49 matches
-
se tipăreau cărți în limba română („Faptele Apostolilor“, „Codicele Voronețean“, „Psaltirea“, „Evanghelia“, Moliftelnicul“ ș.a.), se pregăteau preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
CARE INTRAȚI ÎN VIAȚĂ !, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016. MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși... Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
decât cu cele trei secretare pe care le-a avut de-a lungul ... Citește mai mult MOTTO :„Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ?Dar... totuși...Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !"(Iulia Mirancea)Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
se tipăreau cărți în limba română („Faptele Apostolilor“, „Codicele Voronețean“, „Psaltirea“, „Evanghelia“, Moliftelnicul“ ș.a.), se pregăteau preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
niște tărâmuri occidentale liniștite, unde să ne putem împlini profesional, să ne putem câștiga fiecare o oarecare independență economică proprie, prin care să ne putem asigura mult dorita libertate de călătorie și cunoaștere a acestei lumi minunate. Constrânși fiind de potrivnicia sorții, ne-am îngropat atunci toate aceste dorințe undeva în subconștientul nostru, le-am pus nădejdea în secret ca semn, și ne-am continuat în tăcere existența, sperând că vom trăi mult dorita zi a marii ”explozii”, când România va
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
cotidian. A dorit să semnaleze semnele veacurilor care s-au încrucișat, cu doar câțiva ani în urmă, semne prea puțin prielnice culturii, dar care s-au impus în pofida vitregiilor politico-economice și sociale și au ieșit la lumină precum ghiocelul răzbate potrivnicia zăpezii și-și ridică creștetul în lumină. Autoarea, prin toate cărțile de până acum, a dovedit cu prisosință că este o forță, o voce puternică, legitimă, perspicace, penetrantă, care s-a impus cu pregnanță în lumea jurnalisticii, o lume foarte
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Prima regulă este: să nu părăsești nava, dimpotrivă, să-i ajuți pe cei de la bordul ei, să se “salveze”!” Căpitanul vasului părăsește , ultimul, corabia sau...moare odată cu scufundarea ei. Ca să poți fi un bun “căpitan” trebuie să fii călit în potrivnicia forțelor naturale, să ai diplomație, caracter, intuiție, răbdare, tenacitate, creativitate și ambiție. Uneori, chiar și defectele sunt necesare - cum ar fi încăpățânarea, condiție esențială a supraviețuirii în imensitatea mării. Misiunea mea s-a încheiat și, ca un veritabil “bătrân” lup
FAMILIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Familia_floarea_carbune_1355055755.html [Corola-blog/BlogPost/365771_a_367100]
-
ci dragostea care dăruie, care hrănește pe altul. Nu dragostea sufletului pustiit, ci aceea a sufletului care se revarsă fluvial. Dragostea este cheia și a veșniciei. Dragostea împrăștie urâtul, urâtul singurătății, topește răul, răul întunericului, alungă tiparele și hotarele, alungă potrivniciile; aduce pretutindeni ființă nouă și roditoare. Dragostea naște și pârguiește rodul, transfigurează și înalță sufletul; prin ea dumnezeiasca față joacă focul luminilor de ape în lumea durerilor noastre. Acolo unde nu e dragoste, stăpânesc întunericul și urâtul, acolo unde nu
EUGEN BACIU de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/Eugen_Baciu.html [Corola-blog/BlogPost/352612_a_353941]
-
cu Andromeda- viața scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate și poveste“, apărut în 2016. Dacă Gib I.Mihăescu a fost nedreptățit ca scriitor în timpul regimului trecut, din motive politice, fiind prea puțin cunoscut și studiat, în cazul poetului Alexandru Macedonski, potrivnicia i-a fost propria-i fire, așa cum reiese din romanul lui Al.Florin Țene, spiritul său controversat, atitudinea de permanent revoltat, reacția războinică și turbulentă atât în spațiul politic al vremii cât și în mediul literar. Imaginativ, fantezist, inspirat și
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489732083.html [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
VIAȚĂ ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși... Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1465593319.html [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat). Or, Cezar Ivănescu actualizează doina și ne reamintește efectul ei cathartic pentru sufletul românesc; Încercat În timp de atîtea potrivnicii, el Își află aleanul În Doina: „alina-m-oi cu Doina!” - zice și Cezar Ivănescu sfidînd, cu o sinceritatea Împinsă la paroxism și Într-un decor ce trimite la austeritatea monahala, fluctuațiile modei. Dealtfel, poetul ignoră ceasul modelor; ca dovadă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
-l simțeam ca atunci când te doare stomacul de foame. Cel care descoperise asta și care se ostenise să-și bată capul cu mine - să se gândească la mine - încercam un sentiment de nemăsurată dragoste pentru asta. Dar purtam și mantia potrivniciei mele, atributul pe care mi-l descoperise. Eram învestmântat în el. Deci n-am putut să îl contrazic și să îi dau de înțeles ce simțeam. Nu fii prost, Augie, nu cădea în prima capcană pe care ți-o pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ei maronii; avea dinți mărunți și pătați de tutun; degtele păreau toate curbate îndărăt la ultima falangă. Unii din acești oameni se vedea că munciseră pe rupte, că se dăduseră peste cap să escaladeze cu înverșunare imensul lanț muntos al potrivniciei celorlalți pentru a demonstra cine sunt ei. Care va să zică aveți de gând să prindeți monștri cu pasărea aia? a spus Moulton. Da, așa vrem, a spus Thea foarte calm. Avea ea o mare calitate, nu putea să fie împinsă în nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
titlu iubit de aromâni - „Lumina”. În „Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare pentru existența zbuciumată, asediată de potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate, căci „Ș’chirirea-așteaptă un popor / când dulțea-l’i limbă cheare” ( S-a dus bucuria de la noi...). În dispoziție elegiacă, melancolia găsindu-și un spațiu de rezonanță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
vol. I: Poezia, Timișoara, 2002. Antologii: Merele din Eden, pref. edit., Timișoara, 1975. Ediții: Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, Timișoara, 1986; St. O. Iosif, Poezii, Timișoara, 1988; Aron Cotruș, Poezii, I-II, Timișoara, 1991, Peste prăpastii de potrivnicie, pref. edit., București, 1995, Opere, I-II, pref. edit., București, 1999-2002; Anton Pann, Povestea vorbii, Timișoara, 1991; Liviu Rebreanu, Nuvele, postfața edit., București, 1991; Al. O. Teodoreanu, Tămâie și otravă, Timișoara, 1994; Anghel Dumbrăveanu, Ceva pentru care merită să pierzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
o asemenea lectură a urmelor specifice unei existențe, adăpostirea și regenerarea ei devin acte aleatorii, ce riscă să-i transforme necunoașterea de către edili într-un labirint aproape carceral, presărat cu șicane, învârtiri în cerc, capcane, bifurcații și alte fundături ale potrivniciei. Tocmai evitarea unei asemenea erori constituia rațiunea ultimă a vizitei. Șeful delegației descoperise prin arhive rapoarte despre proiecte mai vechi de încadrare socială a nomazilor, în baza cărora le fuseseră alocate apartamente modeste de bloc - o pătrățică oarecare, uniformizantă, pierdută
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
părea a face concesii proiectului în esența sa: definirea modului de-a fi al nomazilor. Canalizarea, apa curentă, racordarea la rețelele de electricitate și gaze, ca și la serviciile publice de bază, aveau preț mare în ochii lor familiari cu potrivnicia. Desigur, nimic nu putea garanta că, odată dobândite, asemenea facilități aveau sa tenteze irezistibil la integrare pe solicitanții lor, dar negocierile cu ei fuseseră dintotdeauna silite să accepte lipsa garanțiilor. Era deja încurajator că nevoia de schimbare se lăsa admisă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
urmele Lui”. (I Petru 2, 21). „A‑ți lua crucea” Înseamnă a Îndura cu mărinimie de suflet și gentilețe batjocurile și insultele cu care lumea păcă‑ toasă Îi acoperă pe următorii lui Hristos, precum și necazu‑ rile și ordaliile pricinuite de potrivnicii și căldiceii credinței. Pentru aceasta, este plăcut Înaintea lui Dumnezeu, spune Sfântul Apostol Petru, să sufere cineva necazuri sau Întris‑ tări cu gândul la El, pătimind pe nedrept. Căci spre aceasta am fost chemați, căci și El a pătimit pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
obsesivă conștiință a limitei: materialitate, timp, trecere, Dumnezeu. Existența e, pentru el, pribegie ori ocol într-un spațiu închis, zbatere în menghina condiției umane, o captivitate fără ieșire. Reacționând ca un primitiv, uimit și copleșit sub povara urgiilor iscate de potrivnicia naturii, a sorții, de păcat și de rău, reface experiențe originare: eros, moarte, individul înaintea divinității. Traseele căutării Ființei, percepute în adevărul și intensitatea dramei personale, sunt, în esență, filosofice, fără ca expresia să fie cea a unei dezbateri intelectuale. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
atât de greu s-a acceptat această idee, deși la animale organele genitale erau recunoscute și erau descrise cu aceeași terminologie de la specia umană, pentru plante a fost necesar să se folosească o terminologie aparte pentru a nu supăra pe potrivnicii destul de violenți în limbaj. Linné considera că petalele sunt Descoperirile lui Camerarius au stat Ța baza clasificării lumii plantelor făcută de Linné. El a realizat clasificarea a peste 6000 de specii de plante luând drept criterii caracteristicele structurale ale florilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fost rostit plecați umili din șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
profesor Constantin Ciopraga. Prin limba și ochii luminoși, expresivi și sclipitori ai artiștilor, scriitorilor și nu numai, așa cum l-au văzut ei, trăitori de odinioară în acest spațiu de poveste, prefigurând poate ieșeanul de azi și de mâine. Trecem peste potrivniciile vremurilor, peste episoadele tragice derulate de-a lungul istoriei, peste adversități, incertitudini, înfruntări, încercând să descoperim prin memoria altora și a noastră acel târg cu uliți vechi peste care au plutit întâmplări și evenimente, luând seama la mitologiile locului, acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mito-religioase, elemente cu rost fundamental în viața satului tradițional. Perspectiva cărții este și aici larg antropologică, studiul hermeneutic fiind unul pluridisciplinar. A. susține că în spațiul românesc este foarte viu un creștinism cosmic, care și-a menținut prezența în pofida unor potrivnicii ideologice. Norme, valențe mitice bine articulate, chiar superstițiile, definite ca „jaloane ale unui comportament ritmat după respirația cosmosului, după presentimentele lăuntrice, după experiența dobândită de-a lungul a secole și milenii de practică a vieții”, toate acestea sunt caracteristice creștinismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
fost vremea Să te blestem ori să tac Să te-amesteci cu tina; Mănânce-te focu' moarte Încă nu ți-o fost gându' Mult ești tu fără dreptate. Să te-amesteci cu lutu'. și din scena 11, cea care deploră potrivnicia sorții: Și-așa-mi vine câteodată Să dau cu cuțitu-n piatră Din piatră să iasă foc Dacă-n lume n-am năroc; Din piatră să iasă pară Dacă-n lume n-am ticneală. Spectacolul are o schemă imitabilă, care pare
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
nostru-narator este un învins, dar nu face parte din familia abulicilor lui Italo Svevo sau Federico Tozzi și nici din aceea a dilematicilor pirandellieni; pînă la un punct, nici din familia celor din literatura romantică sau naturalistă, care înfruntă eroic potrivnicia vremurilor sau a celorlalți. Gaspare pierde pe plan social (în perspectiva valorilor epocii), al "carierei", dar suferă doar pentru amărăciunea adusă părinților; în ceea ce-l privește, nu dramatizează. Învinge însă pe plan moral, cu nobila-i statornicie în modestele-i
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]