170 matches
-
Acasa > Cultural > Accente > CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Lumea prezentului, se zice - și se și vede -, nu prea mai privește Cerul, ceea ce înseamnă că manifestă, prin absența de la această contemplare
CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455389136.html [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
-
azi, văzuse și Poetul asta, ba a și spus-o la supărare: “Căruntețea lui Dumnezeu, zăpada-n Carpați și halatul medicului - atât a rămas curat în lumea asta”. Referință Bibliografică: CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455389136.html [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
-
și încarcerat. Omul rațional va evita confuzia, dar aceasta înseamnă și pierderea oportunității de a descoperi, de a observa legături sau corespondențe invizibile pentru concepțiile ordonate anterior. Nu tot timpul putem pune pe picior de egalitate confuzia cu răul și poticnirea. Uneori, ea înseamnă schimbare și, evident, creștere. Lumea văzută dintr-o perspectivă raționalistă este ca o grădină formală, așezată pe un plan detaliat și supra-cultivată cu toate buruienile îndepărtate. Totuși, pământul neîngrijit, jungla sălbatică sunt sursele de descoperire și viață
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea. * Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. * Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) * Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul
INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (VIII) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1480273183.html [Corola-blog/BlogPost/369541_a_370870]
-
vieții. Meșteșugul înstrăinării, iată într-adevăr vinul care veselește de-a pururi inima omului. Și fericit este cel ce bea din acest vin. Din el au băut desfrânații și s-au rușinat și păcătoșii au băut și au uitat căile poticnirilor; au băut bețivii și au început să postească; au băut bogații și au îndrăgit sărăcia; au băut săracii și s-au îmbogățit în nădejde; au băut cei bolnavi și s-au făcut sănătoși; au băut cei muncitori și simpli și
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
și cel de încheiere au un impact special în reușita ei, propriu zis în obținerea persuasiunii și, mai ales, în eliminarea «rezistenței la persuasiune», după formularea tratatelor moderne de retorică. Dacă în ceea ce numim «elemente pentru tratare» eventualele greșeli și poticniri nu afectează major reușita de ansamblu a predicii, un cuvânt nelalocul lui în introducere ori încheiere poate avea un efect cu totul defavorabil”, susține, remarcă și subliniază Părintele Vasile Gordon. Totodată, autorul recomandă preoților care vor folosi cartea sa ca
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
intens în stele și învăț să iert!” ( Rug de stele). Poezia îi face Cameliei din viața sărbatoare. O sărbătoare a sufletului, a harului, a credinței. Căci harul îi vine din credință și credința este făclie într-o viață plină de poticniri, căderi pe calea Crucii dusă fără cârtire. “Au înflorit salcâmii, cu alaiul lor de dor, / În mijlocul furtunii mă prind de brațul lor/ Și trec în Primăvara seninului din floare / Se-aud din muguri șoapte că viața-i Sărbătoare...” Sărbatoare și
POETA CU SUFLETUL ALBASTRU DE CER SENIN de DORINA STOICA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1470815559.html [Corola-blog/BlogPost/380573_a_381902]
-
vo/voi kărdia"-"el/ea a făcut". Într-un viitor articol, voi demonstra că romii au moștenit aceste forme de pronunție și conjugare din India. 2) -imos, Piatra din capul unghiului și osul-kokalo Sufixul -imo(s) a fost piatră de poticnire pentru toți lingviștii și țiganologii. Se presupune că este preluat de romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în Imperiul Bizantin. Cu acest sufix se formează substantive din adjective: shukar-frumos, shukarimos- frumusețe, respectiv shukaripen. Sau, mishto- bine, mishtimos/mishtipen-bunătate
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea. Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea.Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
celor doisprezece profeți mici (“Domnului Eugen Dorcescu, cu cele mai bune doriri. Bartolomeu al Clujului. Ianuarie 2001”). După ce intram în posesia unei cărți, începeam de îndată lectura, identificam eventualele greșeli, le notam și, când isprăveam, îi expediam Părintelui lista cu poticnirile ce se cereau remediate. Și a treia etapă. Joi, 27 iulie 2000, am trimis la Cluj un set de corecturi la Cartea profetului Ieremia. După aproximativ trei săptămâni, are loc un foarte important eveniment, legat nemijlocit de această secțiune a
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
e ultima alternativă ci este unica soluție și răspunsul tuturor întrebărilor de pe pământ. Problema este că, trebuie să avem o întâlnire personală după ce îl căutăm din toată inima. Doar așa putem rămâne statornici în credință, fără să cădem de oboseala poticnirilor și dezamăgirilor. Fără Dumnezeu nu putem face nimic care să dureze și să aibă binecuvântarea. Haideți să ne placă să vorbim despre Dumnezeu și cu El, atât când suntem doi sau mai mulți. Câtă pace, binecuvântare și liniște sufletească veți
SĂ VORBIM DESPRE DUMNEZEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_vorbim_de_marina_glodici_1369303283.html [Corola-blog/BlogPost/346160_a_347489]
-
noi tăceau mâlc.Saul Bellow admitea că Dreiser scria cu stângăcie și, în anumite privințe,nu era nicidecum un mare gânditor,(spre deosebire de criticii politruci de la noi care îl considerau un mare gânditor al clasei muncitoare din America), dar subliniind că poticnirile și dibuirile sale îl purtau în general în direcția adevărului. Se pare că Dreiser a scris conform convingerii că lumea era doar un mechanism indiferent,că viața nu avea nici o semnificație profundă.Însă,în roamnele sale,asemeni vieții personale el
REALISMUL OPEREI LUI THEODORE DREISER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Realismul_operei_lui_theodore_dreiser.html [Corola-blog/BlogPost/371132_a_372461]
-
și lucrătoare, plină de oameni, fiindcă la Biserica Olari, vii numai și numai din dragoste, pentru Dumnezeu și pentru părintele slujitor. Aștept iar preț de câteva gânduri. Cineva mă invită înauntru, dar ceva mă reține. Parcă și clopotul are o poticnire în glas. Părintele Vasile Marinescu a ieșit la pensie și nu mai slujește aici. Acum vreo doi, trei ani, când venisem pe-aici cu colegii de la Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeș, părintele ne vorbise despre libertate, despre prigoana comunistă
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Portret_sentimental_george_baciu_1332435818.html [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
supusă voinței lui Dumnezeu. În acest sens omul trebuie să își redefinească voința, supunând-o voii celei drepte a lui Dumnezeu, pentru a putea „trece zidul” (voia omului fiind considerată zidul de aramă între el și Dumnezeu, o piatră de poticnire): „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei VI,33). Iisus Hristos este numit „Cel Drept”, precum și „dreptatea lui Dumnezeu”. Întrebat fiind dacă este de ajuns un singur drept ca să-L
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
Maria Mirela Spătaru cum cântă și rămâne foarte surprinsă de interpretarea copilei. Și-a dat imediat seama că este un talent înnăscut și că are o voce deosebit de melodioasă și plină de căldură, care curge molcom, fără forțări și fără poticniri, ca un izvoraș cu apă lină, ce se prelinge leneș printre pietre. Când începeau să facă repetiție pentru serbarea de sfârșit de an, învățătoarea se adresa clasei ca și când nu ar fi știut pe cine invită să iasă în fața băncilor școlare
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478172222.html [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
ne pun la loc de cinste în rândul marilor popoare ale Europei, ce-au reușit să-și cucerească demn drumul prin veacuri, convingându-ne că avem toate șansele să redevenim noi înșine; aduce în discuție situațiile critice ale istoriei noastre, poticnirile și insuccesele, felul cum am știut și am reușit să le depășim, convingându-ne că vom găsi întotdeauna resursele necesare să revenim pe linia de plutire, ne convinge, vorba poetului, că „românul are șapte vieți în pieptu-i de aramă”. Nu
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
canalizeze orice gând pornit să o ia razna față de obiectivul lui. În tramvai, în autobuz ori în timpul mersului pe jos către locul de muncă încerca să regăsească frazele de care va avea nevoie la noul examen de admitere. La fiecare poticnire își scote notițele păstrate la îndemână. În mers, dacă citește, simțind o prezență, se oprește în loc dar nu și din citit, pentru a fi ocolit, câștigând acel timp. Uneori, în tramvai sau în autobuz, oricât de concentrat să-și amintescă
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
constitutive care se împletesc într-o orchestră simfonică de anvergură bethoveniană". Desigur, e greu de râvnit la gloria lui Sadoveanu. De aceea, cei care visează la ea fără onestitate, lipsiti de pudoare, i-au dezvelit lui Sadoveanu "călcâiul lui Achile" - poticnirile omului Sadoveanu în fața unor conjucturi ale istoriei -, punând acest loc din biografia omului Sadoveanu, neatins de pomada zânelor sale ocrotitoare, mai presus de opera lui. Unii le zic acestor poticniri omenești "colaboraționism", alții "compromisuri". Știm bine că marile conștiințe ale
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
de pudoare, i-au dezvelit lui Sadoveanu "călcâiul lui Achile" - poticnirile omului Sadoveanu în fața unor conjucturi ale istoriei -, punând acest loc din biografia omului Sadoveanu, neatins de pomada zânelor sale ocrotitoare, mai presus de opera lui. Unii le zic acestor poticniri omenești "colaboraționism", alții "compromisuri". Știm bine că marile conștiințe ale vremurilor lui Sadoveanu, cele care nu aveau vocația martirajului, vocația sinuciderii, aveau de pendulat, până la nefasta decizie (oricare ar fi fost ea), între fascism și comunism. Sadoveanu a respins cu
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
deoarece sunt mânați de ambiții și de dorințe de înavuțire și de orgolii. Păcat de ei! Vor da socoteală în fața Marelui Judecător de sufletele care nu le-a lăsat să vină la mântuire prin faptul că au constituit pietre de poticnire. „Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici!” Filozoful grec Aristotel spunea că: „Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăți din cauza ambiției.” Ne pot dezamăgii oamenii? Da! Dar Dumnezeu? Niciodată! Există o zicală în popor: „Cine cum trăiește, așa și judecă”. Cine
DESPRE MOTIVUL FRECVENTĂRII BISERICII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1407073866.html [Corola-blog/BlogPost/367826_a_369155]
-
instanță de judecată, iar ei se considerau, pe drept cuvânt, fiii lui duhovnicești” - toate acestea, conform relatărilor domnului Andronescu. Un alt cunoscut - Lucian Popescu subliniază faptul că „Părintele vorbea cu aceeași deferență cu oricine, fiind cu asta câteodată pricină de poticnire. Îi era la fel de drag să zică vorba bună țigăncii din parcarea Mănăstirii Voroneț, sau politicianului de cel mai înalt rang, sau bogătașului care nu își ținuse făgăduiala, sau celui ce și-o ținuse, sau ierarhului, sau duhovnicului închis de comuniști
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/_viata_parintelui_calciu_dupa_marturiile_sale_si_ale_altora_recenzie.html [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
că, liberul arbitru este „jocheul nostru existențial” și coordonatorul subtil care ne ghidează prin hățișurile vieții. El se mișcă dezinvolt pe toate fluxurile noastre de simțire, rațiune și voință și ne oferă soluții (bune ori rele) de depășire a tuturor poticnirilor și incoerențelor diurne. Cu ajutorul acestui liber-arbitru „autoangajat” în serviciu dinamic permanent de către conștiința fiecăruia, observăm că, pe toate palierele existențiale, interrelaționările componentelor se petrec de la simplu la complex, iar macro-fizica Universului însuși purcede dintr-un punct submicronic omniprezent, către fără-de-limitele
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > MĂRTURISIRILE UNEI PUSTNICE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În vara anului 2004 a venit la noi maica Teodora. Cu toate că ea se ostenea să pară că e bine, poticnirile dese scoteau la iveală faptul că maica era grav bolnavă. Cu greu am lămurit-o să mergem la un spital din Cluj-Napoca pentru a o consulta un medic. Problema era că maica nu avea carte de identitate și niciun act
MĂRTURISIRILE UNEI PUSTNICE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1450018016.html [Corola-blog/BlogPost/378420_a_379749]
-
ei mă încurajează dar nu prea au timp de mine, am munca lor și n-ar fi nici așa de autorizați ca să mă iau după ei. Dacă ar fi să iau în serios încurajarea, greul abia de-acum ar începe, poticnirea și trebăluirea începe cu adevărat atunci când cauți ca experienței și viziunii tale să-i îmbraci haină literară, să-i găsești forma ademenitoare, plastică, pentru a putea fi receptată și înțeleasă. Mi-a mai zis să las vrăjeala”, țicneala (să o
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_v_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]