46 matches
-
Cronicar Un banchet dat de revista Contemporanul ste plăcut să lucrezi la o revistă care împlinește 125 de ani. Te simți prin comparație, tânăr. Este cazul colegilor noștri de la Contemporanul: Nicolae Breban (director), Aura Christi (redactor-șef), Cristian Negoi, Andrei Potlog, Mihaela David, Adrian Preda, Alina-Alexandra Ionescu, Alexandru (nu Alex!) Ștefănescu și al colaboratorilor lor apropiați: Călin Căliman, Irina Petraș, G.G. Constandache, Henri Zalis, Adrian Mihalache, Victor Scoradeț, Cristina Sârbu, Lucia Hossu-Longin, Claudia-Maria Radu, Laura Poantă (autoarea vignetelor rubricilor), Mircia Dumitrescu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
și, după ce ne-au scos din gârlă, ne-au pus de am mutat bolovani din loc în loc; și nici așa nu ne-au lăsat și ne-au băgat în zemnice și ne-au închis și ne-au dat fum de potloage și abie de n-am murit". Ancheta din același an confirmă ororile: "Asemenea sărăcie este foarte sporită și prin grozave bătăi și schingiuiri ce bieții lăcuitori munteni le-au suferit în vreme de cinci ani aproape. Întru asemenea bătăi s-
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
câțiva ani înainte, în 1698, își redactase diata faimosul și aventurosul (răscoale, pribegii, trădări spectaculoase) serdar și apoi stolnic Mihalcea Hâncu. Beneficiari ai dispozițiilor testamentare trebuie să fi fost cea de-a doua sa soție, Nastasia (măritată înainte cu vornicul Potlog) și copiii rămași în viață, căci un fiu - Donie - fusese omorât de Gheorghe Duca. „Avem coconi cu trei femei” scria în testamentul său marele vornic Gavril Costachi, care, într-adevăr, a fost însurat de trei ori: întâi cu fiica lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnul Numan Bekir. În plasa Hârșova "s-au validat alegerile la următorele comune: Gârliciu, Groapa Ciobanului, Șiriu, Ghizdărești, Ostrov, Urumbei Topalu, Calfa Dăieni și Topolog"1457. În comuna Gârliciu au fost aleși consilieri comunali domnii: Gheorghe Grosu, Vasile Efrim, Toader Potlog, Ștefan Necula și Stan Știrbu 1458. Pentru completarea consiliului communal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri pe domnii Negoiță Popa și Tudorache Ion. Primar al comunei Gârliciu a fost numit domnul Ștefan Necula. Alegătorii din comuna Groapa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ață de cinci florinți- Cât era țara ungurească Nu se afla ață s'o cârpească. Avea nădragi de Anglie, Petece o mie, Ață o cocie; În picioare cisme-ncăputate Tot cu ață înnodate, Pe la căpute Erau toate rupte: Când fugea În potloage se oprea, Când alerga În ațe se-mpiedeca. Și citiră carte cu mare jale 309 {EminescuOpVI 310} Și se amărâră țiganii foarte tare, Și scriitorilor îndată porunciră, Și veniră Cum auziră, Cu ciocanele, Cu cleștele Și cu stropitoarele, Doi foi, două
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe partea stîngă, ca să nu se apropie dracul de tine. Se crede că nu e bine a se culca cu fața în sus, c-apoi diavolul i se pune ca o piatră pe piept, așa că nu se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ce este frumos Caut urmele strâmbe lăsate de părinți stigmat fericit Și speriat ca un mânz de propria-i umbră Observ că-ndreptarea făcută de vorbe e cea mai de nevindecat mutilare Ca ursul năpârlit mi-am lăsat semenilor potloagele blănii Ca să fiu singur, mă las hărtănit și lătrat. Singurătatea se plătește totdeauna mai scump decât orice plăcere Cum să mă plimb eu cu un gând absolut printre bastioane de fuste, Când la orice pas mă-năbușe damful transpirat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul șolduros, mergea comanacul până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească nu e ață s-o cârpească, ba de cizmele lui cele încăputate, care când fugea în potloage se oprea, și câte altele de toate. Românii dracului le scosese țiganilor alt crez, alt Tatăl nostru, ba chiar o anume slujbă de Paște, toate acestea păstrate încă în memoria poporului în niște recitative vechi. Ei, au trecut vremile acelea. Astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
februarie 1959 în București, România, fiica lui Laurențiu și Hermina, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Weidfeldstr. 183/2, cu ultimul domiciliu din România în București, într. Buturugeni nr. 2, bl. P1C, sc. 1, ap. 1, sectorul 5. 91. Potlog Gabriel-Eugen, născut la 23 februarie 1965 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Dumitru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 4040 Linz, Prandtauerstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Aleea Florilor nr. 10, ap.
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
februarie 1965 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Dumitru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 4040 Linz, Prandtauerstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Aleea Florilor nr. 10, ap. 19, județul Harghita. 92. Potlog Ildiko, născută la 29 septembrie 1966 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Sebestyen Iosif și Berta, cu domiciliul actual în Austria, 4040 Linz, Prandtauerstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Cărămidăriei nr.
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Iordan și Teodora, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Strutzmannstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Ghica Tei nr. 112, bl. 41, sc. B, ap. 73, sectorul 2. 192. Potlog Miorita-Melania, născută la 25 iunie 1974 în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Dumitru și Miorița, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Hugo Wolfstr. 36/14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Florilor
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
coordonate cu precizie, acționând cu rapiditate. Argila se înalță ca un turnuleț și din acest moment se acționază pentru formarea interiorului. Netezirea și finisarea pereților se face cu o bucată de lemn numită „pieptene” și cu o bucată de piele, „potlogul”. Toate acestea se petrec cu mare repeziciune, modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
un ficior. Amelia a măritat-o după Niță I. Maxim, om de treabă dar foarte năcăjit. Tinca a fost măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-a zis Ștefănescu. Și Felicia care era de mare frumuseță a fost starița Mănăstirei Văratic. Și un ficior Aurel care a fost preot la Dorna. Ghiorghi Ghiorghițanu a fost administrator la moșia din Cozmești, dar murind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de el. Deci a lui îi cinstea că s-a descoperit acel testament, el fiind și învățat și om de legi și nu a preotului V.Mihailescu ori a lui Vasile Ștefănescu, care de la început s-a chemat Vasile Ștefan Potlog. Eu în 1898-1899 eram în cl. III-a primară la școala primară "Alexandru I. Cuza Vodă nr.1 din Fălticeni, care era atunci pe str. Rădășeni, azi I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a mai găsit pe Vasile Ștefănescu. Și atunci sergentu major Turcanu l-a întrebat l-a întrebat pe V.Ștefănescu: "Măi V.Ștefănescu nu te-a mai numit și altfel ? "Și el a răspuns că da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
atunci sergentu major Turcanu l-a întrebat l-a întrebat pe V.Ștefănescu: "Măi V.Ștefănescu nu te-a mai numit și altfel ? "Și el a răspuns că da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1988. 138. POPESCU-VIFOR St., Genetica animală. Ed. Ceres Buc. 1978. 139. POPOV, O. P. (1978). Application of hematological analysis for characterizing common carp breeds in V. (a. Katasonov ed., Genetika i Seiekeija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (RE), pp. 188-198. 140. POTLOG A.S., SUCIU Z., LAZUREANU A., NEDELEA G.,MOISUC A., Principii moderne în ameliorarea plantelor. Ed.Facla Timișoara, 1989. 219 141. PURDOM, S. E. (1969). Radiation-induced gynogenesis and androgenesis in fish. Heredity 24: 431-444. 142. ROBERT, C., FOULEY, J. L., Genetic variation
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]