2,294 matches
-
pisici și aurolaci. Duminică, 28 iulie, am crezut că o nouă eclipsă poate fi urmărită de la noi din țară. Cerul negru apăsa, tăcut la început, cu burta peste oraș. La un semn, pe care l-am pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea de peste tot și nu găseam, în agitația și frica mea de mărunt pămîntean, corabia lui Noe ca să mă salvez. Mi-am zis: "A sosit Apocalipsa!". Voi fi sau nu aleasă? Văzînd cum cad crengi și copaci în calea
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
unui parchet general anume însărcinat cu eradicarea corupției de la 100.000 de țechini în sus nefiind la mintea vremii, nici modalitatea de a privi galeș/autoritar în ochii fiecărui privitor de trei-patru ori pe zi - avea să mai treacă un potop de ani până la născocirea televizorului și a permanentei sale tachinări de către premier -, domnitorul muntean se mulțumea a-și făuri o dublă imagine, între sublim și odios, între înger al dreptății și... vampir! Între a fi iubit sau temut, el a
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
văzuți domnii serioși culcați pe spate, cu o floare sau un fir de iarbă în gură". întreaga povestire adună clișee de literatură cu conținut mistic și le proiectează în ridicol sau grotesc. Să mai amintim doar de unicul supraviețuitor al... potopului care pune capăt existenței orașului, un "surdo-mut și orb", sau de turnul construit de cetățeni, mai înalt decît orice clădire din lume și "ciuruit" peste tot de ferestre pentru că cei care se opreau să se odihnească pe zid erau ocoliți
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
află mîngîieri fără să știe/ Pe tei și caiși, la întîmplare pe vișini" (Mîngîieri). Decorporalizarea tranzitează spre o reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură-și dă lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă în ceruri ascunse" (Ascultare). Dar întîlnim sub pana poetului, de cele mai multe ori, o viziune în sens opus, opulentă, luxuriantă, frenetică, gemînd voluptuos
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
volum îmi exprim dorința de a crea în lumea contemporană o sihăstrie pentru nesiguranța gîndirii, în timp ce societatea contemporană ne recomandă să trăim în coeziune, siguri pe noi [...] Acest Ultim regat e o mică arcă a lui Noe, pentru a supraviețui potopului. O mică rezervă în care adun tulburările gîndirii, neliniștea sexuală, absența rațiunii, absența orientării timpului, natura imprevizibilă, frumusețea". De fapt, toate trei volumele sînt consacrate timpului întins pe milioane de ani, așa cum îl gîndesc fizicienii azi, inorientat, nu în trei
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
a doua a spectacolului. Camelia Maxim, o actriță extrem de serioasă, un suflu nou sosit în trupa Bulandrei, își pune mai mult în valoare desenul senzual al trupului, decît să și joace senzualitatea Tamorei, seducătoare, perversă pînă în măduva oaselor, nodul potopului de crime. Un suport esențial al atmosferei pe care o degajă este felul în care scenografa Maria Miu îi construiește fiecare ipostază, de la costum, la machiaj și coafură. Claudiu Stănescu pare într-un fel copleșit de dimensiunea personajului său, Aaron
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
multe halte leneșe prin sate ocolite și încinse și gări solitare. Acesta a fost drumul pe care mama și cu mine l-am străbătut de la șapte seara, pe 18 februarie 1950, într-o sîmbătă - în ajun de carnaval -, pe un potop neobișnuit în anotimpul acela și cu treizeci și doi de pesos bani gheață ce ne-ar fi ajuns anevoie să ne putem întoarce dacă nu vindeam casa în condițiile stabilite. Alizeele erau atît de turbate în seara aceea, încît în
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
și fete frumoase, la vreo trei kilometri după ce treci podul de peste Ialomița. Tot la Speteni, zece ani mai târziu, aveam să particip la balul de pomină în întunericul sălii de școală, cu cei doi lăutari aduși din cătunul învecinat, cu potopul grozav, ploaia torențială ce ne prinsese pe câmp... Drumul îl făcusem pe jos, - ideea lui Garabet. Deși, la greutatea lui, fusese un chin. Doctorul însă îl sfătuise să mai iasă din prăvălie, și să se miște... Ialomița, n-o trecusem
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
tuturor actorilor modernității. Nu se mulțumea să facă un gol, ci păstra o anume încredere în viitor, un viitor însă eliberat de toate imposturile partizane și deschis la adevărata utopie. Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru plăcerea lecturii, iată cîteva perle Dada: «Sînt împotriva sistemelor, cel mai acceptabil dintre sisteme este acela de a nu avea, din principiu, nici unul ș
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
lemnul podului începe să tremure și apele se trezesc dintr-un somn vrăjit. e un auz profetic ce simte o mare stingere. a fi sau a nu fi, acum e acum. fulgere și trăsnete colcăie în albiile munților. ceața și potopul de dincolo s-au pornit înspre noi, cu toată materia pe creștet. acum golul a devenit un pod de oțel despicat. cocoși atomici sună deșteptarea. cei fricoși rămân aici, paralizați de gând. ceilalți au pornit și au dispărut ca și cum n-
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/4520_a_5845]
-
văzut pe Cioran pe bicicleta blindată Încearcă să învârtească străzile ca pe niște pedale lipind afișe pe rugăciunile către Dumnezeu încetinește trecerea timpului prin fulgere și tunete Aleargă între doi copii nenăscuți în realitatea spumegând urmărindu-și propriul umblet de la potop până sub clarul violet de lună
Bicicleta Cioran by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/6351_a_7676]
-
nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii-n armuri. S-au stricat cucuruzii sub voaluri de mireasă. Limbile ceasului nu mai clipesc. Și mama ne leagă de curcubee cu funii de cânepi, să nu ne prăpădească potopul. Ne leagă de nori cu visele ei. metamorfoza Ea era aproape de mine m-atingea cu o aripă de miere și se sfărâma la picioarele mele ca o depărtare hieroglifică. Lucruri ciudate se întâmplau. Nu mai înțelegeam nimic din lucruri, din
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
aripile și se aruncă într-un dogmatic eon duhul lui sparge vitralii și intră în catedrală sfinții cu piroane-n picioare din fresce cu privirea îl spală chiar și focurile de pe tăpșanele zeilor s-au potolit chinul din oase presimte potopul câteva semne mai face preabunul cu clopul și vestea cea mare din războiul troian ultimul sulițaș s-a întors pe scut cu suflet persan fetița cu chibrituri plânge întrebi de ce e cu putință limba înțelepților ca un aforism în aval
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
cetățeni, atîtea „reforme”. Oficialii repetă, de ori de cîte ori au prilejul, că la nave va - cu surle și trîmbițe, reforma merge înainte. Unii se întreabă neliniștiți dacă se va opri vreodată. Alții se vaietă că nu mai fac față potopului de schimbări care se abat asupra lor la cîte trei zile o dată. În frenezia ordinelor, dispozițiilor și declarațiilor ministeriale, nimeni nu pare a mai avea răgazul să se întrebe care ar fi rostul și care vor fi consecințele lor. Au
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
adică citesc o carte. ș...ț Înainte de Holban am devorat șcanibalul!ț Demonii lui Dostoievski și am simțit tot timpul că nu numai în jurul meu, al bibliotecii mele, dar și în jurul întregii literaturi a lumii se face vid. Carte de potop, de cutremur, de cataclism natural - după care totul devine incompatibil cu totul, gândul nu mai suportă florile, iarba îți devine indiferentă iar biblioteca - o ființă stranie. Ce mai vor toate cărțile astea? În adânc, scrupulous vorbind, Dostoievski nu-ți mai
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
Mircea Mihăieș Si-de această dată, țăranii au salvat România”. Cuvintele aparțin președintelui ales, reales și re-re-ales al unei țări aflate în tranziție. Au salvat țara de la ce? O fi fost război? O fi fost potop ori secetă? Cutremur? Revoluție? Da’ de unde, bădie! A fost o kermesă de partid, instrumentată cum scrie la carte: cu tombole, mititei, premii, șantaje, Iorgovan, urne mobile și focul veșnic viu al apocalipsei, întreținut prin gurile multicrome ale televiziunilor. Și a
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
fermecătoare. Dezordine pe care am regăsit-o și în cartea scrisă de el în urmă cu un an - Din lumea văzută și cea nevăzută. E o carte care povestește totul: cum a făcut Dumnezeu lumea, cum a înecat-o în potop, cum autorul ei s-a înrolat voluntar în armată și a ajuns pînă în Caucaz, cum s-a căsătorit apoi și cum a ajuns în centrul de reeducare de la Pitești, cum, în plin comunism, a înființat un muzeu particular pe
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
putrede cariate aleluia în amestec cu urlet de lup singuratic ce s-ar vrea și el domesticit precum câinele ce urlă la soarele negru al decadenței. Era (er)zațului. Accelerarea degradării sfinxului. Molohul molozului. Silozuri de osuare înstrăinătate. Văzduhul ca potop - tornadele hibride în cascadele cărora se aruncă inginerii de poduri de pe podurile pe care nicicând nu le vor înălța. Ultimul s-a sinucis plutonul de execuție. Notă de subsol încrederea entuziastă în posibile izbânzi nu e decât parte componentă a
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
Anton, Ivan și Mihail, fiica lui Maria, cu toții tremurau de îndată ce ridica el vocea. Cînd apărea, aveau impresia că i-a și prins cu o greșeală. La cea mai mică abatere, clocotea de mînie, înjura, gesticula, tuna și fulgera, lovea. Dădea potop de palme, iar în cazurile mai grave lua biciul din cui și își sufleca mînecile. Tata a început să-mi facă educația, mai bine zis să mă bată, cînd nici nu împlinisem cinci ani, va scrie Cehov. Dimineața, cînd mă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
o să pot umbla prin ploaie cu așa o gaură în talpă. În tot cazul, ploaia și un baston sunt o proastă combinație. Și cojocul din hârtie de ziar pe spate, tocmai bun să te ia morticica. Trebuie să aștept sfârșitul potopului ca să pot să ies.(...) Soba începe să se răcească, simt o mie de frisoane cum îmi urcă pe spinare. Ar trebui să mai pun un buștean... Am ațipit probabil. E noapte. Aud bărbații întorcându-se. Nu mai aud lovituri de
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
lucru rar într-o meserie atît de serioasă și de veche cum e etnologia - talent de detectiv. Ordine și Haos, ultima carte a lui Andrei Oișteanu, are un fascinant aspect compozit. E o carte care povestește despre legenda românească a potopului, despre credințe vechi legate de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Marina Constantinescu Zi de duminică. Ciudată. Într-o parte a orașului este potop, în cealaltă, soarele se lățește pe cerul senin. Apoi, situația se inversează. O dată, și-ncă o dată, și-ncă o dată"Orașul întreg pare că se învîrtește într-un carusel imens. Senin-ploaie, senin-ploaie, ploaie-ploaie, ploaie. "Apă cît vezi cu ochii"". Mi s-
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
tu cândva... Ce să spun, fratele meu, toți au fost minunați! M-au umplut de optimism, de promisiuni încât... Și măi, dragă, după această "seară a candidaților la președinție", am adormit fericit, dar am visat că se dezlănțuise un nou potop, iar tata Noe umbla hăbăuc prin portul Constanța să găsească vreo ambarcațiune pentru a salva măcar o parte dintre românii care începuseră deja să se înece... Și ploua, fratele meu - turna cu găleata - ploaie de lapte amestecată cu miere și
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
Urmează lunga genealogie a lui Noe și a sumedeniei de fii ai săi, după prea generoasa poruncă a Domnului - "Nașteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți! El avu grijă și de subzistența seminției abia scăpată de urgia Potopului, să se hrănească bine, căci le-a zis - "tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși altfel croit, pe bază de muncă, de muncă... Dar... omenire ingrată! Specie trufașă, recalcitrantă!... De la
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
numai trup... E cheia evenimentului. Putem să spunem liniștiți, având toată experiența, între timp, - efectele societății de consum... . Și le dă un termen. O șansă. O sută douăzeci de ani, înainte de a se trece la remanierea fatală, care va fi Potopul... În versetul 6, se precizează: I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ. 7. Și a zis Domnul: "Pierde-voi de pe fața pămâtului pe omul pe care l-am făcut! (... ) căci îmi
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]