers dorés de Pythagore..., Paris-Strasbourg, 1813, p. 7. 2 A. Fabre d’Olivet, op. cit., p. 6-7. 3 Pimander, Mercurii Trismegisti liber de sapientia et potestate dei..., în ed. Parisiis, 1505, p. 5. 4 M. Ficino, Disputatio contra iudicium Astrologorum, în ed. Opera omnia, t. 2, Basel, 1576, p. 781. 5 cf. Th. v. H. Paracelsus, Archidoxis Magicae libri VII, în SA, 14, München u. Berlin
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
Porphyrios, blond, cum îi descrie Herodot pe geți, îmbrăcat că un sacerdot în toga albă cu tiv auriu, având inconfundabilele trăsături efeminate ale portretelor de tineri din perioada română a lui Rafael. i Pimander, liber de de [sic] sapientia et potestate dei, Parisiis, în officina Henrici Stephani, 1505 (pe pagina de titlu). îi cf. M. Ficino, Epitomă în Minoem, vel de Lege (1486), în Opera omnia, Basileae, ex officina Henricpetrina, 1576, vol. 2, p. 1135. iii v. Ioannis Pici Miranduale vită
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
lui viață, Gajus avu senzația fizică a unei primejdii de moarte. Agrippina spuse că, pentru a evita riscul și scandalul unui proces public, juriștii împăratului jonglaseră inteligent cu legile. Găsiseră una, veche de peste cinci sute de ani, numită de patria potestate, care îi concedea tatălui, pater familias, putere de viață și de moarte asupra tuturor membrilor familiei sale. Prin urmare, Augustus își putea judeca fiica în taină, fără martori și fără apărători. — Ce și-au spus Augustus și biata mama în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]